Page 81 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 81
Vizita de lucru a tovarăşului
PROLETARII DIN TOATE TARILE, UNIŢ-VĂ \
«OUE CEÂUŞESCU
în unităţi de producţie, cercetare
şî proiectare în domeniul
mecanizării agriculturii
în cursul dimineţii de secretarul general al parti viceprim-ministru al gu
miercuri, tovarăşul Nicolae dului cu prilejul vizitei din vernului, ministrul agricul
Ceauşescu, secretar general 11 noiembrie -1979 la între turii şi industriei alimenta
al Partidului Comunist Ro prinderea agricolă de stat re, Ioan Avram, ministrul
mân, preşedintele Republi Afumaţi, privind îmbunătă industriei construcţiilor de
cii Socialiste România, a ţirea şi perfecţionarea con maşini, Elena Nae, prim-
făcut o vizită de lucru la tinuă a maşinilor agricole, secretar al Comitetului de
întreprinderea „Semănătoa au luat parte tovarăşii Ilie partid al sectorului 6 Bucu
iUIÎÎTfcAîUÎ rea“ din Capitală, una din Verdeţ, Gheorghe Oprea, reşti, de membri ai condu
Gheorghe Pană.
cerii unităţii.
marile unităţi producătoare
de maşini agricole din ţara întreprinderea „Semănă Vizita de lucru începe di
noastră, şi la Institutul de toarea“. Muncitorii, tehni rect în secţia de seulărie a
cercetări, proiectări şi in cienii şi inginerii acestei întreprinderii, unde direc
Anul XXXII, nr. 698> JOI, 24 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani ginerie tehnologică pentru prestigioase unităţi indus torul întreprinderii, Virgil
mecanizarea agriculturii — triale primesc pe tovarăşul Actarian, înfăţişează secre
Băneasa. Nicolae Ceauşescu cu ma tarului general al partidu
La acest amplu dialog cu nifestări de dragoste şi căl lui măsurile luate în unita
oamenii muncii,' cu specia dură, exprimîndu-şi bucu te pentru mecanizarea şi
Experienţa acumula mmm. Miliar» liştii din producţie; din ria deosebită de a-1 avea perfecţionarea procesului
tă la Lupeni în me mm LA © plănuiţi» cercetare şi proiectare în din nou în mijlocul lor pe de fabricaţie, pentru dez
Aiiwritn ©ciotârii tehnice
diversificarea
secretarul general al parti
voltarea
şi
canizarea lucrărilor NIVELUL ÂÎna | tei calificări domeniul mecanizării agri dului. continuă a producţiei de
culturii, în cadrul căruia a
miniere să iie îm fost examinat modul cum T o v a r ă ş u l Nicolae maşini agricole,. în confor-
brăţişată de tot mai La I.M. Uneam se înfăptuiesc recomandă Ceauşescu este salutat la
rile şi indicaţiile date de sosire de Angelo Miculescu, (Continuare în pag. a 4-a)
multe mine din Va
Eiisfi condiţii pentru introducerea ÎN CINSTEA ZILEI MUNCII
lea Jiului
si folosirea eo nai bune rezultate a mecanizări DE CĂRBUNE ÎN STADII FINALE
40 000 TONE
UN NOU BLOC —
PESTE PREVEDERI
Aceasta este concluzia la Continuind scria succe La Orăştic, constructorii
oare au ajuns specialiştii într-un număr recent al ziarului nostru prezentam selor din primele luni ale din cadrul şantierului nr.
minei Uricani după o ex experienţa acumulată la I.M. Lupeni în privinţa anului, întreprinderile mi 5 al T.C. Deva dau a-
: \.
perienţă de mai bine de mecanizării lucrărilor miniere şi subliniam necesita niere Lupeni şi Bărbăleni saltul final la blocul ţ
un an în folosirea comple tea ca aceasta să fie îmbrăţişată de toate minele din înscriu in cartea întrece 117 C, cu 80 de aparta- ^
xelor de tăiere şi susţinere Valea Jiului. rii socialiste noi fapte dc mente. în acelaşi timp ei |
mecanizată. Pînă s-a ajuns Rezultatele înregistrate pînă acum în abatajele muncă. După două deca
ca o asemenea afirmaţie să dotate cu complexe mecanizate dovedesc cu prisosinţă de din luna aprilie, pro lucrează eu forţe sporite i
se facă fără teama de a că cele mai bune realizări apar acolo unde tehnica ducţia suplimentară a ce la blocurile 118 A şi J
greşi sau a estima greşit a cîştigat tot mai mult teren. Ciclul dc materiale pe lor două mine depăşeşte 118 B, Iiotărîţi să înde- ţ
care il găzduim în paginile ziarului nostru îşi propune
posibilităţile, a trebuit să atît evidenţierea succeselor înregistrate, dar mai ales 10 000 tone de cărbune — plinească exemplar pla- ţ
treacă un timp destul de reliefarea acelor posibilităţi de folosire a mecanizării, I.M. Lupeni : 7 033 tone ; nul pe acest an la con
mare, în care colectivul de cu aplicabilitate şi la alte întreprinderi miniere, pre I.M. Bărbăteni : 3 407 to strucţia de locuinţe, a-
aici a întîmpinat unele cum şi diferitele modalităţi de extindere a experienţei ne. Aceste rezultate se a- şa cum s-au angajat în
greutăţi în folosirea meca daugă celor la fel de bune la Lupeni şi Bărbăteni întrecerea socialistă pe
nizării, cu repercusiuni di înaintate. obţinute în primul tri care, Ia zi, înregistrează o care au lansat-o către toa- ţ
recte asupra realizării sar mestru. depăşire a prevederilor cu te şantierele T.C. Deva. 1
cinilor de plan. Aceasta, alte mine, inclusiv cea de o exploatam, cum era şi Semnificativ este faptul peste 40 000 tone de căr De remarcat, preocupările /
fără îndoială a avut şi un la Lupeni. Dar n-au fost normal, prin puşcare, fapt că în fruntea întrecerii bune. Este expresia clară
efect psihologic. Ani de-a de durată, ceea ce înseam ce a determinat suficiente dintre întreprinderile mi a hotăririi minerilor de a deosebite pentru a asi
rîndul mina- Uricani şi-a o- nă că n-au avut eficienţa C-TIN IOVĂNESCU niere ale bazinului se si întîmpina ziua de 1 Mai gura lucrări de cea mai
maximă tuează tot colectivele de eu rezultate cit mai bune. bună calitate.
norat cu cinste sarcinile de
plan. Deodată, însă, în anul Ce s-a întreprins la mi (Continuare in pag. a 2-a)
1970, anul introducerii ma na Uricani pentru a depuşi
sive a mecanizării, reali greutăţile ivite, mai ales în
perioada de început, cit şi
zările n-au mai fost la ni mai tîrziu, am aflat de la
velul obişnuit şi nici la cel ERBICIDAREA CEREALELOR FÄIOASE
aştepţi. De aici o serie, de ing. Cristian Dinescu — di
altojîibajiunsuri şi. implicaţii rectorul adjunct al între grabnic finalizată pe toate suprafeţele!
asupra producţiei. prinderii —, şi Cornel Bo-
loloi — secretarul comite
In anul trecut, de exem tului de partid.
plu, de nenumărate ori Odată cu concentrarea e- na trecută au fost erbici- lor de' chimizare, unităţile tând realmente condiţii de
s-au înregistrat în brigăzi — Asupra alegerii tipu forturilor la urgentarea în- date zilnic culturile de grîu, agricole din Consiliul unic finalizare a acţiunii în cel
le dotate eu complexe me lui de complex. adecvat sămînţării porumbului, în orz sau secară de pe aproa agroindustrial Geoagiu au mult două-trei zile favora
canizate productivităţi de condiţiilor noastre de zăcă scopul încheierii acestei ac pe 2 000 1 hectare. Datorită reuşit să aplice ei-bicide pe bile continuării acestei lu-
2,5—3 tone pe post, mult mânt — arăta directorul ţiuni în timpul cel mai organizării judicioase a ac mai mult de 80 la sută din
prea puţin faţă de posibi adjunct .— nu voi mai re scurt posibil, se impune ca tivităţii în cadrul formaţii suprafaţa planificată, exis (Continuare îr> pag. o 2-a)
lităţile şi mai ales valoa veni,, întrucît, se ştie, pri o atenţie deosebită să fie
rea complexului. La timpul mul complex utilizat de noi acordată lucrărilor de între
potrivit s-au luat măsurile nu era cel mai indicat. Res ţinere a culturilor de ce
reale păioase, respectiv
de rigoare pentru îmbună pectiv,, acest tip era adec
tăţirea situaţiei. S-a produs vat la straturi ce nu depă combaterii pe cale chimi
că a. buruienilor. Acest im
chiar revirimentul aşteptat, şesc de 2,8 m, dar l-am in perativ se impune cu ma
unele rezultate fiind supe trodus într-un loc unde ximă acuitate, ţinind sea
rioare celor obţinute în a- stratul avea grosimea de ma de faptul că dezvolta
batajele mecanizate de la 4 m. Diferenţa pînă la 4 m
rea buruienilor a fost mult
favorizată de condiţiile cli
Legumieuitura - matice specifice acestei
primăveri. Evitarea situaţii
ICCENTf lor de creştere a gradului
pasiunea familiei de îmburuienare a lanuri
lor depinde hotărâtor de in
Dc cîţiva ani, Constantin lorifica.se deja prin C.L.F. tervenţia- operativă şi efi
Bitdică a devenit un ade 5 000 legături de ceapă, cientă. a cooperatorilor, me
vărat maestru în produce încasînd 3 500 lei. în con canizatorilor şi cadrelor
rea legumeldr timpurii în tinuare mai avea de valori tehnice din unităţi cu mă
solarii. Oricine se poate ficat o însemnată cantitate suri de combatere, respec
convinge de acest lucru vi- de salată. Cheltuielile pen tiv prin realizarea în con
zitîndu-i gospodăria din tru amenajarea solariilor au diţii ireproşabile a erbioi-
scitul Săcămaş, comuna Ilia, fost minime. Banii pentru dării.
împreună cu sofia, Mar folia de polietilenă, pe care Folosind timpul bun de Mecanizatorul Aurel Costina efectuează cu deosebită răspundere semănatul porumbu-
gareta, fi cu socrul său, fac o foloseşte 3—4 ani, i-a re lucru în cîmp, în săptămî- ïui Ia C.A.P. Sinlaiiclrei.
legumicultura în sistem in cuperat numai din valorifi
tensiv. în anul trecut au carea cepei. Răsadul de
valorificat pe bază de con varză şi. tomate şi l-a pro LUCRĂRI noi pe ria a fost organizat, cu spri şi municipale. In faza jude
tract legume în valoare de dus singur, într-o seră cu ARTERELE FEROVIARE jinul comitetului orăşenesc ţeană, desfăşurată ia Deva,
15 000 lei, în afară de pro încălzire. Apa necesară ALE JUDEŢULUI al U.T.C., un dialog juridic primele trai locuri au fost
cu tema „Cunoaşterea şi res
dusele valorificate direct pe udării o scoate cu pompa pectarea normelor şi a regu ocupate de patrulele dc cir
culaţie
ale
şcolilor
generale
Şantierul 31 construcţii căi
piaţă. Cîfligul realizat de dintr-o fîntînă alăturată. ferate Deva a început lucră lilor do convieţuire socială — nr. G Vulcan (prof. Ioan Ha-
pe fiecare metru pătrat do Dublarea suprafeţei solaru MINERI LA ODIHNA rile de dublare a liniei C.F. cerinţă obligatorie pentru toţi ţiegan), 9 Hunedoara (prof.
tinerii“, dialog care s-a bucu
solar s-a ridicat la peste lui îi va aduce, fireşte, un în primul trimestru al a- Petroşani — Livezeni şi da rat de un mare interes din Matei Truşcă) şi Beriu (prof.
dezvoltare a staţiilor C.F. Li
120 lei. Acum a dublat su cîştig dublu ţaţă de cel cestui an au plecat iu sta vezeni, Iseroni şi Vulcan. A- partea participanţilor. Ioan Samoilescu). O notă
prafaţa solariilor, ajungind realizat în anul trecut. Soţii ţiunile de odihnă şî trata ceste lucrări au fost determi frumoasă bunei pregătiri do
ment, cu bilete primite prin
la peste 500 mp. Budică practică legumicul sindicat, 30 de muncitori mi nate de sporirea extracţiei „CELE MAI BUNE vedite de patrulele da circu
laţie din satele Burjuc şl Va
l-am vizitat solariile în tura cu dăruire şi pasiune neri de la E.M. Ghelari, iar de cărbune în bazinul carbo PATRULE lea Bradului.
aceste zile cînd a trecut la în orele cînd nu sînt la în aceste zile au mai plecat nifer Valea Jiulxij şl creşte DE CIRCULAŢIE“
rea traficului intern.
pregătirea terenului pentru serviciu, ambii fiind lucră încă 9. în total, pînă la sfîr- S-a încheiat etapa jude
a doua cultură —de varză tori în cadrul cooperaţiei şitul semestrului I, numărul DIALOG JURIDIC ţeană a întrecerii patrulelor
celor ce-şi vor petrece con
timpurie în asociere cu roşii. de consum. cediul in staţiuni va ajung o La secţia C.S.H. de prelu şcolare de circulaţie, la caro
au participat echipajele cîş-
Pînă la 15 aprilie a. c. va- N. TÎRCOB la aproape 70. crare a metalelor din Sime- tlgă toare ale fazelor zonale
