Page 86 - Drumul_socialismului_1980_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 98$

(Urmare din pag. !> cest context învăţămîntul educaţionali — relevau linia ridicării nivelului ca­ tivităţi care să conducă la a fi pregătiţi astfel în­
-
politico-ideologic, propa­ tovarăşii Virgil Cărciun şi litativ al muncii politico- formarea unor valori mo­ cît să poată acţiona în
pozitive. Acestea se re­ ganda prin conferinţe, in­ Alexandru Boşca — tre­ educative desfăşurată de rale care îl caracterizează cunoştinţă de cauză, să t Relevi;
flectă în primul rînd formările, dezbaterile o- buie îndreptată şi spre alte organele şi organizaţiile de pe omul nou: cinstea, vină cu argumente care
Sn felul cum comuniştii îşi cupă un loc important, laturi ale procesului e- partid şi de masă, de că­ demnitatea, dragostea faţă să combată tendinţele ce­
îndeplinesc îndatoririle, în ele constituind un cadru ducativ care şi-ar putea tre consiliile de educaţie de ţară, spiritul de sacri­ lor care practică o activi­ 15.00 Box: Semtf
spiritul de abnegaţie cu optim de înarmare a co­ aduce o contribuţie mai politică şi cultură socia­ ficiu şi de întrajutorare, tate de cult. De asemenea, neului ini.
„Centura <1(
care oamenii muncii în­ muniştilor, a tuturor oa­ însemnată pe linia creşte­ listă, unele carenţe. valori care să conducă la pentru contracararea parti­ Transmisiun
făptuiesc politica internă a menilor muncii cu prevede­ S-a subliniat, spre exem­ formarea unei adevărate cipării oamenilor muncii do la palii
partidului şi statului nostru. rile documentelor de partid. rii conştiinţei oamenilor plu, că în unele programe personalităţi umane. de la oraşe şi sate la acti­ August“
Cu toate acestea — au sub­ De aceea organele "Şi or­ muncii de la oraşe şi sate. şi planuri de muncă ale Organele şi organizaţiile vitatea diferitelor culte 16.00 Telex
liniat vorbitorii — nu se ganizaţiile de partid tre­ Este vorba de activitatea organelor de partid şi con­ de partid, consiliile de e- neoprotestante să se acţio­ 16,05 Teleşcoală
poate trece peste unele buie să acorde o atenţie de educare politică a oa­ siliilor de educaţie politică ducaţie politică şi cultură neze pentru antrenarea mai 16,30 Emisiune in
mană
deficienţe existente in pro­ sporită modului în care se menilor muncii, în sensul şi cultură socialistă, se socialistă trebuie să ac­ ales a tinerilor la activită­ 18.25 Rezultatele
paganda de partid, în mun­ desfăşoară acestea, în sensul dezvoltării sentimentului lor prevăd sarcini la modul ţioneze cu toată fermi ta- ţile cultural educative, la 18.35 La Volan
că politică şi cultural-e- activitatea generală a co­ 18,50 1001 de seri
dueativă desfăşurată de lectivităţii. 19.00 Telejurnal
către consiliile de educaţie Propaganda, toate mij­ 19.25 1 Mai 1980
politică şi cultură sociali­ A DE PARTID loacele politico-educative să 19,15 Cu răspund
stă. Aşa cum se arată în 0 fie orientate cu precădere to forţele
documentele Congresului al spre afirmarea în viaţă a grabnică d
XH-lea al P.C.R., neajun­ normelor eticii şi echităţii rile acestei
semănatul
surile manifestate în acest socialiste la baza căreia 20.00 Reflector
domeniu trebuie înlăturate înlăturării oricărei nole de de dragoste faţă de partid, general, nu sînt precizate tea pentru formarea unei stă munca, unicul izvor al 20,20 Film artist)
fără Sntîrziere pentru a se superficialitate, de impro­ faţă de patrie, faţă de cau­ activităţi concrete, cu re­ opinii colective capabile să tuturor bunurilor materiale de perifei
realiza şi în acest domeniu vizaţii şi creării celor mai za socialismului, dezvoltării sponsabilităţi, acţiuni din conducă la prevenirea şi şi spirituale. mieră pe P
o calitate nouă, superioară, bune condiţii de creştere răspunderii lor faţă de a- cele mai eficiente privind combaterea unor atitudini Dezbaterea a relevat tot­ ţie a studii
ricane
înfăptuirea obiectivului a- a calităţii şi eficienţei lor. vuţia comună în dubla ca­ educarea şi formarea omu­ retrograde. în acest scop odată şi necesitatea cana­ 21.35 Telejurnal.
mintit, obiectiv major al — In aceeaşi ordine, litate Ce o au de proprie­ lui nou, acţiuni politico- să fie folosite mai mult lizării tuturor factorilor
politicii partidului implică, sublinia tov. Aurel Benea, tari şi producători ai tu­ educative care să conducă forme cum sînt: „Tribuna educaţionali spre ridicarea
fireşte, intensificarea în­ Festivalul , naţional „Cînta- turor bunurilor materiale la eradicarea a tot ceea democraţiei“, adunările, ce­ calităţii întregii munci de
tregii activităţi educative, rea României“, formele şi ale societăţii noastre socia­ ce este retrograd. în pla­ tăţeneşti, procesele publice, formare a omului nou, ho- RĂDIC
conjugarea efortului tutu­ mijloacele muncii politice liste. Aceasta presupune nificarea activităţii acesto­ etc. în mai mare măsură tărît să transpună în
ror factorilor educaţionali, de masă (munca de la om relevarea cu putere a rea­ ra nu stau suficient în vor trebui atrase la acti­ viaţă politica internă şi
PROGRAMUL
creşterea responsabilităţii la om, gazetele de perete lităţilor noi ale societăţii vedere acţiuni menite să vitatea politico-edueativă externă a partidului şi dioprogramul d
acestora în organizarea ac­ şi satirice, propaganda vi­ noastre, umanismul nou, contribuie la educarea pa­ conducătorii de întreprin­ statului nostru. Radiojurnal;
ţiunilor menite să condu­ zuală, brigăzile artistice, co­ revoluţionar al orînduirii triotică, materialist-ştiinţi- deri, instituţii, formaţii de în aceste direcţii — sub­ presei; 8,10 Cu
cililor; 9,00 Bult
că la creşterea conştiinţei lectivele de muncă politică, pe care o edificăm. fică, moral cetăţenească, lucru, iar acolo unde se linia tovarăşul Octavian 9.05 Răspunde:
tuturor celor ce muncesc, schimburile de experienţă — O altă latură, subliniau probleme ale creaţiei teh- simte nevoia să li se a- Mireşteanu, şeful secţiei rilor; 10,00 Bul<
tineri şi vîrstnici. ş.a.) se cer mai mult an­ tovarăşii Elena Rad şi nico-ştiinţifice. Aşa stau mintească acestora, că, po­ propagandă a comitetului 10.05 Drag mi-i
Din cuvîntul participan­ corate în „miezul proble­ Emil Guga, — o constituie lucrurile la Vorţa, Văli- trivit indicaţiilor secreta­ judeţean de partid — tre­ cînt; 10,30 Ştitr
10,45 Discoteca
ţilor la dezbateri a reieşit melor“ de dezvoltare so­ educarea materialist-ştiin- şoara, Bunila, Orăştioara rului general al partidului, buie să acţioneze organele el; 11,00 Bulei
că aceasta înseamnă un cială, să sprijine mai efi­ ţifică a oamenilor muncii. de Sus, Brănişca, Băcia, ei sînt obligaţi să fie nu şi organizaţiile de partid 11.05 Corul Fila
aport mai substanţial al cient realizarea sarcinilor S-a acţionat astfel încît Tomeşti etc. numai conducători ai acti­ din întreprinderile, institu­ Tîrgu Mureş; 1:
Radio-Ti
mieră
întregului front ideologic, de plan aşa cum se pro­ întreaga activitate desfăşu­ Concluziile dezbaterii au vităţii economice, ci şi a- ţiile şi localităţile judeţului, leita de ştiri; :
al propagandei de. partid cedează în majoritatea uni­ rată în această direcţie să relevat că pentru îmbunătă­ devăraţi oameni politici. moara folclor
cu mai multă consecvenţă
la aprofundarea teoretică tăţilor economice de pe ducă la lărgirea orizontului ţirea muncii politice' de Mai multă preocupare şi răspundere. Prin elabora­ ' 2,45 Melodiile i
e la 1 la 3; 1
a problemelor dezvoltării raza oraşului nostru ceea de cunoştinţe ale oamenilor, masă, pentru ridicarea efi­ trebuie manifestată faţă ciub ; 16,00
orînduirii noastre socialiste, ce a făcut posibil ca la 15 la înţelegerea legalităţilor cienţei acesteia este nece­ de educarea materialist- rea unor planuri de activi­ 16,20 Coordonat
tate unitare, în permanenţă
la explicarea şi înţelege­ septembrie anul trecut o- dezvoltării lumii, la forma­ sar să se organizeze peste ştiinţifică despre lume şi înnoite şi îmbogăţite cu 16,40 Şlagărul r
decenii; 17,00
rea tendinţelor şî sensului raşul Brad să-şi îndepli­ rea concepţiei ştiinţifice tot activităţi pe categorii viaţă, îndeosebi a tinerilor. acţiuni variate, eficiente — ştiri; 17,05 Orei
dezvoltării economico-so- nească sarcinile pe actua­ despre materie, univers şi Pe această linie -este ne­ zică populară
ciale, a profundelor tran­ lul cincinal. societate, de oameni ai muncii avîn- cesar să se acţioneze şi în muncii politico-educative i Slatina; 17,20 P
sformări revoluţionare care — Desigur, atenţia orga­ Dezbaterea a scos însă du-se în vedere problema­ sensul pregătirii temeinice se va conferi caracter per­ 17,50 Cîntece di
Botez; 18,00 Ori
au loc în ţara noastră şi nelor şi organizaţiilor de în evidenţă, pe lingă rea­ tica specifică, majoră a a celor care desfăşoară o manent, eficienţă şi calitate Divertisment f
în întreaga lume. în a- partid, a celorlalţi factori lizările bune obţinute pe colectivităţii respective, ac- asemenea muncă, pentru sporită. Ancheta econc
Cadenţe sonor
Intr-o oră; !
muzicale; 23,
Recondiţionerea pieselor de schimb Rezerve există; ele trebuie continuu stop muzical i
(Urmare dio pag. I) acesta nu este considerat identificate şi puse în valoare TIMIŞOARA
un număr-limitâ. tualitatca radi.
agricultură ;
Activitatea A.R.A. Brad — Preocuparea noastră menilor muncii au elaborat sacrată acestei acţiuni de cetăţenesc: „T
rece, cum se ştie, calitatea este meritorie, ceea ce se pentru realizarea integrală programe de măsuri cu­ craţiei“ — cad
este un imperativ al repa­ reflectă şi în faptul că, în reducere a consumurilor e- tare şl dezba
raţiilor la mijloacele auto. perioada trecută din acest a sarcinilor zilnice de plan prinzătoare, la nivel de nergetice, de economisire, a tuturor pro
nomico-sociale
De acee , verificăm cu foar­ an, valoarea producţiei a este consecvent însoţită de întreprindere şi secţii de a energiei electrice în ge­ juridică A oai
te mare grijă fiecare piesă, depăşit cu circa 601)00 lei o activitate susţinută care producţie, pentru realizarea neral, fapt ce a condus, în cii ; Dialog cu
cu ajutorul unor şabloane cifra planificată şi nu s-au are în vedere reducerea acestui obiectiv important, final, adică la sfîrşitul pri­ 20,30 Succese
Şi calibre confecţionate de primit reclamaţii in ce pri­ prin toate mijloacele a con­ măsuri care vizează în pri­ mului trimestru, la o eco­ 21,00—21,30 Int
tele.
noi. Pe cele ce pot fi re- veşte calitatea lucrărilor e- sumului de energie. mul rînd cultivarea spiri­ nomie de 150 MWh, cu
tului
care
produce
putem
noi
pentru
gospodăresc,
iolosite le îndreptăm spre fectuate. Este însă adevă­ în puţine cuvinte, se­ 7500 mc prefabricate —
«nagazia de piese, pe cele rat că atelierul se confrun­ cretarul comitetului de că nu trebuie să te gîn-
bune de recondiţionat spre tă şi cu o seamă de neca­ partid de la I.M.C. Deva, deşti la cine ştie ce lu­ produsele principale ale C i n e i
atelierele unităţii. Trimitem zuri. Unul dintre acestea cruri sofisticate pentru a unităţii. Avem specialişti
la fier vechi doar ceea ce constă in faptul că piesele tovarăşul Nicolae Devian, economisi energie electrică. mereu interesaţi de aceste DEVA : Mir
nu se poate recondiţiona, noi ce se aduc prin mijlo­ ne-a introdus în problema­ O mare importanţă în acest aspecte ce vizează cons.'î (Patria); Omu
adică piesele ce au un grad cirea serviciului de aprovi­ tica de zi cu zi a colecti­ sens o are dezvoltarea mai murile energetice. bule (Arta); I
(Fii
Cumpăna
de uzură avansat. vului de muncă de pe a- puternică a opiniei de Acum, spre exemplu,
zionare al I.T.A. Deva nu ne africanul
cíesele ce merită a fi sînt de calitate corespunză­ ceastă platformă a materia­ masă împotriva risipei de subinginerul Fazekaş An­ (Arta); Astă
recondiţionate intră în pro­ toare, in special cele ce lelor de construcţii. energie, împotriva risipito- drei se ocupă de automa- în familie (C
PETROŞANI
:
cesul de producţie propriu- compun cutiile de viteză. Desigur eficienţa reduce­ de cursă lui:
zis : sînt trimise la umplut Din cauza spaţiului mic al rii consumurilor energetice DOSARUL ENERGIEI Cineva ca tin
nuşa imperiu!
cu sudură, la strungari e, la incintei nu se poate asigura îşi găseşte corespondent ime­ brie); Speranţ
frezat. Colectivul atelierului o depozitare cit de cit or­ LUPENI Colo;
şi-a creat, cu eforturi pro­ donată a agregatelor ieşite diat în diminuarea costuri­ rilor. Şeful formaţiei de tizarea funcţionării staţiei — seriile l-II
Găină sau vu
prii, o seamă de utilaje din reparaţie. Se simte, de lor de producţie, în obţine­ sudori — Gheorghe MicuLa, de compresoare (mare con­ resc); VULCf
ce uşurează munca fizică. asemenea, necesitatea unor rea unor substanţiale bene­ fierarul betonist — Con­ sumatoare de energie e- strigă ? (Luce
Aşa sînt presa pentru scoa­ dotări cu maşini cum ar fi ficii. Tocmai de aceea am stantin Merfu şi electricia­ lectrică). în funcţie de NEA: Safari
terea rulmenţilor, compre­ un electropalon, o maşină fost interesaţi să cunoaştem nul Domokoş Lazăr se do­ consumul de aer (mai mare nerul) ; PETI
dolarii şl ard
sorul pentru încercarea a- de alezat etc:, ca şi a unor mai îndeaproape ce se în­ vedesc intransigenţi faţă sau mai mic), compresoa- toresc); ANIN'
gregatelor de frînare şi al­ investiţii pentru lărgirea treprinde în această uni­ de risipitori, faţă de cei rele pornesc şi se opresc marinarul (
tele ce scurtează operaţia spaţiului de producţie. Con­ tate economică pentru gos­ ce tergiversează transpune­ în mod automat. Pînă a- URICANI: De
ne (7 Noiem
de realcătuire a agregatelor siderăm că astfel de pro­ rea în viaţă a hotărîrilor cum, s-au procurat mate­ Domnul mili;
din piese refolosibile sau bleme vor sta în atenţia Operatoarea mase plastice, podărirea judicioasă a e- şi măsurilor stabilite în rialele necesare, urmînd ca (Steaua roşie
Maria Carola, de la I.C. O-
r
recondiţionate. în ce pri­ conducerii I.T.A. Deva, iar r ii ştie, lucrează Ia o maşi­ nergiei electrice. vederea economisirii ener­ la sfîrşitul trimestrului II Adio, dar Sfiri
(Patria);
veşte calitatea muncii, ea activitatea A.R.A. Brad se nă de injectat cutii pentru — Consultînd oamenii, giei. să se finalizeze această lu­ lui din Taig
se înscrie la loc de cinste va extinde în continuare, drojdie. Este o muncitoare punînd în valoare cunoştin­ Pentru a imprima un ca­ crare. GEOAGIU-BA
în activitatea atelierului. refolosirea şi reeondiţiona- iiine pregătită profesional ţele şi experienţa lor, a racter şi mai dinamic preo­ — Ce efecte economice paralele (Cas.
HAŢEG:
Ura,
şi reuşeşte să-şi depăşească
Maistrul Teodor Golcea a- rea pieselor de schimb fiind sarcinile de plan zilnic. continuat interlocutorul cupărilor consacrate dimi­ are această automatizare a la Navarone
firma : nuării consumurilor de e- procesului respectiv ? (Popular); B
— Calitatea este conside­ în prezent şi in perspecti­ Foto: VIRGIL ONOIU nostru, comitetul de partid nergie, aria investigaţiilor — Făcînd un calcul ra­ marinarul; C.
eiine de circ
rată cel mai de seamă o- vă de o mare importanţă. împreună cu consiliul oa­ noastre a fost extinsă şi a- pid, vă pot spune că se tură); Chean
biectiv al muncii noastre şi supra înlocuirii motoarelor economisesc într-o zi mai părtarea lum
putem zice că o obţinem. supradimensionate (din bine de 200 kWh. nic); SIMERr
fricanul — st
Aceasta, datorită unor me­ punct de vedere al puteri­ — Şi vă opriţi aici ? reşul); ILLA:
seriaşi cum ar fi Pavel lor), ale utilajelor tehnolo­ — Nici nu ne gîndim. rie (Lumina);
Greţ.u, Gheorghe Gliga,- gice, raţionalizarea consu­ Practica a demonstrat că canţă tragici
Cornel Ştefan, Aurel Be­ Albumul „Ştafeta Congre­ ţinute : in decada record am — Noi vom economisi ma­ murilor de aer comprimat la noi mai există rezerve. GHELARI :
bestia (Munc
nea, Emil Vălean, Simion sului al Xl-lea al U.'T.C." a realizat un spor de 300 mp. terii prime şi coloranţi — o la principalii consumatori Trebuie doar să le identi­
Toma, Mircea Mihăilescu şi ajuns la Ţesălnria de "mă­ beton turnat şi 70 mp. B.C.A., tonă la fire relon şi o tonă din întreprindere, printre ficăm şi apoi să dăm curs
mulţi alţii, exemple mobi­ tase Deva, joi, la orele prîn- am reparat 2 000 paleti pen- la fire vîscoză; vom forma care aş enumera secţia car­ lucrărilor. în această situaţie e
lizatoare pentru întregul zului. „În cele opt zile cit brigăzi de control ca nici case, cît şi automatizarea se află pompele de la pu­ IttkMdtDKBHI
colectiv. a poposit la noi, la I.M.C. un utilaj să nu funcţioneze procesului alimentării cu ţurile Cerna. Cu cîtva timp
Timpul ţ>r<
Ceea ce merită a fi, de Deva, ne-am străduit să con­ în gol, iar iniţiativa „Cel apă a cazonelor din cen­ în urmă ne-am gîndit că ziua dc 25 a]
asemenea, consemnat este semnăm citeva fapte demne Ştafeta mai bun gospodar“ va fi la trala termică. Apreciindu-li- la aceste pompe care func­ se menţine
că atelierul are, pe lingă de tinerii noştrii“. Pentru ea acasă... se valoarea, ele au fost a- ţionează în flux continuu cerul sclilmb
recondiţionare, şi o activi­ a-şi întări vorbele, ing. Gh. Şi tot ce a urmat — cu­ plicate imediat în prac­ se pot face unele modifi­ cădea ploi lt
avea şi carat
tate de confecţii. Aici se e~ Brănescu, secretarul Comite­ noaşterea locurilor de mun­ tică. cări pentru a le utiliza vîntul va si
xecută o serie de piese noi, tului U.7.C. de la I.M.C. tru B.C.A., am colectat 25 doar atunci cînd este ne­ din sud-sud-
ca şi o gamă variată de şu­ Deva, răsfoieşte albumul în tone fier vechi, am reuşii că, preocupările tinerilor pen­ Odată cu punerea în â- voie. Deci, printr-o insta­ tura minimă
intre l şi G
ruburi, drept materie pri­ fata celor cărora Ie preda să grăbim cu 15 zile intra­ tru perfecţionarea profesio­ plicare a acestor măsuri, laţie automatizată, aceste maxima intrt
mă folosindu-se fierul ştafeta : membri ai biroului rea în probe tehnologice a nală şi pentru un timp liber rezultatele bune pe linia pompe vor porni numai
vechi. în colaborare cu comitetului U.7.C. de la (e- liniei de casete verticale pen­ util şi reconfortant — a gospodăririi judicioase a atunci cînd nivelul apei
U.U.M.R. Crişcior, s-a reu­ transformat predarea albu- energiei electrice nu s-au
sălorie. Erau de fa(ă şi re­ tru panouri interioare la sec­ lăsat aşteptate. din rezervor va scădea La munte,
şit chiar să se toarne o mului-ştafctă intr-un auten­ sub o anumită cotă. Nu ne instabilă, cu
seamă de repere de mici di­ prezentanţi ai conducerii uni­ ţia nouă“. tic schimb de experienţă — De la începutul anului rămîne altceva decît să acoperit. Vo:
Tînăra Elena Olaritt, se­
tăţii.
pitaţil sub î
mensiuni. Lista de piese „Aici este angajamentul cretara comitetului UST.C. despre muncă şi viată. 1980, ne spunea inginerul executăm proiectul şi apoi viţă şi ninst
recondiţionate creşte conti­ nostru — continuă inginerul din ţesătorie, sublinia, la Aurel Bedreag — energe­ să ne apucăm de lucru. log de servit
nuu. în prezent s-a ajuns — alături sînt rezultatele ob­ rîndul ei: LUCIA LICIU ticul şef al întreprinderii ţuriga).
la circa 55 de repere, dar — fiecare lună a fost con- D. ALMÂŞAN