Page 93 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 93
raiMi®?Éc* M. Humă SÜYi,
SAIÁ DE L£C 1
în aplicarea indicaţiilor date de secretarul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ I
general ai partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Soluţii economice, eficientă
* *
sporită in domeniul construcţiilor
Integrîndu-se organic în Congresul al XH-lea al substanţial costurile inves
preocupările cons-tante ale partidului — secretarul ge tiţiilor. Pentru că, intr-ade
conducerii partidului, ale neral al partidului a subli văr, consumurile trebuie să
t o v a r ă ş u l u i Nicolae niat necesitatea introduce aibă la temelie tipizarea
Ceauşescu, pentru perfec rii unei mai severe disci optimă, ştiinţific fundamen
ţionarea continuă a acti pline şi ordini în activita tată, care să dimensioneze
vităţii din domeniul cerce tea de construcţii şi în raţional consumurile. Pe a-
tării, proiectării şi realiză producţia materialelor de ceastă linie s-a indicat să
rii construcţiilor, Consfă construcţii. Considerîndu-se se elaboreze tipuri de con
tuirea de lucru care a avut că atingerea unor obiective strucţii specifice pe ramuri
loc în 25 aprilie la C.C. al majore cum sînt reducerea economice şi zone geografi
P.C.R. a pus în faţa orga consumurilor materiale şi ce, tipizarea trebuind să
nelor implicate noi exigen creşterea eficienţei depind capete caracter generalizat,
ţe. hotărîtor de activitatea de definind astfel un stadiu
Analizînd activitatea m- concepţie s-a indicat să se nou în modernizarea con
tr-o concepţie unitară, de treacă fără întîrziere la ti cepţiei însăşi în construc
largă perspectivă şi urmă pizarea construcţiilor şi a ţii. Prezintă aici unele par
rind reducterea pas cu pas materialelor de construcţii, ticularităţi de exigenţă spo
a consumurilor de mate lichidîndu-se astfel supra rită construcţiile din ramu
riale şi energie — în spiri dimensionările, consumurile rile industriei uşoare şi a-
Anu! XXXII, nr. 6990 DUMINICĂ, 27 aprilie 1980 4 pagini — 30 bani tul orientărilor date de exagerate şi reducîndu-se limentare, în care trebuie
să se realizeze unităţi de
dimensiuni mai reduse.
ÎN CINSTEA ZILEI MUNCII cestei cerinţe stringente a-
Trecerea la înfăptuirea a-
re, în concepţia secretaru
lui general al partidului,
Experienţa fruntaşilor — un caracter sistematic, me
todic, vizîndu-se încă de la
Curaj tineresc început crearea fără întîr-
preluata, extinsa, îmbogăţită Mai erau citeva minute sub nişa executată de Zâl (Continuare in pag. a 2-a)
pînâ la terminarea schim han a unui jgheab de ghi
bului II şi începerea schim dare pentru ca materialul
Prin fapte de muncă, minerii bului III la secţia var de să curgă din pîlnie dincolo în fiecare localitate
Deva—Chişcădaga, de balustradă, spre a nu
I.L.
la
cînd neprevăzutul s-a pro mai fi lopătat incâ o dată,
Lupeniului şi-au onorat dus. Stingerea zgomotului manual. Era o cantitate de
suflantelor, atît de familiar citeva tone bune. Materia
oamenilor din tura de pe lizată şi această idee. Re Culturi de legume
cuvîntoi dat cuptorul de var, stirni ful pede, bine şi cu deplin fo
gerător semne de îngrijora
los.
ÎN ZILELE i re, încreţi frunţile oamenilor. Trecuseră 62 de minute pe toate terenurile
„DECADEI RECORD ţ Puţini sînt oamenii ca- Mi-am amintit de acest Nedumerirea se lămuri re de la începerea schimbului
ÎN PRODUCŢIE“ j re-şi mai amintesc de un lucru recent, la festivitatea pede : „căzuse" banda nr. III. Electricianul Gheorghe disponibile!
slogan al anilor '50, ce făcu de premiere a unui har 1 ; cuptorul nu mai putea Traşcu, locţiitor al secreta
Colectivul <le muncă de * nic colectiv de mineri din fi alimentat cu calcar. Nu rului de partid pe secţia
la Exploatarea minieră Dc- se vogă pe Valea Jiului. era vreme de pierdut. Lu var, invirtl cheia de contact
va, în frunte cu comuniştii, ) „Omul şi tona“ căpătase Valea Jiului — al I. M. După cum se ştie, s-a sta
intensificând întrecerea so pe-atunci valoare-s’imbol, Lupeni — ale cărui rezul crătorii din schimbul III şi-au din cutia de comandă. bilit ca în fiecare localita
cialistă în cinstea zilei de j mai întîi pare-se la Ani- tate pe anul 1979 au fost schimbat in grabă hainele Banda nr. 1 porni frumos.
1 Mai, obţine rezultate de oraş cu cele de lucru Apoi se comută pe „cen te suprafeţele disponibile
demne de consemnat. Ast- j noasa, apoi in tot bazinul răsplătite cu „Ordinul din perimetrul construibii
fel, în primele 5 zile din carbonifer. Pe înţelesul Muncii“ clasa I. Cît de şi au intrat în acţiune. Mă tral" şi întregul flux de să fie atribuite în vederea
cadrul „Decadei record în I departe au ajuns minerii surile au fost luate rapid. transport al calcarului spre
producţie“, ce a început la , tuturor, asta însemna ca Jumătate din muncitori' au cuptorul de var începu să cultivării cu legume. Ce
20 aprilie, s-au extras peste ‘ fiecare om să scoată intr- din bazinul carbonifer al s-a întreprins în acest scop
sarcinile de plan 7 tone de . un şut o tonă de cărbune. Petroşanilor de modestele trecut la deblocarea benzii se deruleze din nou nor şi cum se desfăşoară aceas
cupni în concentrate. de materialul deversat din mal. Lucraseră minunat a-
Era mult, era puţin ? Din realizări de pe timpul de ciurul vibrator, cealaltă ju ceşti tineri harnici şi cu idei tă acţiune în judeţul nos
PLANUL LA EXPORT moment ce se dezlănţuise o vizei „omul şi tona“ ne-am mătate s-a angajat la de la secţia var a I.L. De tru ? Iată ce ne-a precizat
adevărată întrecere pentru dat seama destul de lesne, tovarăşul ing. Mircea Sil
ÎNDEPLINIT schimbarea cablului de ac va—Chişcădaga. Este şi a-
a fi atins acel record, se ascultând cuvîntul mineri ţionare de la palpatorul ceasta o confirmare a fap vestru, vicepreşedinte al
Prin organizarea nuri bu- vede treaba că nu era pu lor care s-au întrecut cu cuvei nr. 2. tului că de la punerea in Comitetului executiv a]
nă a lucrărilor In parchete- I ţin şi nici uşor. Deci, una ei înşişi, depăşind chiar Consiliului popular jude
le forestiere, prin folosirea şi eşti mările făcute de ei Toate bune şl rapid e- funcţiune, în toamna anu
metodei dc exploatare a ar- 1 peste alta, un miner, intr- fectuate. Mai rămînea pro lui trecut, secţia de var de ţean, director general al
borilor cu coroană, concen un an, abia reuşea să scoa cu un an în urmă. La blema evacuării materialului la Chişcădaga şi-a depăşit Direcţiei agricole judeţene.
trarea forţelor de produc începutul anului 1979, mi Acţionînd în spiritul mă
ţie şi de mim că, cît şi prin tă „la ziuă" cam 300 tone nerii de la Lupeni au lan din pîlnia de deversare. Dar lună de lună sarcinile de
utilizarea la Întreaga capa de cărbune. Noi, cei care cum ? Prima idee a avut-o plan, succese la care un surilor stabilite de Biroul
citate a mijloacelor do am cunoscut mineritul abia sat către toţi minerii ţării sudorul Grigore Zâlhan : de aport consistent îl au tine Comitetului judeţean de
transport, la I.F.E.T. Deva chemarea la întrecere so partid, în localităţile jude
planul la export pe patru mai târziu, greu ne pu cialistă pentru cît mai mult cuparea unei nişe in corpul rii, care deţin ponderea în
luni a fost îndeplinit, cu tem stăpîni zîmbetul faţă pîlniei după evacuarea ma rîndurile colectivului secţiei. ţului nostru au fost identi
cinci zile mai devreme, cărbune. Lansînd această terialului nişa fiind sudată Tineri harnici, curajoşi, ficate peste 82 de hectare
fapt ec permite livrarea în de această cifră insignifian chemare, ei s-au aşternut care se atribuie în scopul
mod suplimentar a 200 mc tă, mai ales astăzi, cînd sănătos pe muncă, ştiind la loc, neafectînd deci con demni, tineri ai zilelor noas cultivării cu legume şi
lemn dc construcţie şi a multe brigăzi cu rezultate stituţia de rezistenţă a pîl tre.
100 mc cherestea de fag. căpşuni. Din suprafaţa a-
sub 7 tone pe post nu CONSTANTIN IOVĂNESCU niei. Zis şi făcut. A doua VIRGIL IORGA
sînt incluse în rîndul for idee a venit de la lăcătu electrician, min.tită, mai mult de 38 ha
BILANŢ DE au fost atribuite cu priori
maţiilor cu semnul plus la şul loan Tuhuţ : haftuirea I.L. Deva—Chişcădaga
ÎNTRECERE realizări. (Continuare în pag. a 2-a) tate uniţătilor economice
care au cantine, precum şi
Iată bilanţul întrecerii cc-1 ' cetăţenilor dornici să cul
raportează întreprinderea \
„Victoria“ din Călan : de tive legume. Important este
păşirea planului de produc- I O brigadă deschizătoare ca atribuirea în folosinţă,
ţie pe perioada ce a tre dc noi drumuri subterane care se poate face pe ter
cut de la începutul lunii i
aprilie cu 809 tone fontă, este cea condusă de Albert men de pînă la cinci ani,
1 100 tone semicocs, 193 tone ! Ballnt de ia sectorul VI al să fie încheiată grabnic
maşini şi utilaje, 64 tone minei Lupeni. Aceasta ¡şi pentru a se trece la culti
cilindri pentru laminoare. 1
l E un bilanţ merituos ce depăşeşte lună de lună sar varea legumelor. Cei care
semnifică entuziasmul cu cinile de plan, situindu-se doresc să practice grădină
I care munceşte harnicul co- mereu în fruntea harnicu ritul trebuie să se adreseze
leetiv al întreprinderii, mo-
I bilizaţ de organele şi orga- , lui colectiv. consiliilor populare pentru
nizaţiile de partid, pentru a încheia şi contractele de
I a cinsti Ziua muncii cu re- , livrare a cel puţin o treime
zultale cît mai bune. Foto : M. OLTEANU
din producţia realizată,
în scopul asigurării con
diţiilor de cultivare a
legumelor, prin ' magazi
nele
Centrului
I.J.L.F.,
Fruntaşii satelor de seminţe Orăştie şi
cooperativelor de consum
ta gospodarilor fruntaşi din
satul de centru, Romos, fi (Continuare In pag. a 2-a)
Cu cît o gospodărie ţără gurează şi loan Ştefan, care
nească deţine mai midie a- în fiecare an contribuie la
nimale, cu atît ea este mai fondul de stal cu cile Minerii, aceşti virtuoşi abnegaţie şi eroism pen
bogată, mai puternică. Acest 2 000—2 200 litri lapte. La ai adincurilor, se află Oameni din tru a da viaţă sarcinilor
adevăr verificai de viafă rîndul lor, al(i cetăţeni, cum într-o permanentă con şi indicaţiilor cuprinse în
animă o continuă şi sus sînt Ion Bucur, Aurel Mun- fruntare cu natura, cu cuvîntarea tovarăşului
ţinută întrecere între gos teanu, Romulus Bota — să roca dură a munţilor rian Cosma, precum şi de la începutul anului Nicolae Ceauşescu, se
podarii satelor. Dar, să-i amintim doar citeva nu pentru a-i smulge bogă pe cei din formaţiile de 1980 şl pînă în prezent. cretarul general al parti
cunoaştem pe cîl'iva din me —, se numără printre ţiile pe care Ie ascunde. lucru conduse de Emil Minerii de la Certej — dului, la Consfătuirea de
tre ei. fruntaşi în ceea ce priveş Din această încleştare Răuţiu, Petru Marcine, cei care au îndeplinit pre lucru de la C.C. a! P.C.R.
Din gospodăria proprie, te creşterea unui număr om-natură, învingător este Traian Păcurar, Petru vederile de plan pe
loan Ioani din salul Ciun sporit de animale şi, impli omul. fonaşcu, Toth Şandor, primii patru ani ai actu din 25—26 februarie a. c.,
onorîndu-şi în acest fel
git Mare (comuna Romos) a cit, livrarea unor cantităţi Szabo Alexandru, Traian alului cincinal înainte de
predat in anul trecut pe însemnate de lapte şi car Asemenea virtuoşi ai Căsălean, Augustin Sor termen — acţionează acum cu cinste angajamentele
bază de contract zece vilei ne la fondul de stat. Evi adincurilor am întîlnit şi ea, Ştefan Paîade, Par- cu toate forţele, cu tena asumate în întrecerea so
şi un porc, iar pentru anal dent, pe această cale ei rea la E. M. Certej—Săcărîmb. tenie Buştea, loan Duma citate şi responsabilitate, cialistă pe 1980, care
în curs a contractat alţi lizează importante venituri I-am numi între aceştia şi Petru Crainic, care au pentru a încheia cu rea prevăd depăşirea planu
şase vitei şi un porc. Tot băneşti suplimentare, ceea pe minerii Alexe Damian, fost declaraţi fruntaşi în lizări cît mai bune şi lui Ia producţia netă
din Ciungu Mare, Dumitru ce se reflectă favorabil în Cornel Ormindean, Ga- întrecerea socialistă pe planul pe ultimui an al cu 600 000 lei, iar Ia pro
Cărpinişan a livrat şase vi ridicarea standardului dc vrilă Chifor, -Dragomir 1979 şi care se menţin în cincinalului 1976 —1980. ducţia marfă cu 1,1 mi
tei şi un porc, iar Simion viată al acestor gospodari Mihoc, Vasile Pădurean, fruntea întrecerii pentru Acolo, în măruntaiele lioane lei.
Muza a predat 250 kg lină vrednici de toată lauda. Mihai Arnold, Petru Puş realizarea planului şi în pămîntulul, minerii şi
şi un porc îngrăşat, l’e lis- N. TÎRCOB caş, Remus Bota, Vale- perioada care s-a scurs specialiştii muncesc cu N. ZAMFIR
