Page 89 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 89
vt
• a«^re '
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UK1IŢI-VÂ 1
Pe amenajarea
hidroenergetică
Rîu Mare-Retezat
Munca trebuie
intensificată sub
toate aspectele,
la leale obiectivele
(In pag. a Il-a)
Maşina <Îe perforat la ^
secţiune plină va realiza
viteze şi productivităţi ridi
Anul XXXII, nr. 6989 SIMBĂTĂ, 26 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani cate la galeria principală.
Foto : VIRGIL ONOIU
f 1
La sediul C.C. al P.C.R., săptămînă Ia Complexul cx- Nicolae Ceauşescu. Secre ÎN CINSTEA ZILEI MUNCII
â avut loc, în ziua dc 25 poziţional din Piaţa Scîn- tarul general al partidului
aprilie, o consfătuire de teii au fost prezentate în a pus în faţa cadrelor din \
lucru la care au participat deschiderea consfătuirii do domeniul cercetării şi pro DECADĂ DE 'rezulţaţele unei organizări
mai bune a producţiei şi
membrii guvernului, cadre primul ministru al guver iectării, obiective şi sarcini PRODUCŢIE RECORD a muncii prin folosirea cu
de conducere din alte insti nului/ tovarăşul Ilie Verdeţ. esenţiale în vederea intro V în aceste zile ce preced randamente sporite a ma
tuţii centrale, specialişti din Insuşindu-şi pe deplin in ducerii unei mai mari or f marea sărbătoare a mun şinilor şi utilajelor din
institute de proiectare ale dicaţiile date cu acest pri dini şi discipline în acti cii, minerii de la Petrila dotare, a timpului de lu
ministerelor economice şi lej de secretarul general vitatea de construcţii, pre înscriu noi succese în cru cit şi a creşterii pro
psiliilor populare, din u- al partidului, în intervenţii cum şi în producţia mate muncă. După un început ductivităţii muncii.
liîtăţi dc cercetare în do le lor, participanţii la dez rialelor de construcţii. Por V mai slab — determinat în
meniul construcţiilor şi ma bateri au prezentat noi so nind de la necesitatea re această lună de condiţiile PREOCUPARE RODNICA
terialelor de construcţii. luţii privind mai buna or- ducerii simţitoare a consu V dc zăcămînt —, minerii
La consfătuire au luat zanizarc a muncii, gospo murilor materiale în con din cadrul sectoarelor III Colectivul întreprinderii
parte membri şi membri dărirea cu eficienţă supe strucţii, în special a celor şi V, mobilizaţi de orga de lianţi Deva—Chişcăda-
supleanţi ai Comitetului rioară a resurselor materia mari consumatoare de c- nizaţiile dc partid, au ga depune strădanii in
Politic Executiv al C.C. al le şi energetice în acest nergie şi combustibil, tova reuşit să extragă în ulti tense pentru recuperarea
P.C.It., secretari ai C.C. al sector important al econo răşul Nicolae Ceauşescu a ma decadă o producţie rămînerilor in urmă la
indicat să se treacă fără în- l
P.C.R., membri ai Comite miei naţionale, reducerea suplimentară de peste producţia dc ciment, pen
tului Central, şefi şi ad- consumurilor specifice dc tîrziere la tipizarea con * 1 600 tone de cărbune, si- tru reducerea continuă a
junţi de şefi de secţie la materii prime şi materiale, strucţiilor şi a . materialelor s tuindu-sc astfel în frun marele combinat hunedo- consumului de combusti
C.C. al P.C.R. pregătirea temeinică, din de construcţii, licliidîndu-sc tea întrecerii dintre sec rean îşi intensifică efor bil şi energie electrică.
supradi J
proiectele'
astfel
Concluziile desprinse din timp a investiţiilor, meca mensionate, consumurile e- toarele întreprinderii. turile în întrecerea socia Astfel, printr-o seamă de
amplul dialog al secretaru nizarea şi industrializarea xagerate dc materiale şi \ Sporul de producţie s-a listă, raportează noi şi în măsuri luale în direcţia
lui general al partidului, to într-o proporţie sporită a rcdueîndu-sc substanţial s datorat îndeosebi creşterii semnate depăşiri ale sar evitării risipei, a mersu
varăşul Nicolae Ceauşescu, costurile investiţiilor. Se productivităţii muncii, in cinilor de plan. în deca lui jn gol al maşinilor, în
cu cadre de conducere, cu lucrărilor de construcţii şi cretarul general al partidu \ dicator care, la zi, înre da record în producţie, a- perioada ce a trecut din
specialişti din unităţi de montaj. Totodată, vorbitorii lui a indicat să se elabore \ gistrează o depăşire de flată în iJlină desfăşurare acest an s-au economisit
cercetare şi proiectare teh s-au angajat să depună toa ze pentru fiecare ramură s 200 kg pe post. în această perioadă, se în- 834 tone“ păcură şi 3 766
nologică, din centrale in te eforturile pentru a da economică în parte şi pen s
dustriale şi întreprinderi, viaţă orientărilor stabilite, tru fiecare zonă geografică SUCCESE ALE registrează plusuri la pro megawaţi/oră energie c-
cu privire la creşterea efi să acţioneze ferm pentru tipuri de construcţii, pre- s SIDERURGIŞTILOR ducţia de cocs — 200 de lectrică. Preocupările pe
cienţei în activitatea de continua perfecţionare a văzîndu-se atît dimensiuni- HUNEDOKENI tone, aproape 1 000 tone această linie continuă,
investiţii şi construcţii- activităţii în acest domeniu. \ dc aglomerat dc fier, pes ceea ce va permite spo
montaj în cincinalul 1981— în încheierea consfătuirii s Cocsarli, aglomcratoriştii, te 1100 tone de oţel şi rirea cantităţilor economi
1985,, desfăşurat în această a luat cuvîntul tovarăşul (Continuare în pag. a 4-a) iţelarii şi laminatorii din 3 300 tone laminate. Sînt site pină acum. I
\
Şedinţa Biroului Comitetului
judeţean Hunedoara a! P.C.R.
Ieri, a avut loc la Pe activităţii politice, economi
troşani, şedinţa Biroului ce şi sociale din Valea Jiu
Comitetului judeţean Hune lui stabilit de conclucerea
doara al P.C.R. La şedinţă partidului în anul 1977 şi
au luat parte şi membrii măsurile luate de Secreta
Biroului Comitetului muni riatul Comitetului judeţean
cipal Petroşani al P.C.R., ai de partid în şedinţa cu ac
consiliului oamenilor mun-' tivul de partid din minerit
cii de la Combinatul mi în luna ianuarie 1980.
nier Valea Jiului, primi-se- Biroul Comitetului jude
cretari şi secretari ai comi ţean de partid a examinat,
tetelor de partid din ora de asemenea, principalele
şele municipiului şi din în concluzii rezultate din con
porumhuiui, treprinderile miniere, pre trolul privind activitatea
municipal
cum şi alte cadre cu munci
Comitetului
de
de răspundere.
partid Petroşani, a organe
Biroul Comitetului jude lor de partid şi de stat din
în condiţiile specifice a- diţii ca în cel mult trei-pa- cialiştii din unităţi şi me ţean de partid a analizat Valea Jiului pentru îmbu
cestei primăveri cu preci tru zile bune de lucru în canizatorii nu mai aşteaptă cu acest prilej activitatea nătăţirea organizării şi des
pitaţii abundente, realiza cîmp să încheie semănatul să se zvînte tarlale întregi Folosind orice oră bună desfăşurată de organizaţii făşurării audienţelor, re
rea însămînţărilor in epoca porumbului. Demn de rele pentru a intra cu tractoa de lucru, utilizlnd raţional le de partid, de masă şi zolvarea problemelor ridi
optimă impune ca fiecare vat este faptul că forma şi la capacitate mijloacele consiliile oamenilor muncii cate în scrisori şi audienţe
oră bună de lucru în cimp ţiile de mecanizatori au a- rele şi semăn ătoirile în' lu tehnice, mecanizatorii ob din întreprinderile Combi şi a propunerilor făcute de
să fie folosită cu randament sigurat efectuarea în flux cru, ci se acţionează, în ţin zilnic randamente înal natului minier Valea Jiului oamenii muncii.
maxim. înfăptuirea acestui a unor lucrări de calitate raport de condiţiile exis te la Insămlnţatul porum pentru realizarea planului în problemele analizate
tente şi. pe suprafeţe mai
deziderat este urmărită în la pregătirea patului ger bului. sortimental şi îmbunătăţi au fost stabilite măsuri de
deaproape şi de către lu minativ, iar concomitent cu mici. Fireşte, pe măsură ce Mecanizatorul Gheorghe rea calităţii cărbunelui li îmbunătăţire în continuare
crătorii organelor din Con semănatul s-a făcut erbici- unele unităţi vor reuşit să Doru efectuează numai lu vrat, precum şi modul cum a activităţii politico-organi-
siliul unic agroindustrial încheie semănatul, se va crări de bună calitato la s-au îndeplinit sarcinile zatorice şi de conducere.
Călan. Rezultatele înregis darea şi fertilizarea terenu face deplasarea operativă a semănatul porumbului pe scadente în trimestrul I Au fost rezolvate, apoi, pro
trate de unele unităţi agri lui. La semănat se remarcă tractoarelor şi maşinilor în ogoarele C.A.P. Cristur. a.c. din Programul de mă bleme ale activităţii curen
mecani
îndeosebi
aportul
cole unde s-a făcut o ju zatorilor Chipre Mimi şi cooperativele unde au mai suri pentru îmbunătăţirea te.
dicioasă organizare a mun Artenie Alionescu. rămas suprafeţe mari — de
cii şi s-a acordat atenţie ordinul a 100—150 ha de
sporită folosirii depline a Organizînd temeinic ac teren — de însămînţat cu cenaclului „Muguri“ au citit NOI ACTIVITĂŢI
capacităţii utilajelor denotă tivitatea la pregătirea tere porumb. într-o asemenea clin creaţia proprie. DE PRESTAŢII
că însăminţarea porumbului nului şi la însămînţări, al situaţie se află C.A.P. Strei, In cadrul nnităţll dc gea- t
se poate efectua într-o pe te unităţi cum sînt C.A.P. Boşorod, Ruşi şi fermele de DEZBATERE muri a Cooperativei meşteşu- $
rioadă mai scurtă de timp Sîncrai, Valea Sîngeorgiu- stat. Şi în aceste unităţi Oa I.M.M.R. Soneria a fost găreşti „Retezatul“ Haţeg, ■»
şi ia un nivel calitativ su lui, Bretea Română şi Gîn- mecanizatorii dovedesc o CLUBUL ARTELOR organizată de către comit ciul s-au Înfiinţat noi activităţi dc &
prestaţii şi anume : gravat şi (
perior. Exemple demne de ţaga au posibilitatea să se răspundere deosebită faţă * " Cea dc-a doua acţiune a V.T.C. şi comitetul sindicatu matisat geamuri. Tot in ca- »
o
pe
dezbatere
lui
tema
urmat în acest sens oferă, înscrie în rîndul coopera de soarta recoltei. Ghera- | clubului artelor, de ia Casa „Documentele Congresului <U (irul acestei secţii a fost da- I
între altele, cooperativele tivelor care finalizează se sim Sicoe, Ion Mladin, Va- I pionierilor şi şoimiior patriei XXX-lea »1 P.C.R. despre im tă in funcţiune s< o tocilăr ?
ric. (S. Nicu — Haţeg).
*
reducerii
portanţa
şl
căile
agricole din Bretea Streiu- mănatul porumbului înain lerieă Şchiopu, Ion Ghior- * Hunedoara, a fost găzduită. costurilor de producţie“, la
lui şi Vîlcele, unităţi care te de limita maximă a e- ghioni, Ion Servenschi — I de casa de cultură din loca- care au luat parte tineri
litate. Au debutat pionierele
*
au însămînţat cu porumb pocii optime. Primul vice să amintim doar cîteva nu Angela Tlmofte şi Diarta muncitori şi cadre de spe
mai mult de 45 la sută din preşedinte al consiliului u- me — sînt mecanizatori ca | Oproiu, de la liceul de mate- cialişti din toate comparti
mentele do activitate ale În
suprafeţele stabilite. Aceste nic agroindustrial, ing. Ioan re se detaşează prin hărni * matică-fizici, iar membri ai treprinderii.
cooperative dispun de con Cotuţiu, ne spunea că spe cie şi pricepere la semănat. > HM » HM ă HM» / «HMM * MMM f JMH
