Page 94 - Drumul_socialismului_1980_04

Pag. c DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6«

Dînd răspuns chemării Soluţii economice, eficienţă
Comitetului executiv al Şl
Consiliului popular al
judeţului Hunedoara pri­ sporită în domeniul construcţiilor
vind participarea cetă­ DUM
ţenilor la acţiunile de ¡Mi 8,30 Reportaj
recuperare a materiale­ (Urmare din pag. I) derile multor organe care me a tehnologiilor de lucru 8,45 Tot înal
Şoimii p
»,10
lor relolosibile, din ini­ cooperează în construcţii. a obiectivelor ce urmează a ® Consfătuire cu instructorii obşteşti ai Comitetului mu­ »,20 Film ser
ţiativa Consiliului muni­ ziere a unor colective care Pentru toate organizaţiile fi realizate. De aici decurge nicipal de partid. In cadrul consfătuirii au fost abordate pii : „
cipal Deva al F.D.U.S., să întocmească proiecte de de partid, consiliile popu­ cerinţa ca noile investiţii probleme ale vieţii interne de partid, ale activităţii po- Ţara Cu
Consiliul popular munici­ tipizare a tuturor materia­ lare şi consiliile oamenilor să se realizeze în timpul litico-ideologice şi s-au stabilit acţiunile şi măsurile ce 9,45 piscului
Viaţa sa
pal în colaborare cu în­ lelor de construcţii, punîn- muncii din judeţul Hune­ optim, concentrînd asupra trebuie întreprinse pentru buna organizare şi desfăşurare 11,30 Box — i
treprinderea judeţeană de du-se un accent deosebit doara — judeţ în care se lor întregul necesar de ma­ a manifestărilor consacrate zilelor de 1 şi 9 Mai. nai ele ti
pe materialele cu consum realizează un mare volum teriale şi de forţă de mun­ naţional
Aur“
mic de energie şi combus­ de construcţii — capătă o că. Au prioritate construc­ © Amfiteatrul artelor din luna aprilie s-a desfăşurat 12,30 De straji
tibil, precum şi pe mate­ însemnătate deosebită indi­ ţiile social-culturale şi pla­ sub genericul „Caleidoscop de primăvară" şi a cuprins : 13,05 Pe marş
H o s p y o s Ia BrăilJ
rialele existente în tară. caţiile şi sarcinile date de nul de locuinţe. editorial dedicat Zilei muncii, eseu, poezie, muzică, artă 14,00 Woody,
pun fapte Aceste colective de tipi­ secretarul general al parti­ Fără îndoială că aseme­ plastică şi umor. buclucaş;
zare, cit şi organele de dului în privinţa îndeplini­ nea orientări principiale şi nimate
Şah
cercetare ştiinţifică şi de rii planului de investiţii. Se practice trebuie însoţite de © Intilnire cu brigada ştiinţifică. Lucrătorii din complexul 15,10 Telespon
15,25
proiectare trebuie să acţio­ impun concluzii şi măsuri o activitate susţinută şi res­ „Kogâlniceanu" al cooperativei meşteşugăreşti „Mureşul" 16,55 Film sei
recuperare şi valorificare practice în ceea ce priveşte ponsabilă pentru gospodări­ s-au întîlnit cu brigada ştiinţifică a casei de cultură. si pace"
a materialelor refolosibile neze ferm în cîteva direcţii dimensionarea frontului de rea judicioasă pe şantiere a Au fost dezbătute, cu acest prilej, probleme de politică 18,00 i Mal —
enumerate
Sînt
esenţiale.
a organizat, nu demult, o tfttii int<
între altele reducerea di­ investiţii în raport cu aco­ tuturor categoriilor de ma­ externă, istorie, biologie, astronomie, legislaţie şi etică.
acţiune de muncă patrio­ teriale, pentru înlăturarea celor ce
tică în acest scop. mensiunilor subsolurilor şi perirea necesară în mijloa­ oricăror tendinţe de negli­ © „Etica profesională şi servirea civilizată. Etic şi 18,20 Cînfecc <
18,40
Micul ec;
ce materiale şi forţă de
La această acţiune au fundaţiilor pentru utilajele muncă, asigurîndu-se pregă­ jenţă şi risipă, răspunzîn- juridic in comerţul socialist". Aceasta a fost tema unei mici
industriale, regimul dimen­
participat un număr de siunilor verticale, aprovizio­ tirea temeinică a tuturor du-se astfel în condiţii bu­ dezbateri care a avut loc cu lucrători şi cadre din comerţ 19,00 Tel ejurm
1 Mai -
peste 200 cetăţeni din narea şi finanţarea obiecti­ condiţiilor, dezvoltarea spa­ ne cerinţelor bunei funcţio­ la magazinul „ULPIA". • — fapte
sectorul vestic al munici­ velor, dimensionarea optimă ţiilor de producţie numai nări a noului mecanism e- ale ţării
piului Deva, de unde conomico-financiar, ale afir­ @ Expunere. „Viaţa socială şi medicina contemporană. 19.25 Antena
s-au colectat peste 12 000 a volumului, în general, al după ce s-a asigurat utili­ mării autoconducerii şi au- Regimul de muncă şi de odihnă", a fost tema expunerii 20.25 mâniei “
Fi im ar t;
kg fier vechi, 200 kg tuturor construcţiilor etc. zarea completă a celor e- togestiunii economice. făcute în faţa personalului din cadrul complexului din fiinţă“,
xistente, stabilirea clin vre­
textile, 150 kg hîrtie. Sînt aici implicate răspun­ cartierul Gojdu ai cooperativei meşteşugăreşti „Mureşul". tară. Pr<
Aceste materiale au 21,55 diourlîor
Telejurm
fost preluate în mod ope­ © In atenţia cetăţenilor. C.E.C. Deva pune la dispo­
rativ de către I.J.R.V.M.R. Colturi de legume ziţia cetăţenilor una din cele mai avantajoase forme de LI
Deva, care a acţionat cu economisire a banilor. Este vorba de „Depunerile la 16,00 Emisiune
trei autocamioane bascu­ C.E.C. pe bază de consimţămînt scris". Aceste depuneri 18,50 maghiară
1001 <le i
lante, 1 tractor cu re­ pe Scale terenuri!® disponibil© se pot face atît pe librete de economii, cit şi în cont 19,00 Telejurm
morcă, două autoutilitare personal. Asemenea depuneri se pot face la toate uni­ © 1 Mal -
şi un număr de aproape (Urmare din pag I» unităţii socialiste să des­ Mintia şi I.S.C.I.P. Orăştie, tăţile C.E.C. din judeţ. — faptei
ale ţării
20 oameni, evidenţiindu- făşoare o susţinută muncă unde s-au organizat produ­ 19,25 Reportaj
se tovarăşii ¡VI. Calotă, se vinci seminţele necesare, poli tico-organizatorică în cerea legumelor şi în sola­ © Azi după-amiază are loc la Şoimuş trecerea în 19,55 Tineretul
I. Cristea, V. Cărmăzan, iar prin unităţile cultiva­ scopul finalizării neîntîrzia- rii. De cosemenea, o preo­ revistă a formaţiilor de teatru politic din cadrul Consiliu­ forţă soi
I. Luchian, N. Ciocan, toare de legume şi comple­ te a măsurilor stabilite pen­ cupare susţinută pentru fo­ lui unic agro-industrial Deva. Participă formaţii din co­ 20,10 naţiunii
Cintece
A. Mihuţ, R. Haiduc, I. xul de sere se vor produce tru extinderea cultivării losirea cu chibzuinţă a fie­ munele Veţel, Cîrjiţl, Hărău, Certej, Şoimuş, Casa de 20,25 1 Mai -
Moraru, Gh. Trifan, C. şi distribui o parte din ră­ legumelor pe terenurile cărui metru pătrat de te­ cultură Deva, precum şi din comunele Băcia şi Rapolt. a luptei
Ghiura, I. Martinesc şi sadurile de tomate, ardei şi disponibile şi atragerii a ren prin cultivarea cu le­ © întreceri sportive. Azi, începînd de la ora 11,00, pe toare,
alţii. varză. Sortimentele de le­ cit mai multor cetăţeni la gume există şi la Consiliul stadionul „Cetate", are loc meciul de fotbal dintre di­ pentru 1
pendenţă
Şi cetăţenii din oraşul gume ce se pot cultiva practicarea grădinăritului. popular comunal Balşa, la vizionarele C Explorări Deva şi C.P.L. Caransebeş, iar 20,45 Roman
Haţeg, mobilizaţi de că­ sînt : culturile asociate de Din suprafaţa totală a Căminul de bătrîni din răscruce
tre Consiliul orăşenesc al tomate şi salată, tomate şi terenurilor disponibile iden­ la Sala sporturilor, incepind de la ora 8,00, au loc între­ Episodul
F.D.U.S., au participat la tificate pînă acum, mai Geoagiu, Şcoala generală cerile finale la volei masculin şi feminin din cadrul cam­ 21,35 Telcjurn.
o acţiune similară, colec- castraveţi, iar după tomate mult de 50 de ha sînt si­ din Hărău, precum şi în pionatului judeţean.
tînd la rîndul lor peste timpurii se 'pot cultiva tuate în incintele unor u- alte locuri. NICOLAE BADIU
10 000 kg metale vechi castrav.,1, fasole, varză de nităţi economice şi institu­ ItAD
şi însemnate cantităţi de toamnă, verdeţuri şi altele. ţii, respectiv a întreprinde­
primăriilor, „Ridicarea renfabliităţii fermelor zootehnice -
alte materiale refolosibi­ Pentru a asigura succesul rile r industriale, C.A.P., 5,00 Buletin
le. deplin al acestei acţiuni de I.A.S., S.M.A., Ritmuri maţi
Astfel de acţiuni au fost mare însemnătate economi­ şcolilor, dispensarelor sani­ lodii populai
terenuri se atribuie cu pri­ sarcină primordială a lucrătorilor din L A, S-
organizate în cursul săp- că şi socială, care are drept rul melodiilo
rietăţi
mu
tămînii trecute şî in alte tar-veterinare etc. Aceste Concert de
localităţi. scop folosirea cu eficienţă Din Comoai
ridicată a fiecărui metru oritate în scopul cultivării Sub acest titlu, în ziarul Deşi s-a îmbunătăţit simţitor elemente care dau certitudi­ nostru ; 13,
bl 3 ; 15,00
G^VRILĂ ZOLD pătrat de pămînt şi îm­ cu legume pentru satisfa­ nostru nr. 6 1194, din 6 Ianuarie reproducţia, continuă să mai nea recuperării restanţelor. In naţilor ; 16,00
din
contrast
ferma
la
insă,
a. c., au fost reliefate, por­
existe unele carenţe in reali­
tehnician bunătăţirea aprovizionării cerea cerinţelor cantinelor nind de Ia o analiză efectuată zarea montelor şi a gesta- Călan (şef de fermă Dimitrie 17.00 Cântece
întreprinderea judeţeană populaţiei cu legume, este şi consumurilor colective. de Secretariatul Comitetului ţillor planificate. Oţel) se întîlnesc numeroase Noutăţi — n
tulindeni ; 18
Cu toate că a fost şi este
pentru recuperarea şi necesar ca organizaţiile de Exemple bune de urmat o- judeţean de partid, o serie de Sn creştere, producţia de lapte aspecte de indisciplină, de lip­ lă ; 18,30 Mu;
neajunsuri manifestate în ac­
să de la program, de abateri
valorificarea materialelor partid, consiliile populare şi feră, intre altele, întreprin­ tivitatea fermelor zootehnice marfă se c ' ( ueazâ ■ sub preve­ de la normele de asistenţă toţi ; 20,00
refolosibile ale I.A.S., care au determinat derile planuiui cu peste 10 000 sanitar-veterinară si regulile 20,30 Tuni€
organiza''ile democraţiei şi derea de stat „Avicola“ acumularea unor serioase res­ hi. în privinţa preocupării de zoo-igienă. îngrijitorii, in 22.00 Radio j u
tanţe faţă de indicatorii de rîndul cărora se semnalează manţe; 23,
plan. Cum s-a acţionat şi se o mare fluctuaţie, nu-şi cu­ ştlW ,23,05 F
0,ikî—a,00 Noi
acţionează
vederea
înfăp­
în
Experienţa fruntaşilor — tuirii măsurilor stabilite pen­ nosc sarcinile de plan pe care nocturn.
trebuie să ie realizeze. De ase­
tru redresarea situaţiei zooteh­ Pe urmele menea, cu toate că dispune de
nice în fermele de stat ? o bază tehnlco-materială supe­
preluată, extinsa, îmbogăţită tru al acestui an situaţia efec­ rioară, fiind populată eu ani­ C i n e
La sfîrşitul primului trimes­
din
din
import,
ferma
male
tivelor de bovine ridica semne materialelor publicate Băţălar (şef de fermă Zorln
(Urmare din pag. li muncii in cărbune, indica­ avem în vedere că o sin­ de întrebare in cazul I.A.S. Herbei) nu şl-a realizat indi­ DEVA : Ml
tor depăşit cu 1 000 kg pe gură brigadă — cea con­ Simeria (deoarece nu s-a catorii, neajunsurile de ordin (Patria); Om
trecut la popularea complexu­
organizatoric constituind o se­
că locul din fruntea ie­ post la nivelul întregii dusă de Constantin Lupu- lui de la Orăştie din cauza pentru redresare merită evi­ rioasă frlnă în valorificarea bule (Arta);
rarhiei îl ţintesc toate co­ mine (dar există brigăzi lescu — şi-a propus să întîrzierli construcţiei adăpos­ denţiate eforturile depuse de superioară a potenţialului pro­ Cumpăna (Fi
ne africanul
ai
Nici la
lectivele de mineri. Or, de mineri care au înregis­ extragă suplimentar 7 000 turilor — nn.). precum şl al lucrătorii de Ia Complexul ductiv din animalelor. (şef de (Arta); Astă
fermelor din Băţălar, Călan şi
ferma
Lăpuşnic
pentru a te situa pe un trat depăşirea aceluiaşi in­ tone, din angajamentul de Rîu Bărbat, care au o apre­ Bircea (şef de complex Dorel fermă Radu Mihuţ) nu s-a în­ in familie (<
organizarea
Radu),
unde
re­
astfel de loc e nevoie de dicator chiar cu 4 tone pe 15 000 al sectorului IV. Nu ciabilă restanţă la matcă. Atît producţiei, mecanizarea proce­ deplinit sarcina de livrare la PETROŞANI
de cursă lu
la specia bovine, cit şl la ovine
muncă nu glumă. Şi nu post.). Este foarte adevărat se lasă ¡nai prejos nici sec­ s-au înregistrat pierderi destul selor de lucru, gospodărirea ju­ lapte, iar pierderile de bovine Cineva ca ti;
prin mortalităţi şi sacrificări de
s-ar putea spune că n-au că acestea dispun de uti­ torul III, sector în plin de ridicate prin mortalităţi şi dicioasă a furajelor, întărirea necesitate s-au ridicat la 2.6 nuşa Imperiu
făcut tot ce a depins de ei laje moderne, de înaltă avînt, al cărui număr de sacrificări de necesitate, ceea disciplinei şi creşterea răspun­ la sută din efectivul rulat (?). brie); Speran
LUPENI:
Coi
derii fiecărui îngrijitor faţă de
pentru a obţine rezultate tehnicitate, cum este cazul complexe mecanizate e ce influenţează negafiv indi­ soarta producţiei reprezintă Una din cauzele principale ale — seriile I-I
catorii de plan ai fermelor.
acestei stări’ de lucruri o con­
tot mai bune. sectorului IV, sectorul cu mereu în creştere La an­ stituie neaslgurarea cantităţilor Găină sau vt
In fiecare lună, din a- cel mai înalt grad de me­ gajamentul- de 2 000 tone, stabilite de furaje din pro­ resc); VULC
strigă? (Luce.
batajele minei ieşeau la canizare din întreaga Vale, Ion Gîrea, în numele or­ roiu, muncitor pe şantie- I ducţie proprie. I.A.S. dispun de se revoltă
Unităţile
ziuă tot mai multe tone dar acest fapt este un alt tacilor, a mai adăugat rul din Vulcan al T.C.I. ' însemnate posibilităţi nefolo­ LONEA: Safe
de cărbune extras peste motiv de mîndrie pentru 2 000, exprimîndu-şi încre­ Craiova ? Că nişte sîrmă j site pentru a recupera restan­ nerul) ; PET
pe Nil; seriil
ţele înregistrate şi a-şl aduce
prevederile de plan. La lupeneni, promovarea cu­ derea deplină în utilajele galvanizată ii tot făcea - o contribuţie mai mare la toresc) ; ANI
un moment dat fusese rajoasă a mecanizării răs- din dotarea sectorului, uti­ cu ochiul. Şi ce şi-a zis? S constituirea fondului de sfat.. tură pe la s
realizat chiar angajamentul Dlătindu-le din plin efor­ laje numai de fabricaţie „Trebuie s-o înfiez“. Şi a J Ce măsuri trebuie întreprinse resc) ; URIC
dolarii şi ar
in acest scop ? Pentru îm­
anual asumat în întrecere, turile. La depăşirea pla­ românească, ceea ce în­ @ Ospeţie cu scandal. înfiat-o. Dar cînd s-o t bunătăţirea reproducţiei, se iembrie) ; B
dar pînă la sfîrşitul anului nului fizic se adaugă, evi­ seamnă că mecanizarea în dupâ-amiaza zilei de ascundă mai bine, orga- • impune să fie readuse în cir­ miliard a Pin
mai era încă destul timp. dent, şi depăşirile planului este tot mai mult chemată 20 aprilie a. c., in apar­ nele de miliţie au consta- J cuitul productiv toate vacile. şie); GURAB-
diplomatici r<
Nu puteau slăbi ritmul. valoric, producţia netă să uşureze efortul oameni­ tamentul lui Nicolae Stan tat că „actele de înfiere“ | infecunde, să fie acordată ma­ ORĂŞTIE :
ximă atenţie creşterii tineretu­
Aceasta nu-i caracterizează fiind realizată tot pe 1979 lor şi să ducă la sporirea din Petrila au venit mai nu-s legale. Cu alte cu- - lui femei şi formării măteii râmîn cu tine
pj minerii celei mai mari în proporţie de 107,9 la producţiei de cărbune. Dar multe persoane în ospe- vinte sîrma galvanizată | din prăsilă proprie. In vede­ şitul împărat
(Flacăra) ; G
întreprinderi miniere din sută, îndeosebi pe seama depinde cum aceasta este ţie, printre care şi Nicolae era... furată. Aşa a ajuns , rea creşterii producţiei marfă între oglinzi
trebuie furajate diferenţiat va­
Valea Jiului. Au supli­ re lucerii cheltuielilor de folosită de oameni şi cu But. Pe la orele 17,00 a V. G. să i se întocmească | cile cu lapte, pregătită şi or­ sa de cultu
mentat deci angajamentul producţie ; economiile la ce rezultate. Cele de pînă mai sosit şi Aurel Bîrlea, dosar de cercetare penală, ganizată temeinic ieşirea la Uraganul vin
rone — serii
iniţial. Pînă la sfîrşitul acest capitol : 20 milioane acum s-au dovedit la înăl­ care cam trăsese la mă- De astă dată, legal. păşune. Creşterea greutăţii iar) ; BRAZT
pentru sacrificare şi realizarea
anului aveau să mai repe­ lei. ţime. Cum dealtfel s-au sea şi era gata înfierbîn- ® C. E. C-ul cu bucluc. sporurilor zilnice stabilite con­ rin arul ; CA
cline de circ
te de cîteva ori. Odată au Sint doar cîteva dintre dovedit şi cei 588 de frun­ tat. între Nicolae But şi La agenţia C.E.C. din * stituie obiective care trebuie tură) © Inc
făcut-o în faţa tovarăşului realizările pentru care, la taşi ai minei, pe care însă Aurel Birlea s-a iscat o Deva s-a prezentat Ma- jj să stea permanent In atenţia I—II (11 luni
şefilor
fermelor.
In
acelaşi
Nicolae Ceauşescu, secre­ festivitatea dedicată în- nu-i putem nota aici toc­ ceartă. Ieşind în stradă rina Mihai, muncitoare la - timp, este necesară o răspun­ Piedone afri
tarul general al partidului, mînării Diplomei de onoare mai din teama de a nu ca să se bată, A. B. l-a I- L. Chişcădaga, cu do- î dere deosebită faţă de asigu­ I—II (Mure
Vis de ianup
care le-a fost oaspete de şi a Steagului roşu de în­ face vreo nedreptate celor lovit grav pe N. B., astfel miciliul flotant la cămi- J rarea bazei furajere în fiecare TELIUC : \
şi
precum
unitate
fermă,
şi
onoare în vara anului tre­ treprindere fruntaşă pe care nu ar avea loc din că acesta din urmă a tre- nul Ţesătoriei de mătase, g faţă de realizarea investiţiilor (Minerul)
cut. Aşa cum s-au anga­ ţară, întregul colectiv a lipsă de spaţiu. Conside­ buit să fie internat de cu un C.E.C. şi cu bule- • destinate dezvoltării sectoru­ Falansterul.
(Munciloresc)
jat atunci, harnicii mineri simţit din plin răsplata răm însă că mai presus de urgenţă la spital pentru ţinui de identitate şi a j lui zootehnic. Totodată, nu
neglijată
preocuparea
trebuie
de la Lupeni au susţinut unei munci rodnice, ex- orice, minerii de la Lupeni îngrijiri medicale. Aşa ridicat suma de 1 000 lei. j pentru îmbunătăţirea condiţii­ BS*-^B8B08S
vorbele prin fapte. primîndu-şi hotărîrea ca vor pune puterea şi capa­ s-a încheiat, cu scandal, Totul părea în ordine. * lor de muncă şi viaţă ale
Pe întregul an 1979. la succesul să fie reeditat şi citatea lor de muncă, res­ ospeţia. Vinovat ? Deşi- Dar nu era aşa. Căci li- | lucrătorilor din fermele de iVRE*
animale, pentru stabilizarea şi
mina Lupeni s-a extras în acest an. Mai ales că ponsabilitatea de care au gur, A. B. Dar şi ceilalţi bretul şi buletinul de , ridicarea calificării lor pro­
suplimentar o producţie de numai în primul trimestru dat dovadă şi pînă acum oaspeţi. La urma, urmei, identitate nu-i aparţineau | fesionale. Creşterea răspunderii Timpul pr<
peste 60 000 tone de căr­ în cinstea zilei de 1 Mai în înfăptuirea sarcinilor atîţia bărbaţi nu puteau ei, ci muncitoarei E. B. de ţ tuturor lucrătorilor din I.A.S., 27 aprilie :
începînd de la trustul judeţean
Vreme inst
bune. Dar colectivul de s-a extras deja o produc­ pe care le-au avut, astfel să liniştească un scanda- la Ţesătoria de mătase, şi pinâ la ultimul muncitor noros, Vor c;
aici îşi face un titlu de ţie suplimentară de aproa­ lagiu ? de la care le furase. Oa I din fermă, faţă de soarta pro­ verse locale >
glorie nu neapărat din pe 20 000 tone de cărbune incit mina Lupeni, mineri­ © Sîrma care făcea cu şi în alte cazuri asemâ- ' ducţiei animaliere, reprezintă ţlte de descă
Vintul va su
o cerinţă esenţială pentru re­
această depăşire, destul de cocsificabil, angajamentul tul Văii Jiului să se si­ ochiul. Ce-a văzut intr-o nătoare s-a dispus înce- S cuperarea restanţelor şi îndepli­ intensificări i
substanţială după cum se anual fiind suplimentat la tueze pe locul pe care-1 bună zi Valentin Gligo- perea urmăririi penale. nirea în condiţii ireproşabile a din vest.
Temperatur
revin
vede, ci mai ales din fap­ 35 000 tone de cărbune. merită, de aici să plece în Rubrică realizată cu sprijinul obiectivelor ce programul acestor fi cuprinsă
din
jude­
unităţi
tul că depăşirea producţiei Despre posibilităţile de ţară tot mai mult cărbune, Inspectoratului judeţean de interne ţean de dezvoltare a zooteh­ grade, iar ee
de cărbune a avut loc pe realizare a acestui angaja­ dorinţă permanentă a mi­ nici. 2 şl 7 grade.
baza sporirii productivităţii ment np ne îndoim, dacă nerilor. N. TIRCOB