Page 95 - Drumul_socialismului_1980_04

E>0 e DUMINICA, 27 APRILIE 1980 Fag.. 3

Consemnări T I N E I
JICA
r.
« !
triei
I pentru co- începem să medităm asu­ tnără ani mai putini decît parcurs cu viteza specifică
itimplări din pra tinereţii- cînd anii pe tine, sînt cu mult mai bă- veacului. Ei au îmbătrînii
:ubeului“. E- care-i numărăm nu ne mai Irîni. prematur, căci ura e sen­
timentul neputin(ei, iar ne­ s
luî dau dreptul să ne conside­ Am avut ocazia să parti­ bălrî- s
pecie din ti­ răm tineri sau cînd trecă­ cip peste hotare la un putinţa e proprie
nsului inter- torul nostru trup începe să neţei.
„Centura de ciclu de dezbateri. Una \
culorile s
simtă nevoia unor piese de dintre intervenţii purta ti­ Tinereţea în starea ei fi­
patriei schimb care, din păcate, nu tlul semnificativ „'Tineretul rească arborează
ea Dunlrii... se găsesc niciodată. Ei de azi între abulie şi re­ sănătăţii, generozităţii, opti­ \ ( 7 Doris Vladimir — De­
bine, dar nici anii, nici şi perspectivei. va. Cităm din scrisoarea
ciocănitoarea voltă“. La prima vedere mismului
— desene a- piesele uzate nu ne pot pare paradoxal: tinerele Cînd viata şi societatea Amurg in Apuseni dv. : „Ideea la o poezie
împiedica să ne simţim su­ abulică ? Da, abulică sau concură în a-i asigura tî- ar fi chiar esenţa sa.
fleteşte lot tineri. Asta în­ revolt, .î în forme aberante, nărului aceste date, el are Poezia trebuie gîndită
il : „Război seamnă să acceptăm că, care ajung pînă la tero­ profund, trebuie subtili­
oricît am fi ataşaţi afectiv toate şansele să-şi păstreze Am fost pe-un vîrf de munte apusean zată sensibil, trebuie
.i a solidari- rismul anarhic. Situaţia e tinereţea pînă în tîrziul \ şi am văzut o pasăre-arzătoare simţită“.
laţlonale a de el, un lucru vechi tre­ peste coline-n strai marmorean
nuneesc buie înlocuit cu altul nou, perfect reală acolo unde anilor. I se cere doar inte­ \ Referindu-ne însă la
viaţă nouă mai rece, mai străin poate, tinereţea nu vede nici o ligenta de a-şi respecta se înălţa cu pajiştea în ghiare. poezia „Oameni, nu fiţi
n pentru cei \ Şi din vironge par să fie blînde indiferenţi“, se vede clar
dar mai eficient. Şi, pe te­ perspectivă în confrunta­ tinereţea, dc a nu şi-o risipi
meiul aceleiaşi logici, să rea cu o societate al cărei în mod stupid. Goethe \ pădurile de lăncii nemişcate — că, dacă la teorie ne
Zilei muncii ¡el suprem nu e omul, ci spunea că cea mai nebu­ s mari codri de stejar cum tac în ghinde descurcăm binişor, în
de mutică admitem că anumite idei, şi-n ceruri doar mioare constelate. schimb practica...
convingeri, moravuri se profilul. Nu încape nici nească eroare a tinerilor \
Cintării Ro­ Dar mi-am adus aminte, mi-am adus
cer din cînd în cînd scoase o îndoială că asemenea ti­ este credinţa că îşi pierd f neguri de turme-nzăpezite,
le : „Lancea la soare şi primenite ori neri abulici sau revoltaţi originalitatea dacă admit flamuri şi oşti pierzîndu-se-n apus
Premieră pe fără busolă sînt prematur adevărurile mărturisite de Poşfa
ticţle a stu- chiar schimbate dacă s-au prin focuri nălucind împădurite.
mericane prea zdrenţuit şi nu mai sini îmbătrîniti. Omul e dator alţii înaintea lor. Da, pen­
în stare decît să adune să facă tot ce-i stă în pu­ tru că tinere(ea stă şi în Am fost pe-un vîrf de munte apusean literară
I tinţă spre a evita drumul loialitatea cu care admite Izvoare-aprinse-mi tresăreau în miini.
praful. înseamnă să-fi păs­
in limba trezi capacitatea de a te de la speranţă la deznă­ adevăruri care în aparentă Peste coline-n strai marrţwrrean
autoobserva cu ochi lucid dejde şi ură. Aceşti tineri o pot dezavantaja. rcizvorau ecouri de fintîni... Aron Ohabinu — De­
şi critic, dar şi de a vedea însă, nu numai că n-au \ va. Poezia „Ce repede,
zilei muncii că, uneori, alţii, deşi nu- reuşit să-l evite, ci l-au RADU CIOBANU IOAN EVU mai trece timpul“ e an­
de muncă tologică : „Ce repede,
]
erial (I) mai trece timpul / Mai
puternică ieri, sub sălciile pletoa­
lă, viitorul
astre : "\ se, / Era mireasmă, de
triotice iubire. / Acum, totul e
îl mondială pustiu / Iar sălciile de
tisei munci- atita dor / Au chelit,
popoarelor C H E M A R E
rtate, in<lc- Sculptorul Ioan Şeu este, tural-artistică a municipiu­ lemnului. Se simte la el cu... mine/“. Regretabil
l ţpacc g ;tul primar al cioplitoru­ este faptul că toate poe­
leton : „La în această lună, oaspete lui de pe Cibin, compo­ ziile dv. sînt ...la fel.
de vinturi“. Cînd soarele'din perne capul îşi ridică bine venit la galeriile de ziţiile artistului devean au lui în lemn. Unele dintre
şi ziua se aprinde făclie-n cer imens, determinat exprimarea unor lucrări pot fi văzute la di­ Marcel Negriei — Hu­
rămîntul ca o navă cosmosul despică, artă „Sirius“ din Sibiu. opinii favorabile unanime mensiuni monumentale“. nedoara. „Drum fără
călătorind o lume în spaţiul univers. Considerată ca eveniment atît de către publicul larg Constantin Ilea — pictor:
sBşaşşssas întoarcere“ e prea fu­
de excepţie în viaţa_cul- cît şi de specialişti. „îl redescopăr cu surpri­ nebra.
Cînd muntele îşi spală semeţul pisc în nea,
înmănunchem cîteva din­ ză pe Ioan Şeu. Expoziţia
iar triluri zburătoare pădurea înverzesc, tre ele cu convingerea că lui îmi provoacă acel sim- Emanuela Felea —
; ştiri ; 5,05 ogoru-şi potoleşte cu rouă arşiţa săvîrşim, pe lingă un act ţămînt ce poartă numele Crişcior, Poezie de înce­
le; 8,45 Me- şi-n glia răsturnată iubirile-ncolţesc. put, cu păsărele, ghiocei
3,05 Curie- frumos de sinceră priete­ românesc de „voie-bimă“. şi multă veselie. Dar nu
lO,05 Va­ nie, şi unul de — mai ales Pe drumul bătătorit de el
de ; 11,05 Cînd apele din rîuri larg braţele-şi desfac, disperaţi : şi Eminescu
tcadă ; 12,80 izvorul limpezit în matcă să-l cuprindă, — lucidă considerare obiec­ pot păşi cu încredere şi tot aşa a început.
folclorului tivă a travaliului creator alţi colegi de breaslă“.
'.De la 1 grinele din Terra, în pîine se prefac, Eugen Cucu — Ar fi
ubul pasio- raze de lumină în inimi să aprindă. al unui autentic artist : Petre Dumbrăvcanu —
Ibum sonor; Kurţ Fritz Handel — pictor, instructor cu artele bine să frecventaţi cena­
oulare; 17,30 sculptor, preşedintele filia­ plastice . la Centrul jude­ clul literar „Ritmuri“.
>dii de pre­ Cînd amiaza toamnei, ce trece ca o boare, ţean de îndrumare a crea­
tindă vese- răcorind livada cu fructele de jar, lei din Sibiu a U.A.P. Mihaela Ispas — Că-
iteca pentru cărarea-.şi scutură cojoacele de soare ţiei populare şi mişcării
•adiojumal ; „Expoziţia lui Ioan Şeu artistice de masă : lan. Cuvinte bombastice,
melodiilor ; şi cuşmele de iarnă să le îmbrace iar. din Deva constituie o nou­ lozincarde : „mormintele
I ; 22,15 Ro- „Ca material plastic, neamului“, „glie“, „bala­
Buletin de tate lăudabilă pentru mu­ lemnul este mai „uman“,
de d?- 1 « ; Cînd omul, dimineaţa, stăpîn peste stejari nicipiul nostru; ea a în­ este cald, iar Ioan Şeu dă“, „ţară de cîntec şi
ytp muiu-i cunună cu destinul cîmpiile întinse, • dor“ ş.a. O poezie fabri­
tregit fericit tematica ex­ ştie să se apropie de lemn
granitu-şi înfioară străfundurile tari poziţiilor sibiene de artă. cu înţelegere şi lemnul îl cată din locuri comune.
şi cerne din comori luminile ascunse.
Lucrările expuse aiciT defi­ ascultă. Arta lui Şeu face Alin N. — Petroşani.
nitorii cred pentru Întrea­ doar aluzie la meşteşugul Pentru primul set de
. Cînd cerul greu prăvale-n abisale hăuri, ga creaţie a lui Ioan Şeu, tradiţional al cioplitorilor poezii ar fi bine să vă
ciupercile lirănite-n atoluri nucleare, adresaţi Centrului jude­
,-a din tren dovedesc o perfectă înţele­ populari. El nu folclorizea-
are ne tre- Pămîntul ars de febra rănilor din tăuri, gere a lemnului, artistul ză, nu imită, nu copiază, ţean de îndrumare a
NEDOARA: deşert se-ndreaptă spre luminile stelare. creaţiei populare şi miş­
ra); Piecio- găsindu--i corespondenţe în ci se detaşează descope-
serille 1-II folclor, în tradiţia meşte­ rindu-se pe sine. Poate să cării artistice de masă.
trâ dansăm Dezamorsaţi prieteni, focosul ucigaş Pentru celelalte, cenaclul
•tractorul) ; rilor cioplitori din zona facă — am această convin­ literar „Panait Istrati“
Camionul şi ura spulberaţi în puncte cardinale. gere — cu uşurinţă şi artă
(Unirea) ; Hunedoarei. în plus, seri­ monumentală“. din municipiul dv. vă
• Prin ce- Pămîntul survoleze pe vechiul lui făgaş ozitate, tenacitate şi talent, stă Ia dispoziţie.
(7 Noietn- şi vara să-şi adape aromele din soare ! Pentru Sibiu, expoziţia
Republica); mult talent !“ lui Ioan Şeu a însemnat
din Rodos Nicolae Barcan — pictor: Renius Popa — Orăş-
loan Şeu — „Detaşare",
(Cultural) ; GHEORGHE PAVEL (sculptură în lemn). un adevărat eveniment. tie, Ioan Zeicu — Baru.
(Muncito- „Ioan Şeu se dovedeşte Deocamdată, nu.
2 Cine mă V________________________________J
ull); Napoly un autentic meseriaş al NICOLAE GASTONE
ncitoresc) ;
lipres (Mi-
A ; Moarte
II <iW met­
is A : Lovi-
(Muncito- uză pe care o voi sluji întotdeauna“
: Artista,
dii (7 No­
ii Domnul — Puteaţi alege o altă ale teatrului universal, dar
(Steaua ro- şi prietenul meu, actorul să regizezi o piesă de nă tot ceea ce ne este
A: Curierii meserie. De ce teatrul şi Şerban Ionescu. O primă nu vă sperie riscul ? teatru lipsită de valoare, nouă contemporan, tot ce
(Minerul) ; regia ? confirmare : la Festivalul — Riscul nu mă sperie. dar cu „eroi-clişeu“ poţi există odată cu noi.
iio, dar — La Şcoala populară „I. L. Caragiale“ de la Me­ Nu merg la sigur abordînd
tria); Sfir- s-o scoţi la capăt. Aşa s-a — Aţi obţinut un premiu
din Taiga dc artă din Braşov, deşi diaş am ocupat locul XI pe clasicii. Pur şi simplu, în­ întîmplat cu „Pluta medu­ de prestigiu Ia Braşov.
.GIU-BAI : eram cam timid, profe­ ţară. N-aş fi putut fi re­ văţ. în orice meserie, uce­ zei“. Cum vedeţi politicul in
alele (Ca- sorul meu a descoperit gizor, asta e sigur, dacă nicia se face întotdeauna — Vă aflaţi Ia o nouă
HAŢEG : artă ° Dar in munca re­
i la Nava- că am aptitudini pentru nu învăţam logica frazei, la un mare maestru. Cînd confruntare cu publicul. gizorului ?
-II (Popu- regie şi mi-a încredinţat mişcarea scenică de la Sică eram student îl urmăream Ce credeţi despre „Pelé şi — Mi-am dorit o piesă
>peye ma- cîteva piese scurte : „Dis­ Alexandrescu, marele om pe Liviu Ciulei lucrînd la caii verzi“ ? bună şi am avut-o în scrie­
: Mihail,
sa de cui­ pariţia“, „Chibritul“ de de teatru, care îmi permi­ „Azilul de noapte“. Şi — E o comedie frumoasă rea soresciană, în care dia­
ul seriile D. Solomon şi „Aşteptîn- tea să „chibiţez“ în timp mi-a folosit. şi tonică. Sper în succesul logul clar la nivel de per­
SIMERTA; du-1 pe Godot“ de S.
1 seriile ce îşi lucra piesele. Aşa — Sînteţi la teatrul din ei.' cepţie modernă cu proble­
; IHA : Beckett, piese în care juca l-am cunoscut şi l-am vă­ Petroşani de doi ani. De ce — După „Pelé şi caii matica omului şi a lumii
(Lumina) ; zut la lucru pe actorul aţi optat pentru Valea verzi“ de Mircca M. Io­ de azi implică şi artistul
iţă tragică Marcel Anghelescu, de la nescu, ce veţi monta în
ÎHELARI: Florin Fătulescu (născut în GURI (ie Ivan BukovCan, Jiului şi nu pentru alt şi publicul. Teatrul politic
■iile I—II 1950) este absolvent al MIREASA FARA MIRE dc care am învăţat tainele teatru ? viitor la Petroşani ? este o cauză pe care o voi
I.A.T.C., promoţia 1978, clasa Bogdan B. Bogdan, PETRU scenei şi mai ales psiho­ — Am venit la Petroşani — După premiera savu­ sluji întotdeauna, este
Ion Cojar. Spectacole mon­ RARJîŞ de Horia Lovinescu, logia actorului. roasei comedii;* am. o co­ cauza pe care artistul au­
«83SSS tate în institut : AŞTEPTÎN- LA LUMINA ZILEI de Du­ — Puteţi sintetiza crezul împreună cu actorii Virgil
ţ\^== DU-L PE CODOT de S. mitru Dcm lonaşcu şi Vasile dv. estetic ? Flonda, Şerban Ionescu, laborare la Televiziune, tentic nu poate să existe
Beckett, CHIBRITUL de Du­ Mureşauu, PLUTA MEDUZEI Avram Birău, colegi de urmînd ca să montez la în afara lui. Universul
mitru Solomon, JOCUL IE­ de Marin Sorescu (la Tea­ — Tot ceea ce constru­ institut, sperînd să facem Petroşani o piesă de Sha­ nostru nu.mi-1 pot imagina
LELOR <lc Camil Petrescu, trul de stat „Valea jiului“) ; iesc răspunde unei nevoi kespeare, şi... de ce nu, altfel decît ca univers al
I pentru LUCEAFĂRUL de B. S. Dela- o adevărată ucenicie şi să
TREI SURORI de A. P. Ce-
vrancca (la Teatrul de stat profunde. Vreau în scenă realizăm infuzia de tine­ Evul mediu intîmplător de artei politice, şi este o
cu cerul hov, ABSENŢII de A. Bu- Arad) ; (ALEGETI-L SIN­ o viaţă aşa cum este nu Romulus Guga, scriere cu bucurie pentru mine, ca
ploi gi a- zura, PISICA ÎN NOAPTEA GURI) , PREMIUL PENTRU reţe pe care şi-o dorea
oaie înso- ANULUI NOU de D. R. Po- DEBUT la Festivalul dc cum ar trebui să fie, pen­ colectivul de aici. Pentru un acut caracter de dez­ regizor tînăr, să constat
elec trice. pcscu, CUM VA PLACE de teatru contemporan Braşov, tru că. viaţa nu e perfectă, batere politică, incitînd că tot ce se face în tea­
ioderat cu W. Shakespeare, OMUL IN­ şi nu va fi perfectă, dar prima oară am regizat o la gîndire şi, implicit, la trul românesc este o luptă
PREMIUL
DE
REGIE
—55 km/h VIZIBIL, adaptare de Ion 1379. aequo), pentru specta­ rămîne perfectibilă. piesă dedicată minerilor. atitudine. neobosită pentru triumful
(ex
Hobana după II. G. Wells — Vă era cunoscută lu­
aximă va colul eu piesa PLUTA ME­ — Aţi montat piese de — Contemporaneitatea în artei politice.
14 şi 19 (examen de absolvire, mon­ DUZEI de Marin Sorescu la Cehov, Beckett. Shakes­ mea adincuhîi, ori a fost teatru, este sau nu o sinteză
liniă între tare la Teatrul dramatic Festivalul, de teatru con­ o surpriză ?
Braşov) ; ALEGEŢI-L SIN- temporan Braşov, 1980. peare. Nu mă mir, fireşte, politică a realităţii ? Convorbire consemnată de
că vă atrag 'mariie valori — Surpriză ! Este greu — Contemporan înseam- DUMITRU DEM IONAŞCU