Page 90 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 90
rag . DRUMUL. SOCIALISMULUI NR. C
în munţii Retezat, aproa destule dintre ele fiind im lui judeţean de partid, ţi
^Wi/V v < .1
• .V <• S S\ V.'twiW^V \<V pe de izvoarele Rîului Mare previzibile la începutul lu nută săptămîna. trecută pe
T «jî v k 5*1 F T — un pîriu cu apa limpede crărilor. amenajare şi finalizată cu
r
precum cristalul, dar repe în dorinţa de a ajuta la un complex de măsuri, me 3,30Curs do
in termen» economice, de calitate de şi adesea capricios — soluţionarea unor probleme, nite să determine îmbună 0,50Tcleclnei
se construieşte una dintre la intensificarea ritmurilor tăţiri radicale ale activităţii re). „IU
cele mai mari hidrocentra de lucru şi recuperarea, u- generale pe şantierele de la — coprc
italiano-:
le de pe rîurile interioare nor restanţe — avîruL în Rîu Mare. 11,35 Vă dăm
Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Mare - Retezat ale României. începutul a vedere că aproape la majo în pagina de faţă ne pro şcoala...
fost semnat în urmă cu ritatea lucrărilor există a- punem să consemnăm unele 12,00 Concert
grala sia
cinci ani, însă pe o amena din preocupările, eforturile hovenier
jare hidroenergetică de a- preciabile rămîneri în urmă şi reuşitele constructorilor 13,00 Mozaic
semenea amploarea — pe faţă de graficele iniţiale de pe amenajarea hidroe sportiv
de execuţie —, un colectiv
care au trebuit concentrate nergetică din Retezat, ca şi 10,30 Fotbal :
A.S.f
—
mari forţe umane şi mijloa al Comitetului judeţean de greutăţile şi neajunsurile pe (repriza
ce tehnice, aflate în. conti partid- a Întreprins de cu- care le mai au, holărîrea misiune
Tîrgoviş
nuă creştere —. activitatea rînd o profundă şi amănun şi angajarea lor fermă, u- 17,35Săptămî
a traversat multe perioade ţită acţiune de control şi nanimă de a-şi intensifica 18,501001 do
j TOATE ASPECTELE, [A TOME OBRETIVELE grele, şantierele s-au con îndrumare pe şantierele de activitatea, de a se înscrie 1 Mai •
10,00 Telejun:
fruntat cu o serie de lipsuri
la Rîu Mare. Concluziile
— fapte
în noile termene de finali
le ţării
şi neajunsuri — generate de
au fost prezentate în şedin
cauze multiple şi diverse—, ţa Secretariatului Comitetu zare a unor lucrări şi. obi 13,20 Cu răsp
ective.
te forţe
J grabnic;
iile ace
Semăna
19,30 Tel ocnei
Munca politică să sprijine concret, Lucrări, termene, stadii de execuţie 20,10 Film sc:
Compan
vving“.
21,00 Cu mas
că
— La această oră — ne
efectiv activitatea pe şantiere tiere, ca şi la secţia auto spune Ion Dănilă — lucrăm Viorel Tudoran, Călăceanu, 21,40 Telejun
Pe toate cele patru şan
nescu,
Pavel
Dumitru
,
a
şi la atelierele centrale este la excavaţii şi betonări pe Codea, Iulian şi Viorel Ra EP "“ W5S®
Pe amenajare acţionează munca de partid mai sînt de educaţie comunistă. Nici mult de lucru. două fronturi în. camera du, Jenică Creţu, Dorel Ma EKA£
o puternică organizaţie de destule neajunsuri. Sînt si gazetele de perete şi sati — Cele mai multe forţe inferioară şi la tronsonul nea, Aurel Iliescu, Nicolae
partid, număi'înd aproape tuaţii cînd membrii de rice, propaganda vizuală în le-am concentrat Ja două inferior în front descendent Budincă, Dragomir Ivu, A- PROGRAM
:
800 de comunişti. Cei mai partid lipsesc nemotivat de general nu răspund sufi din cele mai mari şi mai de la galeria forţată, pen lexandru Baboş, Ştefan Că- dioprogramu
mulţi sînt lucrători eu vastă cient de ferm şi convingă importante lucrări din în tru a-1 da cît mai repede dar, Alexandru Simon,. Va Radiojurnal;
presei;
experienţă profesională, oa la lucru ori nu respectă tor imperativelor majore pe tregul program al amena la montaj. Aici, în casa ier Rus, Vasile Terek şi diilor ; 8,10
9,0(
meni harnici şi conştiincioşi disciplina, muncii,, nu. parti care le pune în faţa con jării, aflate, mult în întîr- vanelor fluture, a început mulţi alţii, pe care punem ştiri; 9,05
în muncă, pe care se poate cipă activ la viaţa de orga structorilor de pe Rîu Mare ziere faţă de graficele ini montajul maşinii de perfo întotdeauna mare bază. Ori dio ; 10,00 D
pune oricînd bază. Dovadă nizaţie sau comit acte an această, complexă şi Impor ţiale — ne spunea ingine rat la secţiune plină, al loan Pop, cel mai destoinic 10.05 Revista
10,40 Balade
că în toate posturile cheie tisociale, nu se mobilizează tantă amenajare hidroener rul Viorel Dănilă, directo cărei marş de 600 m, pînă şef de brigadă mineri, e- lare; 11,00 E
de pe şantiere, în fruntea suficient la activitate pe getică din ţara noastră. rul grupului de şantiere. la front, va putea începe xemplar meseriaş, organic 11.05 Atlas
compartimentelor funcţio şantier. în această privinţă este Este vorba de aducţiunea pe la mijlocul lunii viitoa zator şi ortac. Cu ei, ceritr Discoteca „l
premieră K.
nale, a formaţiilor de lucru Sigur căi organizaţiile de necesar ca pe fiecare şan principală şi de baraj. Spe re. Apoi îşi va continua trala subterană nu var îi. Buletin de
au fost numiţi cei mai buni partid nu tolerează aseme tier, la principalele lucrări cialiştii din cadrul grupului drumul în plin, pe galeria tîrzia“-. comoara fol
membri de partid, oameni nea stări de lucruri, iau să fie popularizate sarci nostru, de şantiere şi al principală, realizând viteze La baraj, în schimb, si 12,45 Muzică
13,00 De la
integri şi cu puternică for măsuri statutare corespun nile, termenele de finaliza T.C.H. Bucureşti dau toată şi productivităţi ridicate. tuaţia este mai dificilă ia Meridian-ele
ţă mobilizatoare în colecti re a lucrărilor şi angaja atenţia, acestor lucrări, dar Se lucrează intens, pe această dată. Şeful şantie j umal; IC
vele din care fac parte. Aşa zătoare, dar considerăm că timpul neprielnic, insufi două schimburi a 12 ore. rului este bolnav, inginerul muzical; 17,
cu minut;
se .şi explică^ faptul că în este necesar să. se duCă o mentele constructorilor, ex cienţa forţei de muncă ş,i Hotărîrea unanimă : termi şef a plecat prin demisie, ştiri; 19,35 I
ultima vreme munca 1 de mai intensă muncă de edu perienţa bună a unor colec lipsa, unor piese de schimb narea cît mai repede a lucrările fiind coordonate zică uşoară
partid a marcat vizibile sal caţie, de informare şi con tive, iniţiativele, chemările pentru mijloacele de trans montării acestei maşini de de ing. Mircea Pîrvănescu, cu cîntece;
turi calitative în majorita ştientizare a oamenilor a- la întrecere,, succesele obţi port nu ne permit să. lu înaltă complexitate tehnică şeful serviciului producţie România; 2;
22,i
norc;
tea celor 21 organizaţii de supra sarcinilor profesiona nute de anumite formaţii crăm în ritmul pe care îl şi punerea în funcţiune. din cadrul grupului de şan 22,30 Muzici
bază, reflectate în înseşi, le şi obligaţiilor statutare, de lucru. dorim. Ne vom strădui, să „Vrem să-i reducem cît tiere, care ne-a spus : Buletin de
Non stop m
realizările de pe unele şan iniţiind, acţiuni, instructive Birourile organizaţiilor de învingem orice greutăţi ca- putem termenul de montaj“ — Acţionăm intens, cu TIMIŞOAI
tiere, în conştiinţa oameni şi educative în acest sens. bază, comitetul de partid re depind de noi. (Vasile Socotinschij. „Dar forţe masive la pregătirea mina în in
lor. pe amenajare au obligaţia în acelaşi timp să şi facem lucrărilor în vederea înce 20,30—21,30 „
De asemenea, trebuie culti în casa vanelor fluture, ţese ’80“ —
— A crescut rolul adună vat mai convingător res să acţioneze ferm şi con de pe aducţiunea principa lucru de calitate, avînd în perii turnării argilei în spectacolul
rilor generale, dezbaterile vingător, să folosească toa lă, acolo unde, în 12 martie vedere, importanţa ei în corpul, barajului, care va tat de stui
sînt principiale, autocritice pectul faţă de muncă şi te formele muncii politice a.c., a fost terminată beto- realizarea aducţiunii; prin putea demara, sperăm, în la Teatrul
şi angajante, munca de la profesie, spiritul de dăruire pentru mobilizarea, oameni narea radierului — în zona cipale“ (Constantin Topli- cursul săptămânii viitoare. drul ediţiei
tivalului na
şi importanţa misiunii pe
om la om are mai multă excavată clasic — stăm de cean). „După ce va începe Lucrarea prezintă un înalt României“.
consistenţă şi eficienţă, dis care o au constructorii de lor la o activitate intensă, marşul şi mai ales după grad de dificultate tehnică;
ciplina de partid s-a îmbu pe Rîu Mare, trebuie ridi dinamică, fructuoasă, pen vorbă cu inginerii Keme- primele cupe rupte din ro de calitatea ei depinzînd Div" «yr.tgyt
nătăţit simţitor — aprecia cat nivelul învăţământului tru finalizarea la termen a csei Ştefan,, inginerul şef al ca dură, vom fi mulţumiţi caracteristicile viitorului M2 IN
tovarăşul Mircea Moraru, de partid, al adunărilor ge obiectivelor de pe fiecare şantierului L-uzină, şi Ion că ne-am făcut datoria“ baraj. Dar oamenii sînt ho-
secretarul comitetului de nerale — ca adevărate şcoli şantier. Dănilă, şeful lotului castel. (Toader Vasilachej. tărîţi să. depună toate e-
partid al Grupului de şan Intrăm c.u „Dacia 1100“ forturile şi. priceperea pen DEVA : P
tiere Rîu Mare—Retezat. pînă în inima centralei tru. reuşita deplină, a aces (Patria); O
Astfel, de caracteristici, s-au sUbterane. Apoi străbatem tei lucrări. bule (Arta)
La rindul său, tovarăş”!
desprins cu pregnanţă şi pe jos labirintul galeriilor Gheorghe Nistoroaia, sc Cumpăna (
ne africani
din discuţiile individuale imense săpate în munte. tarul comitetului de pu*„,,'. (Arta); Asi
Inginerul Kemeesei Ştefan în familie
purtate cu membrii de pe şantierul lll-baraj, vor PETROŞAN
partid, ale căror concluzii ne dă explicaţii amănunţi bind despre neajunsurile de cursă
te, competente. „Aici se Cineva ca
ne dă speranţe că munca care au condus la rămîne-
lucrează, la tronsonul infe nuşa impei
se perfecţionează continuu. rea în urmă a lucrărilor brie); Sper.
rior în front ascendent al
■ Cum am constatat şi con galeriei forţate ;. în această la baraj, remarca hotărîrea LUPENI C«
— seriile 3
semnat însă în mai multe zonă va. fi casa vanelor, sfe întregului colectiv de a se Găină sau
mobiliza mai energic, de a
rânduri, cum a recunoscut rice, aceea este galeria de intensifica ritmurile de lu resc); VUI
strigă ? (L
şi interlocutorul nostru, în fugă; iar cealaltă galeria cru, de a folosi Ih capacita NEA: Sa fa
aspirator I. în' toate punc nerul); Ar
te mijloacele de transport
tele se lucreazăi intens, cu şi a realiza, productivităţi tură pe la l
;
resc)
spor, incit: pînă. la sfârşitul sporite. La. capitolul price torul Beth
In poligonul de prefabri anului să terminăm toate pere, dăruire şi conştiincio brie); BRP
liard o Pi
cate se dăi zor, la. asigura lucrările de exaavaţii afS* zitate în muncă, interlocu şie); ORA:
rea prefabricatelor necesare rente centralei: subterane, rămîn cu ti
1
radierului în urma. maşinii urmîrid ca la: anul să efec torul i-a amintit pe comu şitul împă)
niştii Iban Bîrsan;. un des
de perforat: Ia secţiune pli tuăm’ betonările şi să asi (Flacăra) ;
toinic şef de brigadă mi Intre oglir
nă. gurăm. front de lucru pen neri, pe şefii de formaţii sa ‘ tle cu)
tru: montorii Avem: mese Nicolae Hortolomei,, Dumi Uraganul i
rone — sc
riaşi foarte buni; cum: sînt tru Dragnea, Isaia Văran, Iar); BRA
Aron Ştefănic, Ştefan Bu- Mihai Rus, Nicolae Miere. rin arul ; i
eîlne de
La vastitatea şi complexi — Din mai multe. Ne tivului de la atelierele cen programul de lucru. începe la Piedone aJ
tatea lucrărilor de pe ame lipseşte un număr mare' db trale Haţeg. ora opt,, iar secţia de utilaje I-II (Mur<
de ianuari
najare este necesar, firesc, conducători auto, îndeosebi — Am văzut cam multe începe programul la ora Imperative majore, imediate Vac
LIUC:
un mare- număr de utilaje. Şi maşini „trase pe dreapta", şapte. Este’ adevărat că fie nerul).
există, diipă’ cum’ ni s-a pentru utilajele de mare ca cum se zice. Cum se explică care conducător de utilaj, ® Asigurarea forţei de @ întreţinerea şi ex
spus, suficiente utilaje — ex pacitate, deşi le putem asi această situaţie ? are nevoie de un timp de re muncă suficiente, îndeo ploatarea raţională, a uti
cavatoare, buldozere, compre- gura condiţii bune de muncă, — Şi aici există mai multe vizie, de alimentare, de por sebi şoferi pentru utilaje lajelor, gospodărirea şi. fo ii o
soare etc. — aa; şi mijloace de cîştig, de viaţă; De ase- explicaţii. Unele sînt; cum nire a maşinii, dar mi se pa şi mijloace dc transport losirea. cu; maximă chib
de transport de mică şi ma re că decalajul de o oră este de mare capacitate, pen zuinţă. a materialelor,
re capacitate, la nivelul ac prea mare şi se pierde timp Tragerea
tual al volumului lucrărilor. preţios de lucru. Consider că tru lucrările de la baraj ; combustibilului şi energi prilie 1980
© Reparaţiile la timp şi
Despre această importantă' Utilajele - folosite raţional, decalajul ar putea fi de nu de cea mai bună calitate ei electrice ; Exrt. I :
forţă a şantierului, care este mai o jumătate de oră între a* tuturor mijloacelor teh ® Prezenţa cotidiană a 28, 20, 60,
Extr .a
dotarea tehniGă; despre mo constructor şi secţia de uti nice din dotare şi asigu reprezentanţilor beneficia 32, 8, 74,
dul cum este folosită şl des ia capacitate, laje. rarea— din partea T.C.H; rului (diriginţii de şantier)'
pre neajunsurile care mai e- Este o propunere ce merită la lucrările importante de
xistă în acest domeniu, ne-a analizată şi soluţionată, după Bucureşti — a pieselor de pe amenajare şi ajutorul
vorbit tovarăşul Antonie Ro cu maximi eficientă cum considerăm că trebuie schimb necesare ; efectiv acordat construc
şei u, şeful secţiei utilaje din să se bucure de atenţie şi> © Organizarea temeini
Timpul
1
cadrul grupului de şantiere. de rezolvare grabnică- din că a muncii la fiecare torilor ; 26 aprilie
punct de lucru şi asigu
—- Dispunem de un parc partea factorilor competenţi © Urgentarea termină Vremea
auto foarte puternic — ne-a menea, ducem, o lipsă acută spuneam, defecte, altele îşi şi celelalte probleme ale sec rarea asistenţei tehnice rii de către GiS.CJM; De roasă şi
pe schimburi din partea
spus' interlocutorul; Ponderea de piese de schimb şi' cau aşteaptă rindul la' încărcat ţiei auto': încadrarea* cu şo specialiştilor ; va a betonării drumului mai mult
o au cele 80 de maşini-bas- ciucuri motiv pentru care sau la descărcat, la unele nu feri, asigurarea pieselor de ® întărirea muncii, po axial' Netiş—Baraj ; averse Io;
soţlte de
culă. cu care transportăm un multe maşini staţionează de există şoferi; dar sînt şi ca schimb necesare, ca' şi îm litico-educative, îmbună ® Intensificarea de că ce. Vîntul
mare volum de materiale, e- fecte luni de zile. Apoi mai zuri cînd unii şoferi' le Iasă bunătăţirea activităţii de re tre I.F.E.T. Deva a scoa din sud-v
feetuind zilnic sute de kilo este, trebuie să recunoaştem; în drum, piecînd după cine paraţii şi revizii. In acelaşi tăţirea şi actualizarea pro minime v
tre 2 şi
metri, pe drumuri mai lungi şi problema întreţinerii şi ştie ce treburi, personale. timp însă se impune mai pagandei vizuale pe în terii uscăturii de pe Riu maxime u
sau mai scurte, mal bune exploatării neglijente' din Sînt' stări de lucruri pe care multă ordine şi disciplină, treaga amenajare; Şes. Dimineaţa
sau mai relei. Totuşi activita partea* unor şoferi, iar repa Ite analizăm şi luăm măsuri mai multă grijă faţă de în La mur
Vreme :
tea noastră nu se ridică' la raţiile nu se' efectuează în de remediere a lor. Şi ar treţinerea şi; exploatarea uti Pagină realizată de Vor cădc
nivelul real al posibilităţilor, totdeauna la timp şi de cea mai fi o problemă... lajelor şi a mijlbacelor de DUMITRU GHEONEA si TRA1AN BONDOR rare. (Me
;
ol sarcinilor mari ce ne revin. mal-bună calitate, deşi exis — Anume ? transport şi din partea con Foto : VIRGIL ONOIU ciu : L. :
,— Din ce cauze ? tă strădanii din partea colec- i—• La şantierul lll-baraj, ducătorilor auto.