Page 78 - Drumul_socialismului_1980_04

¡Pag. í DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <

||t « iÊÊKÊÊÊÈ^ *
ICp TEfc T T WF M, sp^lF ; IT € v5
-i. '/ y* •J!
y
15.00 BOX J
ţional
IC,00 Telex
i Oea mai bună avicultoare din ţară 16,25Rapsoe
16,05 Tdeşci
— mu:
16.50 Itincra.
Cu cîtva timp în urmă lui in fruntea întrecerii so­ îndelungată. De curînd, însă modul cum Gheorghe | Tânăra femeie Elena Pus, In faţa juriului, Elena 17,10 Consul
la o şedinţă în care se a- cialiste pe întreprindere. Şe­ bunăoară, brigada a ter­ Buţă, de cînd conduce bri­ » de la I.AN. „Avicola“ Min- Pus a răspuns la toate în- 17,30Hochei
namo
nalizau rezultatele unui ful sectorului VIII—investiţii, minat de săpat camera ma­ gada, a ştiut să se preo­ | tia este „cea mai bună treburile, una mai dificilă 18.50Tragcr
sectar minier pe o perioadă inginerul Iulian Filip, care şinii de extracţie pentru a- cupe de formarea oameni­ « avicultoare din ţara . Mun- decît alta, iar la probele 13.00 Telcjui
îndelungată mi-a atras a- şi-a făcut un principiu de dîncimea puţului nr. 8. Este lor din subordine, de edu­ 19,20Cu răs
tenţia unul dintre vorbitori. muncă din consultarea co­ lesne de imaginat cîtă pre­ carea acestora. ^Fără îndo­ ' «T l.A.S. „Avicola“ Mintia, *«*»« *m ‘ot nota ,na- te for
Foarte pe scurt, în cuvin­ lectivului în orice împreju­ cizie necesită o asemenea ială, pe primul plan a pus sectorul V al fermei VI, ea rama. Şi, rezultatul concur­ grabni-
rilc ac
te simple, a prezentat suc­ rare cînd ia o decizie, ne lucrare, pe aici urmînd să exemplul personal, faţă de are 27 de ani şi lucreasă sului a situat-o pe Elena semăn.
cesele obţinute, neajunsu­ spunea despre Buţă că este fie evacuată o mare parte care nimeni n-are ce-i re­ aici de peste S ani. Este Pus, drept cîştigăkoare pe 19,35 Noi, t
rile manifestate, şi, în final, un om foarte capabil, un din producţie, să ^se facă proşa. Cît despre ortaci! o ţinură care caută să va­ ţară a Olimpiadei şi a lit- \ 20,15 Telecin
cam ce ar trebui făcut ca săi, pe aceştia a ştiut în­ lideze prin toate faptele ei lului de „Cea mai bună „Mari
brigada lor să realizeze şi totdeauna să-i atragă, să-î această înaltă apreciere. crescătoare de păsări din ’ anului
ţie f:
mai mult. In dulcele său Să lră>m şi să muncim in chip comunist facă să înţeleagă că numai ţară“. mână
grai moldovenesc, hîtru a- printr-o comportare demnă Absolventă a unui liceu La „Avicola“ Mintia, E- 21,55 Telcjiu
1
tît cit să nu frizeze bunul în producţie poţi fi respec­ cu profil de construcţii zoo­ lena Pus este stimată pen-
simţ, Pavel Dîrdără, pentru tat de colectivul în care tehnice, Elena Pus şi-a în-
miner destoinic, exigent, ştie aprovizionarea abatajelor cu lucrezi. Totodată însă, a a- ccput activitatea la şantie- tru că îşi face conştiincios,
că despre el este vorba, rul l.A.S. Mintia. Dar lu- zi de zi, meseria. Şi nu
cerea explicaţii într-o pro­ să se facă ascultat de oa­ material şi chiar transport vut în vedere că nici un
blemă pe care el „n-o în­ meni. de personal. Tocmai din om nu poate separa com­ crările de construcţii la a- e singura din sector care
Din discuţia avută cu şe­ acest motiv lucrarea a fost portamentul de la locul de ceastă unitate s-au încheiat procedează astfel. Mai sînt
ţelege şî pace". Cum se ful de brigadă, cu omul încredinţată brigăzii lui Bu­ muncă de cel de dincolo de prin 1972. Şi cum tînăra Cruciţa Costin, Ana Flo- PROGRA1
face că, deşi în brigada lor despre care aflasem atîtea ţă, care nici de această porţile întreprinderii. Oame­ dioprogram
Radiojurnal
toţi oamenii sînt de treabă, Elena se familiarizase între rea,. Maria Sas, Elisabeta presei-; 8,10
lucruri bune, ni.ci măcar o dată nu s-a dezis, înche- nii săi au ţinut cont de a- timp cu problemele de în- Tudose, Veronica Piscoi, a-
ia panourile de onoare de clipă n-am avut impresia ind-o înainte de vreme. ceasta, iar acum se poate diilor; 9,00
9.05 Răspu
la mina Vulcan, din oraş, că Gbeorghe Buţă îşi re­ Nici nu putea fi altfel cu vorbi de ei că sînt intr-a­ grijire a puilor, a hotărît devărale „dădace“ pentru rilor; 10,00
apare doar Gheorghe vendică aceste merite. Dim­ oameni vrednici ca loachim devăr o formaţie de lucru să nu mai plece pe un alt m iile de pui crescuţi în a- 10.05 Folclc
Banat; 10,3
Buţă, şeful de brigadă. Bi­ potrivă, el crede că succe­ Oprea, Constantin Mironi- care munceşte şi trăieşte în şantier. Ne spunea că iniţial ceasta fermă. Simian Fră- cialiste; 10,
neînţeles, a primit răs­ sul brigăzii s-ar datora in că, Costache Buţă, fratele chip comunist. De fapt, de nu voia să participe la olim- cea, şeful sectorului, pre- în dialogul
de Ia Gheo
punsul cuvenit. Astfel, a- primul r.înd ortacilor săi, şefului de brigadă, şi mai cîteva luni aplică această piada pe meserii, mai ales zent permanent în halele viu Comes
oameni foarte ascultători, şi vechea noastră cunoştinţă valoroasă iniţiativă, care
flăm că de cîţiva ani muncitori, care ştiu ce greu­ Pavel Dîrdără, ca să amin­ prin conţinutul ei îşi propu­ că între atîtea griji şi ac- unde se cresc anual mai ştiri; 11,05
nicriior; li
brigada şi-a depăşit lu­ tăţi comportă munca in tim doar şefii de schimb, ne să elimine rebutul uman, tivităţi, între care şi crcş- mult de 300 000 pui, are nu- radio-Tv.;
nă de lună sarcinile de subteran, mai ales la in­ oamenii care se bucură de să formeze oameni noi, cu terea celor doi copii care-i mai cuvinte de laudă pen- ştiri; 12,
folclorului
plan, contribuind în mare vestiţii, unde se hotărăsc cea mai mare încredere din o înaltă conştiinţă. intregesc familia, n-a prea aceste tinere lucrătoare tec sub fir
măsură alături de celelalte rezultatele a sute de oa­ partea brigadierului. . avut timp suficient pentru 1 la 3; 15.
(ilor; 16,00
brigăzi la situarea sectoru- meni pe o perioadă foarte O semnificaţie aparte are C. IOVANESCU studiu. V. PAJAN Ansamblul
— . - » J toreşti : c<
siderurgic
Coordonaţi
r C în tecul r
cenii; 17,0(
Invitat să colaborez la mamă. De la ea învaţă că de răspundere — dar 17.05 Od:
ţ această pagină în care se copilul ce se cade şi ce mai există oare vreo mun­ 17,25 Inst;
—
cînd
nu se cade: nu se cade să că fără răspundere ?
ţ dezbat probleme curente risipeşti plinea, să fluieri vine acasă obosită, ştiind 17,45 Prelu
Orele seri
V din sfera eticii zilelor noas­ la masă, să leneveşti cînd că o aşteaptă spălatul, căl­ ^9^ Epigrame populare;
te, am stat mult timp pe
litică; 20,i
gînduri înlrebîndu-mă cu ce îi vezi pe alţii că lucrează; catul, gătitul, curăţatul, re; 22,00
să încep. Şi, cum ispitele se cade să te ridici cînd copilul (sau copiii) cu între­ 23,00 Bij
23,30—5,00
erau numeroase, am decis intră cineva mai în vîrslă, bările lui, tatăl ştie — dacă Superficialul nocturn.
să încep cu... începutul. Iar să-ţi scoţi pălăria cînd pă­ are cei şapte ani de acasă
TIMIŞ Of
în domeniul eticii şi mai trunzi într-o încăpere ome­ — că menirea lui de om şi Nu se scaldă îh virtute, tualitatca
cu seamă în cel al formării nească, să crezi in puterea de părinte nu-i îngăduie să Dar stă mereu la înălţime. în agricul
omului, începutul se află în pe care o ai de a nu întîrzie cu amicii la un ta sonori
„cei şapte ani de acasă“, şpriţ, şi nici să se instaleze * L-ajută apele scăzute Munca de
concordau
zicere străveche, izvorîlă în halat şi papuci în faţa Şi lipsa lui de profunzime. lă do dez
din înţelepciunea şi expe­ televizorului. El ştie încă • Cu cît am depăşit azi sarcinile do plan, tov. maistru î lui Caraş
rienţa milenară a poporului. din vremea celor şapte ani • Păi, la rebuturi, cu .80 Ia sută. Obraznicul mîntul po
partid în
In credinţele vechi, în di­ Cei ş de acasă că se cade să 20,30 Ritm
verse religii, în magie, în pui mina atunci cînd vezi Cînd face acţiuni meschine tofonul d
folclor, şapte apare îndeob­ că unuia i-e greu şi nu Nu-i arde faţa de ruşine. misiunea
şte ca un număr fatidic, răzbeşte singur. Cînd ma­
miraculos, dar cei şapte ani ma ştie, cînd ştie şi tata, Nu-i arde chiar de-l pui
de acasă nu au nici o legă­ atunci familia îşi merită pe rug,
tură cu miracolele sau des­ numele şi va da naştere la Obrazul său o ignifug.
cântecele. Ei sînt anume oameni care îi fac cinste DEVA :
lăsa zilele să treacă fără să
şapte — nici cinci, nici opt făptuieşti ceva. Nişte prin­ şi ei şi fărţl şl, la. urma «- r -r cursă Iun
raze
— pentru că la vîrsla de Urmelor, ţşisăşî speciei uma­ Codaşul mul HUN
ta);
şapte ani viitorul om a cipii elementare aşadar, ne, Cînd însă părinţii îşi In lupta dîrză pentru plan, na (Flacă
intrat dintotdeauna în sfe­ însă tn hpsa lor şcoala ar revendică roluri privile­ văd (Art
ra de influenţă a unor for­ zidi pe goluri, i'ar viitorul giate, cînd tatăl vine acasă Îşi micşorează mereu fierbinţi
om ar fi sufleteşte un pasul. PETRO ŞZ
me şt mijloace de educaţier urlînd, duhnind, injurxnd de cursă
mai mult sau mai puţin infirm. şi lovind, familia, va intra unde zici că te supără î Şi şchiopătînd al său elan Lovitură
ll auzi pe cîte unul,
instituţionalizate, după cum deştept nevoie mare: de în derivă şi nu va putea La,., atelier ! Sporeşte ne-ncelat popasul. iembrie) ;
(Republic
şi epoca, e moi mult sau copil să se ocupe şcoala, că produce decît rebuturi u- marea pr
mai. puţin îndepărtată de de aia-i şcoalăl E o con­ mane de. care într-adevăr Doctorul
timpurile moderne. Pîjiă a cepţie pitecanlropică: indi­ va. trebui, să se ocupe apoi Carieristul resc) ; Vt
tii (Luc<
ajunge la şcoală însă, vii­ şcoala pornind de la zer,o. bărbaţilo;
vidul care o emite, teribil Modestul luptă pentru- un
torul om c plămădit pe de mîndru de ceea ce-i Dar efortul şcolii va fi in­ loc, LONEA ;
nesimţite acasă. Familia are finit mai dificil, iar, r.ezulr — seriile
poate mintea, n-a avut Iar parvenitul plin de PETRILA
menirea, de a pune temelia parte cu siguranţă de cei tutui îndoielnic. Oricum, cei orgoliu şl ardele
pe care şcoala va. aşeza şapte ani de acasă. Altfel şapte ani de acasă nu pot. fi ANINOA
tores c) ;
apoi ceea ce e al ei. Şi ar şti că înaintea şcolii stă. înlocuiţi de nimic. Ei sînt Încearcă fără echivoc pe Nil -
nu înlîmplăţor cuvântul familia şi că, în familia cele şapte pietre care alcă­ Să. pună mîna pe-un iembrie)
femeie e moştenit, din lati­ de azi, nu numai mamei tuiesc temelia unică al celui, fotoliu. înaltul c
şie);
(
nescul fa mii ia : în familie, îi revin toate obligaţiile, ci mai complex şi mai desă­ fost rej
întîiul glas care desparte în măsurji col puţin egală vârşit produs al. vieţii: VENIAMIN GOMBOŞIU 7-a (Mii
împuşcă’
întunericul de lumină şi şi tatălui. Gind marna are Omul Deva tria) ; Ui
binele de rău este femeia- şi ea un serviciu cu o mun­ RADU CIOBANU — Ionele, nu vii acasă ? ( P l a c ă
— No, mămică, rămîn şi schimbul II. BAI :
Desene de A. LICIU le X—i:
tură); H.
Iar); Bl
LAN : 1
O zi în localitatea: Deva din nemuncă,. - ci; dimpo­ (Casa d
te convinge pe deplin, că trivă am vrea ca şi cei! RIA :
(Mureşu
te găseşti- intr-un veritabil cîţiva din municipiul Deva, africanu
centru industriali. Forfota pe care i-am amintit şl pe' mina);
străzilor pjine de tineri şi nimat cînd este vorba de Petru Herţe din Geoagiu, te utilă (este cazul Iul mama tinerei S.A. „N-am alţii ca ei, să' mun­ daminot
.tinere, animaţia din, maga­ muncă, dar în, primeje r,în­ cu .domiciliul: in cartierul loan GheoTghrţa, fost con­ ce sări’ foc. S-o bat, mi;e cească;
zinele comerciale, din, sălile duri, cînd e vorba clespre Bejan, care a preferat să damnat corecţional şi eli­ milă; dfe ea, să mă duc să' Fireşte că pentru himeni
1
1
casei: municipale de cul­ ceva nefolositor, societăţii; părăsească: docul! de mun­ berat îh decembrie, anul o caut, nu ştiu unde o pot din societatea noastră’ — o
tură;. afluenţa spre sălile Tocmai pe aceştia’ l-am- că' in favoarea cîrciumii, trecut) refuză să se înca­ găsi'": societate a muncii — nu
dnematografelbr, către tea­ căutat, într-o zi; împreu­ trăind din „rnila părinţilor" dreze în cîmpuî muncii. — Pentru schimbarea op­ poate bucura asemenea
trul: de stat de estradă, te nă cu organele de miliţie cu toate că este în stare să Acum stau. Printre cei care ticii faţă de muncă şl viaţă; atitudini; Dar trebuie sub; Timpi:
face să simţi puliuî viu al pentru a ie aduce aminte ne spun' tovarăşii loan Dă- liniat că’ în fiecare astfel 23 april:
1
ţine in.‘
oraşului de la poalele ce­ că: trebuie să muncească. mldn; şef de sector la Con­ de caz trebuie aplicată le­ cu ceri
!
:
tăţii; Oamenii; tineri şî mai Constantin, Ciocîltan, dte siliul popular al municipiu; gea, că va trebui să’ se Vor căc
vîrstnici- sînt preocupaţi, de profesie strungar, aciuit în Oe Sa „mila părinţilor" Să viaţa parazitară lui şi: Teodor Martin, de acţioneze mai hotărît pen­ ploaie,
cări ele
treburi. Cînd pleacă la municipiul: Deva prin 1978 te Direcţia judeţeană a tru a’ determina prin mă; fia mo:
întreprinderea de lianţii la şi loan Moîdovan, venit aici muncii şi ocrotirilor sociale,. suri educative, corective, Temper
termocentrală; la ţesătoria tocmai de pe meleagurile spargă munţii; In aceeaşi nu: vor să' audă: de mun; S-au organizat cu tinerelfe eradicarea parazitismului. fi cup:
grade,
de mătase, 10 şantierele de llvei Mari,, tot strungar, categorie a paraziţilor îi că sînt şi citeva femei ca fete şi ceilalţi tineri discuţii Aşteptăm decr o atitudine tre 9 ş
construcţii sau la şcoală, au lucrat un timp, după găsim şl pe loan lgnai de Aurelia Bălanv Rodlca Pre- despre viaţă şi viitor, întîl- ofensivă’ împotriva celbr Izolată
Pcntr
localitatea este cuprinsă de care s-au retras, refuzîhd loc din Sîntuhalm, care dai precum, şi: unele tinere niri cu’ jurişti» procese de care încearcă’ să ducă o Vreme-
linişte,, animaţia scade. Din să-şi mai. folosească ener­ cîndva iubea meseria de fete (nu le amintim nu­ judiecare în public a unor viaţă parazitară; atît’ din roasă ş
1
gia într-o activitate utilă. zugrav, şi o practica: cu mele dim consideraţie pen­ abateri. Toţi ar trebui să partea colectivităţii în care în prir
acest şuvoi, al acţiunii s-au pasiune, scut pe Eugen Pis. tru: părinţii: lor, care ne-au trăiesc, dt şt din partea’ lului. •
1
desprins însă unii, repre- Aşa procedează şi Botar Unul: a schimbat mal multe cerut acest lucru),, cărora: înveţe din viaţa parazitară şl aver
Beniamîn, domiciliat in car­ a unor tineri ca Aurel lu­ factorilor educaţionali. te de (
zentînd nişte biografii pa­ tierul Gojdu, bloc AB5, locuri: de muncă,, altul! face li: s-a oferit posibilitatea’ să: nea, Miron Lala, loan T P 5 Anchetă realizată cu La r,
6 e
sive, care privesc viaţa după pe accidentatul;, iar altul, muncească: dar- au refuzat, sprijinul! organelor bilă şi
ap. 15; care deşi: are de Grama condamnaţi pentru noros.
o concepţie totaî greşită, întreţinut doi copil nu lu­ deşi: s-au făcut’ încercări! să consumîndu-şi- timpul’ tăind' viaţa parazitară. Nu ne de miliţie ale taţii si
preferind să, rămînâ' în ano­ crează de aproape doi’ ani; fie încadrat într-o aetivita- ftunze' la cîlrtii Vorbim cu 1 bucură faptele lor izvonite municipiului Deva şl nins
1
servicii