Page 74 - Drumul_socialismului_1980_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.fi

KZVmUM CKATIAM A TEORIEI, ÎMBOGĂŢIREA Un învăţămînt desfăşurat

[INIHTEI IEI010TI0IARE MOHLE după riguroase criterii ştiinţifice 10,00 Telcş<
11,00 Film
Comp
Ewinp
Se împlinesc astăzi 110 ani strategia şi tactica de sine fic. Ideile sale cutezătoare — Ieri, cei peste 115 000 dee- elevilor pentru muncă şi elevi,- cu rezultate bune şi dut ui
de la naşterea marelui gin- stătătoare, fără nici un a- stabilirea ştiinţifică a etape­ levj din judeţul nostru, ală­ învăţătură — determinată foarte bune. 11,45 Telex
15,00 Box :
ditor şi militant al mişcării mestec din afară. lor dezvoltării economico-so- turi de milioanele de colegi de angajarea susţinută a Rezultatele primelor tri­ ţlonal
revoluţionare ruse şi interna­ Împlinirea a 110 ani de la ciale a României, conceptu­ din ţară, au trecut pragul ce­ cadrelor didactice în acti­ mestre de şcoală plasează aur“
ţionale întemeietorul Partidu­ naşterea lui Vladimir llici lui dezvoltării bazei tehnlco- lui de-al IH-lea trimestru vitatea de pregătire şi judeţul nostru printre pri­ 1G,00Telex
lui Comunist al Uniunii So­ Lenin găseşte poporul român materiale în etapa actuală, şcolar, perioadă de finaliza­ perfecţionare proprie — mele din ţară, dar acestea 16,05 Şcoal;
călită
vietice, Vladimir llici Lenin. antrenat într-o amplă activi­ perfecţionarea relaţiilor de re a unui an de muncă, de s-a simţit în învăţămîntul nu ascund existenţa unor 16.30 Al ma
înalt exemplu de slujire de­ tate constructivă pentru producţie, adîncirea democra­ strădanii pentru realizarea gimnazial şi liceal. O notă goluri în activitatea instruc- 16.50 Clubu
votată a proletariatului, pil­ transpunerea în viaţă a isto­ ţiei socialiste, evoluţia func­ unui învăţămînt formativ meritorie şi muncii desfă­ tiv-educativă — elevi care 17.30 Hochi
dă de fermitate şi gîndire re­ ricelor hotărîri ale Congresu­ ţiilor statului socialist, rolul de perfecţionare a modali­ şurate pentru a da con­ nu au cunoştinţe la nivelul namo
voluţionară, de numele său se lui al Xll-lea al P.C.R., a Pro­ naţiunii, analiza realistă a tăţilor de pregătire supli­ cursurilor pe obiecte şi programelor, cu comportări 18,15 Momc
leagă victoria Marii Revoluţii gramului de edificare a so­ schimbărilor intervenite în ra­ mentară. meserii caracter de masă comentate nefavorabil de 18.25 110 a
Socialiste din Octombrie, e- cietăţii socialiste multilateral portul de forţe pe plan mon­ Influenţa pozitivă pe ca­ (la fazele pe şcoală au opinia publică, formalism lui \
veniment ce a inaugurat o dezvoltate şi înaintare a Ro- dial, sublinierea imperative­ re au avut-o asupra acti­ participat 24264 de elevi, în munca de îndrumare, nin,
eră nouă în istoria omenirii. lor edificării unor relaţii in­ vităţii instructiv-educative mulţi dintre ei urcînd trep- în pregătirea metodieo- 18.50 1001 c
19,00 Telcji
Demonstrînd în mod ge­ ternaţionale de tip nou, a analizele şi dezbaterile din ştiinţifică. Sînt goluri care 19.25 Cu ri
nial că marxismul nu este o unei noi ordini economice şi consiliile profesorale, din se cer înlăturate în acest te fo
dogmă, ci o călăuză vie în 110 ani de !a naşterea politice internaţionale — toa­ cercurile pedagogice, pre­ ultim trimestru şcolar şi mai
acţiune, Lenin a dezvoltat în te reprezintă importante con­ cum şi schimburile de ex- în ultimul care vizează, în primul lucrăi
măvc:
mod creator moştenirea teo­ lui Vladimir llici Lenin tribuţii româneşti aduse la perinţă organizate pentru rînd, antrenarea tuturor 19,40 Prim
retică a lui Marx şi Engels, tezaurul experienţei sociale fiecare specialitate au fost trimestru şcolar cadrelor didactice în forme 20,00 „Orol
revoluţionare universale şi
îmbogăţind tezaurul materia­ poartă amprenta puternicei însoţite de măsuri, care, de perfecţionare ştiinţifică lui“ -
lismului dialectic şi istoric personalităţi a tovarăşului materializate, au dus la şi metodică şi la o pregăti­ piesa
Prem
corespunzător cerinţelor isto­ mâniei spre comunism. Un Nicolae Ceauşescu. îmbunătăţirea situaţiei la re diferenţiată a elevilor a stu
rice ale etapei în care a factor esenţial in succesele învăţătură şi disciplină, la tele în etapele judeţeană (sprijinirea elevilor cu 21,35 Telej
trăit. repurtate de poporul nostru Aniversarea zilei de naş­ creşterea calităţii muncii. şi republicană cu rezultate lacune în pregătire pen­
In anii care au trecut de în edificarea noii societăţi tere a lui V.l. Lenin prile­ Această calitate este re­ bune) tru a-i ridica la nivelul
juieşte de fiecare dată evo­
la moartea lui Lenin, au avut sub conducerea . partidului, carea tradiţiilor solidarităţii flectată şi în procentul ri­ în întărirea caracterului cunoştinţelor prevăzute de IU
loc schimbări profunde în l-au reprezentat capacitatea frăţeşti dintre proletariatul dicat de promovabilitate — formativ al procesului de programe şi, pe de altă
configuraţia socială, econo­ de a aplica creator legităţile român şi cel din Rusia, din­ 94,80 la sută la sfîrşitul tri­ învăţămînt, pregătirea po- parte, mai buna pregătire
mică şi politică a lumii. S-a generale ale dezvoltării sociale tre comuniştii români şi cei mestrului al II-lea, faţă de litico-educativă a elevilor a celor cu posibilităţi ri­ TIMIŞO,
litatca ra>
accentuat procesul revoluţio­ la particularităţile specifice ale sovietici. Partidul şi statul 93,20 la sută în primul tri­ a ocupat un loc central, dicate în activitatea ştiin­ agricultur.
nar la scară planetară, au a- României, experienţa origina­ nostru acţionează cu consec­ mestru —, în rezultate bune, acţiunilor de cunoaştere şi ţifică). Instruirea tehniao- naţional ,
părut zeci de state indepen­ lă a partidului nostru în so­ numeric şi valoric, la con­ însuşire a documentelor de productivă este o altă im­ nici“ : 1
dente pe ruinele fostelor im­ luţionarea problemelor com­ venţă pentru dezvoltarea con­ cursurile pe obiecte şi me­ partid şi de stat, a ideilor portantă direcţie de ac­ cultural-aj
Formaţii
perii coloniale, s-au afirmat plexe ale revoluţiei şi con­ tinuă a relaţiilor de prietenie serii în întrecerile cultural- şi conceptelor exprimate de ţiune. „Ion Vidi
tot mai puternic mişcarea strucţiei socialiste. O deose­ româno-sovietice, în interesul artistice şi sportive, în în­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu l)lul folcl,
comunistă şi muncitorească bită importanţă în acest sens partidelor, popoarelor şi ţă­ tărirea disciplinei, în insta­ în diferite ocazii fiind sus­ fanfara di
Internaţională, mişcarea de revine perioadei marcate de rilor noastre, al întăririi uni­ urarea unui climat de mun­ ţinute de numeroase e- „Dialog Concert f
21,30 Colo
eliberare naţională. Partidele Congresele al IX-lea, al X- tăţii internaţionale a partide­ că sănătos în majoritatea xemple. Educarea patriotică, Cu inima
revoluţionare, desfăşurîndu-şi lea, al Xl-lea şi al XH-lea ale lor comuniste şi muncitoreşti, unităţilor şcolare. revoluţionară a elevilor a hisraedoreari 41 pinarea f<
activitatea în condiţii sociale partidului nostru, decisive întreaga politică externă a îmbunătăţirea frecvenţei stat sub semnul sărbătoririi lui.
şi istorice diferite sînt con­ pentru dinamismul fără pre­ partidului şi statului nostru în grădiniţe a sporit şi a 2050 de ani de la crea­ (Urmare din pag. 1)
fruntate în etapa actuală cu cedent al construcţiei socia­ este animată de un spirit de preocuparea pentru dezvol­ rea statului dac centralizat
numeroase probleme specifi­ liste în toate sferele vieţii po­ înaltă responsabilitate, de tarea vorbirii şi cunoaşte­ şi independent, precum şi cere care a dovedit că lu­
ce, ceea ce impune fiecărui litice, economice şi sociale. autentic umanism, de con­ rea mediului, formarea de­ sub egida manifestărilor crătorii din aceste unităţi
partid să-şi elaboreze în mod La temelia progresului con­ vingerea că, în pofida ten­ prinderilor de muncă şi cultural-educative din ca­ au aprofundat documente­ DEVA :
independent linia politică in­ stant al ţării şi ridicării con­ siunilor grave existente, este autoservire; în învăţă- drul celei de-a IlI-a ediţii le de partid şi de stat, cursă Iun
mul razei
ternă şi externă. pe deplin realizabilă o lume mîntul primar calitatea cunosc înfăptuirile, dar şi ta); HUN:
tinue a nivelului de trai şi a păcii şi destinderii, a co­ a Festivalului naţional perspectivele deschise ju­
In condiţiile contemporane, civilizaţie al poporului român muncii se măsoară nu „Cîntarea Românei“ (a na (Flacă
forţa mişcării comuniste şi stau cei 15 ani de cînd in laborării. Stă în forţa maselor numai în procentul de crescut simţitor numărul şi deţului şi tării de cel văd (Art:
fierbinţi
de-al Xll-lea Congres.
PETROŞA
muncitoreşti rezultă în aplica­ fruntea partidului şi statului populare de pretutindeni, a promovabilitate '(99,27 la diversitatea formaţiilor ar­ Nu vom face referiri de cursă
tuturor popoarelor, ca, acţio-
rea realistă a principiilor de nostru se află t o v a r ă ş u l nînd cu fermitate să poată a- sută), ci şi în strădaniile tistice, calitatea programe­ detaliate asupra evoluţiei Lovitură |
pentru exprimare şi citire
relaţii reciproce — deplina Nicolae Ceauşescu, valoroasa sigura triumful politicii de corectă, de calcul scris şi lor prin conţinut şi ţinută), formaţiilor artistice, dar lembrie);
(Republici
egalitate şi autonomie a fie­ sa contribuţie teoretică şi independenţă naţională, de oral, de formare a gîndirii iar competiţia naţională, cîleva semnale se impun. marea pri:
cărui partid, dreptului fiecă­ practică la dezvoltarea crea­ destindere,' colaborare şi pa­ logice. „Daciada“ a antrenat un Pentru că, „dialogul hate- Doctorul J
VU
rui partid de a-şi elabora toare a socialismului ştiinţi­ ce în Hume. O creştere a interesului număr mult mai mare de gan“ a adus pe scenă resc); (Luce
til
foarte bune grupuri voca­ Colosul d:
le (coop. meşteşugărească), I-n (Min
Pornind de la imperati­ rii de producţii suplimenta­ dansuri moderne (atît co­ Deducţiile
(Muncitor
vele desprinse din cuvîn- Obiectiv important pentru fiecare localitate re pentru cantinele acesto­ merţul cît şi cooperaţia), Julta (Mu
tarea secretarului general ra. Un bun exemplu de montaje literare, solişti In ochii
al partidului tovarăşul urmat în această privinţă vocali, rapsozi populari, (Steaua r
Nicolae Ceauşescu, la con­ Cultivarea legumelor oferă, între altele, I.Ş.C.I.P. orchestre de muzică uşoa­ Impuşcăti
tria);
Un
sfătuirea de lucru de la Orăştie, unde în fiecare an ră, recitatori (s-au remar­ (Flacăra)
C.C. al P.C.R, din februa­ se cultivă legume şi în so­ cat Dionisie Boldijar, Ele­ Totul
(Casa de
rie a.c., este prevăzut ca pe suprafeţe cit mai mari! larii. na Moisescu, loan Gavri- Al cincilo
în acest an, în judeţul nos­ Trecînd cu răspundere şi lă etc.) şi, revelaţia întrebi, Iar); BR/
tru să fie produse peste bilit o serie de măsuri me­ în intravilanul localităţilor rii avînd doar obligaţia să operativitate la aplicarea în cerii, brigada artistică LAN : V;
(Casa
de
80 000 tone legume, ceea ce nite să contribuie la stimu­ urbane şi rurale, care apar­ contracteze şi să livreze, viaţă a acestei măsuri, se „Stanfe comerciale“. Un RIA: Exc
asigură acoperirea în mai larea creşterii producţiei de ţin unităţilor agricole sau contra cost, cel puţin o vor crea condiţii ea în fie­ spectacol de brigadă ine­ reşul); H
mare măsură a necesarului legume în fiecare localitate. sînt în proprietatea statu­ treime din producţia reali­ care localitate să fie pro­ dit, cu mare audientă la pauperita
LIUC:
Pi
de consum al populaţiei în acest sens, o impor­ lui, dar nu pot fi lucrate zată. înfăptuirea acestor duse cantităţi tot mai mari public (s-a simtit contri­ lui (Mine
din producţie proprie. Pe tanţă deosebită prezintă mecanizat, urmează să fie deziderate prezintă multi­ de legume, contribuind buţia reală a textierului şi
lîngă creşterea producţiei măsura ca terenurile care atribuite în folosinţă cetă­ ple avantaje. Pe lîngă asi­ astfel la îmbunătăţirea con­ regizorului Petru Mărilă).
la unitatea de suprafaţă în nu pot fi lucrate mecanizat, ţenilor care doresc să le gurarea consumului pro­ tinuă a aprovizionării popu­ Q frumoasă apreciere for­
toate unităţile cultivatoare aflate în perimetrul locali­ cultive cu legume, este ne­ priilor familii şi realizarea laţiei cu produse proaspe­ maţiei de teatru a coope­
de legume, o atenţie deo­ tăţilor să fie atribuite în cesar ca primăriile, cu spri­ de venituri suplimentare te pe o perioadă cît mai rativei meşteşugăreşti.
Rezulta
sebită se impune să fie a- folosinţă fără plată, pe jinul deputaţilor, comite­ din valorificarea legumelor, îndelungată din an. pronospoi
cordată respectării structu­ bază de contract, cetăţeni­ telor de cetăţeni şi asocia­ se creează condiţii pentru Steaua —
rii sortimentelor planifica­ lor dornici să le cultive cu ţiilor de locatari, să iden­ o tot mâi bună aprovizio­ Politehnii
legume. Evident, atît la tifice îrţ timpul cel. mai nare a populaţiei cu aceste S.C. B;
te. Pentru îmbunătăţirea sate cît şi la oraşe se im­ scurt toate suprafeţele ce produse. Fireşte, maximă Chimia I
continuă a aprovizionării pune să fie cultivate cu pot fi repartizate în scopul însemnătate prezintă şi Sportul
populaţiei, precum şi pen­ F.C. Băii
legume toate terenurile din producerii de legume. Pen­ faptul ca pe terenurile din A.S.A.
tru realizarea dezideratului curţile cetăţenilor, cît şi tru atribuirea de terenuri incinta întreprinderilor şi Dinamo
C.S. Tî
de a asigura folosirea ju­ suprafeţele virane din fie­ în vederea cultivării cu le­ instituţiilor să fie organiza­ Univ. Cr
dicioasă a fiecărui metru care localitate. Cunoscînd gume nu se percepe nici tă producerea legumelor, Olimpiii
pătrat de teren, s-au sta- faptul că terenurile aflate un fel de taxă, producăto­ îndeosebi în scopul obţine­ • Schimb de experienţă. La clubul „Siderurgistuil" a Gloria Bi
„U“ CI
avut loc Ieri un schimb de experienţă cu colectivele de F.C. Olt
redacţie ale gazetelor de perete şi sotirlce, organizat de Jiul Pe
Preocupări consecvente losirea acestuia în proce­ • Intilnire cu istoria. La secţia produse industriale a Viitorul
(Urmare din pag. 1) fabricării cocsului, de fo­ comitetul municipal de partid. Poli. Iaşi
F.C.M.
C.S.M.
lor muncii din uzina sul de elaborare a fontei C.S.H. a avut loc, sub genericul „Intilnire cu Istoria", ex­ Metalul 1
precum şi de indicatorii punerea „Burebisto — personalitate proeminentă a lumii
Progres
noastră au stabilit sarcini riate, cu proporţii diferite be de cocsificare — parti­ de eficienţă economică. antice". Dacia Or
precise pentru fiecare ca­ de cărbuni indigeni foarte cipă în şarjele de cocs în • Tribuna democraţiei. Consiliul municipal de educa­ F.C. Bi
dru de specialitate, pentru slab eocsificabili şi neeoc- proporţie de 58 la sută, Pentru elucidarea com­ ţie politică şi cultură socialistă a organizat, la secţia ne­ U.M. Tin
fiecare formaţie de lucru. sificabiii. La toate aceste rezultat apreciat chiar şi pletă a tuturor aspectelor metalifere Zlaşti, „Tribuna democraţiei", in cadrul căreia U.T. A:
O atenţie cu totul deose­ cercetări şi experimentări pe plan mondial. La a- ce condiţionează introduce­ a fost abordată o arie largă de probleme economice, de
bită s-a acordat şi se a- au avut o contribuţie crea­ ceastă reuşită s-a ajuns în rea în proporţii superioare legislaţie şi etică, de gospodărire şi înfrumuseţare. PF
foarte
slab
a
cărbunilor
cordă unor probleme e- toare inginerii Kaba E- condiţiile sporirii continue a • Azi are loc la cooperativa de producţie meşteşugă­
senţiale, cum ar fi: asigu­ meric, Violeta Bostan, producţiei: în primul tri­ eocsificabili şi necocsifi- rească „Drum nou", o intilnire a personalului muncitor cu
cabih din ţară, se impune
rarea cu materiile prime maistrul principal Gheorghe mestru ai acestui an, de continuarea cercetărilor pe brigada ştiinţifică a Casei municipale de cultură. Timpul
necesare şi verificarea ri­ Grozăvescu Şi maiştrii pildă, sarcinile de plan au o perioadă mai îndelunga­ • „Ştiinţă şi mitologie" a fost tema unei dezbateri care ziua de
guroasă a calităţii acesto­ Constantin Bîldea, Vf- fost depăşite cu peste 9000 tă, care şă permită funda­ a avut loc la biblioteca clubului „Siderurgistul". instabilă
ra, respectarea strictă a chente Şerban, loan Pascu, tone cocs metalurgic, în mentarea şi elaborarea ce­ • Seară cultural-educativâ pentru tineret. Comitetul cerul sch
precipita
disciplinei tehnologice şi şefii de schimb Nicolae concluzie, realizările de­ lor mai optime decizii pri­ U.T.C. din C.S. Hunedoara a organizat, pentru tinerii de avea şi >
realizarea parametrilor de Blejan, Iosif Crăciun, Con­ monstrează făptui cert că vind dezvoltarea industriei la uzina nr. 6 şi membrii activului utecist din combinat, o Vintui Vi
influenţă asupra calităţii stantin Duţă, muncitorii este posibilă utilizarea Sn cocsoclţimice pe baza u- seară cultural-educativâ care a cuprins şi un concurs cu derat t
Tempera
cocsului, urmărirea a- cocsari Andrei Petresc, anumite proporţii a unor tilizării pe scară largă a tema : „Să cunoaştem documentele Congresului al Xll-lea li" cuprin
cestui indicator din toate Vasile Stanciu, Nicolae To­ asemenea cărbuni Sn reţe­ resurselor proprii. Colec­ al P.C.R." (concurs cîştigat de Petru Băncilâ, Constantin de, local
punctele' de vedere, in­ bă, Walenschi Ernest şi tele de cocsificare, ceea tivul uzinei noastre, sub Vişan şi loan Vişan, care s-au clasat în ordine pe locu­ sînt con
brumei 1
clusiv comportarea cocsu­ mulţi alţi lucrători din ce conduce în mod direct conducerea organizaţiei de rile !, II şi III). tura ma
lui în furnale. Sigur că secţia cocsificare. la lărgirea bazei de materii ® Comitetul sindicatului şi conducerea şantierului IV al grade.
Timpul
studiile şi cercetările în­ Rezultatul practic la care prime pentru cocs metalur­ partid şi a consiliului oa­ I.C.S.H. au organizat, intr-un cadru festiv, râminerea la 23 şi 24
treprinse au urmat o suc­ am ajuns este demonstrat gie în ţara noastră. Toto­ menilor muncii, îşi va spori pensie a muncitorilor constructori loan Cimbrudean şi Eu­ general :
cesiune de etape — în de faptul că actualmente, dată, concluziile desprinse eforturile în această direc­ gen Imbâruş. Sărbătoriţilor li s-au adresat cuvinte de caldă cerul te:
cădea pr
parcurgerea cărora co­ în reţetele de fabricaţie^ a evidenţiază faptul că în ţie pentru a înfăptui cu apreciere pentru octivitatea îndelungată în producţie, fe­ formă d
lectivul nostru a avut ro­ cocsului metalurgic, căr­ utilizarea acestor cărbuni toată răspunderea această licitări si li s-a urat „La mulţi ani, cu sănătate !". de ploai
lul principal — începînd bunii indigeni — cu pro­ indigeni apar unele impli­ importantă sarcină ce ne NICOLAE BADIU cărcări <
cu cocsificări în reţete va- prietăţi slabe şi foarte sla­ caţii legate de tehnologia revine.