Page 77 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 77
BlMteíeas Jsí. Huntó Bavk
SALÀ ce LECTURA
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VÂ 1
NiCOLAE CEAUŞESCU
la Complexul expoziţional din
Piafa Scîntesi
[ilUDETUl HUNEDOmt]
T o v a r ă ş u l Nicolae riale, de energie şi com ciment, metal şi energie,'
Ceauşesou, secretar general bustibili. stabilindu-se împreună cu
al Partidului Comunist Ro îri timpul vizitării expo specialiştii, în fiecare sec
mân, preşedintele Republi ziţiei, tovarăşului Nicolae tor nivele de consum orien
cii Socialiste România, s-a Ceauşescu i-au fost prezen tative ce trebuie luate în
întîlnit, în cursul dimineţii tate, de către fiecare mi consideraţie.
de marţi, cu cadre de con nister economic, propuneri în dialogul cu cadrele de
ducere din ministere eco concrete de reducere a con conducere din Ministerul
nomice şi din alte instituţii sumurilor specifice de ma Industriei Metalurgice au
centrale, cu specialişti din teriale, la care s-a ajuns fost analizate rezultatele
unităţi de cercetare şi pe baza unor studii temei obţinute în tipizarea pro
proiectare tehnologică, din nice, a unor experimentări iectelor pentru viitoarele o-
biective. Reţinînd preocupă
centrale industriale şi în
Sime QMS 111 U LU I POPULAR JUDEŢEflM pentru a ana concludente, practice. Aces rile specialiştilor din aceas
te propuneri privesc, în e-
treprinderi,
ramură
tă
industrială în
liza măsurile întreprinse şi senţă, domeniul construcţii vederea creşterii eficienţei
soluţiile propuse privind lor — reducerea cit mai ac investiţiilor, exemplificate
creşterea eficienţei în acti centuată a utilizării mate in expoziţie prin soluţii
Anul XXXII, nr. 6986 MIERCURI, 23 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani vitatea de investiţii şi con- rialelor a căror tehnologie practice conturate în dife
strucţii-montaj în cincina de fabricaţie necesită mari rite sectoare — furnale, la
lul 1981—1985. consumuri energetice şi fo minoare, aglomerare —, se
La ordinea zilei în agricultură La această cuprinzătoare losirea pe scară largă a cretarul general al parti
şi profundă analiză, desfă cenuşilor de termocentrală, dului a recomandat să se
zgurilor de furnale, a altor
şurată în cadrul unei expo produse minerale neutilizate insiste în continuare pentru
Recuperarea restanţelor şi efectuarea ziţii speciale, organizată în pînă acum, cu materiale lo a se asigura prin noile
proiecte reducerea mai sub
Complexul expoziţional din
Piaţa Seînteii, au luat par cale — tufuri, piatră etc. —, stanţială a consumurilor de
realizarea de panouri mari
metal, ciment şi energie în
tuturor lucrărilor în iepmicuifură te tovarăşa Elena Ceauşescu. din beton armat gata fini globată, valorificarea gazu
tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif
Banc, Nicolae Constantin, sate în întreprinderi, raţio lui de furnal, mai buna
nalizarea întrebuinţării tu dimensionare a construcţii
Obţinerea unor producţii de legume. în prim-planul la sfîrşitul acestei săptă- Ion Dincă, Janos Fazekas, burilor metalice şi din be lor, ţinînd cont, totodată,
sporite de legume impune preocupărilor trebuie situa mîni să fie încheiate acţiu Ludovic Fazekas, Cornelia ton armat, extinderea uti de imperativul reducerii ac
ca organizaţiile de partid te lucrările care condiţio nile respective la C.A.P. Filipaş, Paul Niculescu, lizării materialelor uşoare. centuate a importurilor de
a ia sate şi consiliile uni nează producerea legumelor Brad, Orăştie şi ferma Gheorghe Oprea, Gheorghe T o v a r ă ş u l Nicolae echipamente şi materiale.
ce agroindustriale să sub în spaţii protejate. în legă I.J.L.F., astfel avînd certi Pană, Ion Păţan, Ion Ioni- Ceauşescu a apreciat preo
ordoneze întreaga muncă tură cu aceasta, amintim tudinea îndeplinirii preve ţă, Richard Winter. cuparea specialiştilor din Preocupări similare au
politico-organizatorică în faptul că s-au acumulat derilor programului de pro Acest amplu dialog de toate ramurile economice fost evidenţiate şi în secto
scopul mobilizării coopera restanţe îndeosebi la aco ducere a legumelor în so lucru este, în fapt, conti de a găsi soluţii îmbunătă rul industriei construcţiilor
torilor şi mecanizatorilor la perirea a peste 4 ha solarii, larii. nuarea discuţiei pe aceeaşi de maşini. în legătură cu
realizarea în condiţii ire precum şi la plantatul li în ceea ce priveşte cul temă, pe care tovarăşul ţite pe linia creşterii efi noile obiective aflate în
cienţei în activitatea de in
proşabile a acţiunilor teh nei suprafeţe de 5 ha cu tura legumelor de cîmp, Nicolae Ceauşescu a avut-o construcţie, . t o v a r ă ş u l
nice de sezon care hotărăsc ardei şi vinete. Există real este necesar ea eforturile să in decembrie 1979 cu facto vestiţii şi construcţii-mon- Nicolae Ceauşescu a atras
soarta producţiei viitoare mente posibilităţi ca pînâ fie concentrate la înlătura rii de răspundere din eco taj. în acelaşi timp, secre atenţia asupra necesităţii
rea grabnică a râmînerilor tarul general al partidului dimensionării corespunză
în urmă existente la plan nomie, cînd secretarul ge a subliniat că sînt încă mari toare a acestora, folosirii
tatul şi semănatul unor neral al partidului a tra posibilităţi pentru reduce
Culturi din prima urgenţă. sat sarcina reducerii mai rea în continuare a consu
Cu asemenea sarcini sînt substanţiale a consumurilor murilor la diferite materia
confruntate îndeosebi fer de materii prime şi mate le de construcţie, îndeosebi (Continuare in pag. a 4-a)
mele legumicole ale C.A.P.
Geoagiu şi Simeria, precum
şi cooperativele agricole In cinstea zilei muncii I
din Lăpuşnic, Sălaşu de
Sus şi Haţeg, unităţi unde
au mai rămas de cultivat utilaje moderne, de înaltă vrarea unor utilaje de {
unele suprafeţe cu varză productivitate. Dc curînd, mare productivitate către /
timpurie sau cu mazăre. în sectorul I al întreprin constructorii noului pod ţ
Deşi se ştie bine că res derii a intrat în funcţiu de peste Dunăre. Astfel, i
pectarea planului sortimen ne o combină de înain de aici vor fi trimise un /
tal pe culturi nu este o tări, cu care se va pre vibroînfigător, tip VP 180 !
chestiune- facultativă, apa găti deschiderea a două — unul dintre utilajele ^
re surprinzătoare atitudi noi abataje frontale de cele mai complexe reali
nea unor conduceri ale mare productivitate. Din zate in această unitate —
Vrodur.eena legumelor în spaţii protejate rişiigă tot mai C.A.P. (între acestea le a-
teron m unităţile agricole din judeţul nostru. primele zile, combina dă şi patru bene tip CPC
mintinV' pe cele din Ilia şi t1\AI rezultato bune, preconi- pentru lucrările din albia
Râpoltu Mare — n.n.), care zîndu-se să se obţină cu Dunării, la execuţia pilo
mai au de realizat cultiva ea depăşirea cu 1,5 mc pe nilor podului.
rea a cîte 5 ha cu ceapă. post a productivităţii pla Este încă o dovadă a
Cinstire hărniciei în scopul asigurării unei ) O NOUA COMBINA nificate. destoiniciei cu care mun
producţii suplimentare de i IN ABATAJELE cesc oamenii dc la
peste 4 000 tone legume, s-a ^ MINEI LONEA NOILOR UTILAJE — I.F.I.C.C.F Deva, a preo
muncitoreşti stabilit să fie extinsă su APLICABILITATE cupării lor constante de a
prafaţa cultivată cu varză ^ Asemenea tuturor uni- IMEDIATA fi în pas cu noul, cu ce
de vară şi de toamnă pe £ taţilor miniere din Valea rinţele meren creseînde
Colectivului depoului de locomotive C.F.R. mai mult de 200 hectare. ) Jiului şi la I.M. Lonea se . După asimilarea şi in ale economici naţionale
Suprafaţa respectivă a fost 1 depun eforturi stăruitoare troducerea în producţia de de a avea utilaje perfec
Simeria, i s-a decernat „Steagul Roşu"“ de repartizată pe consilii uni i pentru mecanizarea lu- scrie, colectivul dc oameni ţionate, de marc randa
unitate fruntaşă pe ramură şi „Diploma de ce agroindustriale, unităţi , crărilor miniere, introdu- ai muncii de la I.P.I.C.C.F. ment, complexitate şi mo
1 cerea în subteran a noi Deva pregăteşte acum li bilitate.
onoare" pentru ocuparea locului I pe ţară în
(Continuare în pag. o 3-a)
ramura tracţiune
lnlr-o atmosferă sărbăto tă. Principala cale de realizare
rească de mare bucurie fi en a acestui spor a fost creşte C.V.Â. înseamnă, în primul rînd, o imitate care se ocupă
tuziasm muncitoresc, colecti rea productivităţii muncii cu
vului Depoului de locomotive 58 la sută. In 1979 planul de de reintroducerea in circuitul comercial a ambalajelor
C.F.R. Simeria, i s-a decernai transport a fost depăşit cu 5
„Steagul roşu“ de unitate la sută şi s-au economisit 79
fruntaşă pe ramură şi „Di tone de combustibil conven Fără prea mari rezerve, de 1 600 ha pădure a putut şi reintroducerea în circui — Experienţa noastră a-
ploma de onoare“ pentru o- ţional, iar parcursul mediu trebuie să recunoaştem că avea o altă destinaţie, mult tul economic a tuturor re cumulată de-a lungul ani
cuparea locului l pe tară în zilnic s-a depăşit la trenuri iniţiativele C.V.A. pentru mai eficientă, spre fabrici surselor materiale refolo- lor ne ajută foarte mult în
ramura tracţiunii in întrece de marfă şi călători cu 5 — mulţi dintre noi nu spun le de mobilă. Ambalajele sibile prin identificarea, in prezent. Aşa de pildă, pen
rea socialistă pe anul 1979. respectiv 2 la sută. Totodată, mare lucru, sau atunci cînd de sticlă reintroduse îri cir ventarierea şi valorificarea tru a nu cumpăra material
Aceste înalte distincţii vin s-au realizat şi importante e- spun, trecem foarte super cuitul economic au contri acestora. lemnos (ulucă), pentru exe
să răsplătească rezultatele de conomii băneşti. Şi pe pri ficial peste ele, gîndind in cutarea sau remedierea lă
prestigiu obţinute în întrece mele trei luni ale acestui an stantaneu : „o unitate ce 0 AVUŢIE CE TRECUSE REINTRODUSA' zilor navetă am folosit ca
rea socialistă pe anul 1979. sarcinile de plan au fost în se ocupă cu sticle şi borca materie primă lemnul re
Colectivul depoului — aşa deplinite în mod exemplar, ne“. L JR mÊÊÊÊM________ IHR HI 1 zultat din ambalajele în
cum sublinia ing. Eugen Ivo- cu însemnate depăşiri, la toţi El bine, o asemenea uni MATERIALELE REF0L0SIBILE care au fost livrate utila
niciu, şeful, unităţii, în infor indicatorii. tate — C.V.A. Deva — jele tehnologice. Apoi, din
marea prezentată, precum şi Inmînînd înaltele distincţii, pentru economia naţională buit la eliberarea capacită — în unitate, ne spunea lăzile de citrice, prin rea
toţi cei care au luat cuvbitul tovarăşul ing. Nicolae Iosif, înseamnă mult mai mult. ţilor de producţie a 20 de economistul Ioan Bacinschi daptare, am confecţionat
cu acest prilej — a încheiat preşedintele Comitetului U- Să dăm un exemplu. Lu- fabrici tip „Azuga“ şi la e- — directorul centralei de va un nou sistem de navete —
anul 1979 şi primii 4 ani ai niunii sindicalelor din trans înd ca referinţă anul 1979, conomisirea a 260 milioane lorificare a ambalajelor —, tip c.v.a. — lăzi pentru
actualului cincinal cu sarci porturi şi telecomunicaţii, a de aici, de la C.V.A. Deva inc gaze naturale utilizate s-au constituit colective de transport borcane. Recupe-
nile de plan şi angajamen felicitat. călduros colectivul au fost livrate circuitului la obţinerea produselor de recepţioneri, în cadrul fie rind din reţeaua comercia
tele îndeplinite şi depăşite. depoului pentru prestigioase comercial ambalaje în va sticlă. Semnificativ este şi cărui depozit, care verifică lă lăzile navetă din F.V.C.
Astfel, planul la transport pe le rezultate obţinute şi i-a loare de aproape 140 mili beneficiul unităţii. Exprimat şl stabilesc gradul de uzu care erau deteriorate (pre
primii 4 ani ai cincinalului a ural noi succese în îndepli oane lei. Nu ştim cît de în procente, el a fost de ră, durata de folosinţă şi, zentau fisuri) ne-am putut
fost depăşit cu 5,1 la suta, nirea sarcinilor de transport edificatoare este cifra res păşit cu 21 la sută. bineînţeles, recondiţionările lărgii sfera de activitate.
iar costurile prestaţiilor s-au pe 1980 şi în cincinalul vii pectivă. Pentru a avea o Am prezentat cîteva rea ce trebuie aduse ambala Executăm recondiţionarea
redus în mod simţitor, rea- tor. imagine completă a acestei lizări de prestigiu ale aces jelor respective. Recondiţio şi la aceste tipuri de am
lizîndu-se economii care sc în încheierea festivităţii, valori trebuie să precizăm tui colectiv în anul trecut. năm tot ce se poate recon balaje. Sînt însă şi uncie
ridică la 9,5 milioana lei. A- formaţiile artistice ale com că prin toată activitatea Odată cu apariţia Decretu diţiona.
ceste rezultate s-au obţinut in plexului C.F.R. Simeria au desfăşurată la nivelul unui lui 465/1979 aici munca a — Desigur, această recon- Convorbire consemnată de 3
condiţiile în care sarcinile da prezentat, in cinstea sărbăto an s-a® realizat economii căpătat noi valenţe pentru diţionare trebuie făcută
transport au crescut în 1979 riţilor, un frumos ţi bogal substanţiale. Materialul că acum există o vastă pre sub semnul unei înalte efi D. ALMĂŞAN
faţă de 1976 cu peste 60 la $v- program, arthţk, M lemnos de pe o suprafaţă ocupare pentru recuperarea ciente. ...... (Continuare în pag. a
