Page 96 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 96
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 990 ® DUMINICA, 27 APRILIE 1980
maaiiri
Organizaţia Naţiunilor Unite
viitorul apropiat, o ţară pro „Cetate rally“-un succes
ducătoare de petrol. După
încheierea lucrărilor Comitetului cum a anunţat recent şeful „Cetate rally“ — con cheiat cursa, punctînd în
t ă S statului, preşedintele Abdul cursul automobilistic or clasamente doar 37 /ie e-
pentru elaborarea strategiei dezvoltării G-yoom, probele efectuate ganizat de A.S. „Cetate“ chipaje.
în Insulele Maldive au dat din cadrul I.T.A. Hunedoa- Menţionăm comportarea
fi] La Berlin au avut loc rezultate pozitive şi încura
în deceniul 1980-1990 convorbiri între Erich Ho- jatoare. ra-Deva este în fapt eta foarte bună a echipajelor
necker, secretar general al pă a Campionatului naţio devene, privită sub aspec
tul că din 4 maşini ce au
WASHINGTON 26 (Ager- tării economice şi sociale a C.C. al P.S.U.G., şi Georges ( Cererea guvernului en nal de raliuri. Aflat la a luat startul, au încheiat
pres). — La New York s-au ţărilor în curs de dezvolta Marcháis, secretar general glez de reducere a contri doua ediţie, raliul Deva, cursa 3 — atît cît e nece
ai P.C. Francez, aflat în- buţiei sale la bugetul C.E.E. dotat cu Cupa „Protecţia
încheiat lucrările celei de-a re, în vederea reducerii muncii“, s-a desfăşurat în sar ca echipa „Cetate“ să
V-a sesiuni a Comitetului marilor decalaje ce le se tr-o vizită în R.D.G. Agenţia a fost în centrul atenţiei în puncteze în clasament. Şi,
ADN informează că au fost cursul întrevederii dintre şe judeţul Hunedoara, în
O.N.U. pentru elaborarea pară de statele avansate a- examinate, cu acest prilej, fii de guvern ai Italiei şi noaptea de vineri spre a punctat foarte bine, ocu-
strategiei intei'-naţionale le lumii. probleme privind relaţiile Marii Britanii, Francesco sîmbătă, pe un traseu com pînd locul 2 în clasamen
pentru cel de-al treilea De Promovînd activ concep dintre cele două partide şl Cossiga şi Margaret That- plex, totalizînd 388 km, tul final pe echipe, după
ceniu al dezvoltării (1980— ţia tovarăşului Nicolae aspecte ale situaţiei inter cher, care a avut loc, vi dintre care 151 km pentru celebra formaţie a I.A.P.
Dacia Piteşti. Pe locul 3
19901, care urmează să fie Oeauşescu cu privire la naţionale. neri, la Londra. probe speciale. De-a lun s-a clasat C.S.U. Braşov,
adoptată de sesiunea spe noua ordine economică in Convorbirile, relatează a- gul traseului, concurenţii, în clasamentul general in
cială a Adunării Generale ternaţională şi căile de li ¡Ü Guvernul argentinian a genţia France Presse, au care au luat startul — 59 dividual, echipajele noas
1
din august—septembrie a.c. preluat sub controlul său fost calificate de partea bri —, au străbătut 15 etape tre au ocupat următoarele
chidare a subdezvoltării, de instituţiile particulare de de regularitate, cu puncte
Lucrările comitetului s-au legaţia română a participat credit „Banco de los An tanică drept „constructive şi loteuri : 8. Balaşi — Bivo-
concentrat asupra măsurilor des", „Banco Oddone" şi foarte utile". de control orar în Deva, laru; 9. Matei — Creţu;
direct, aducînd o contribu Hunedoara, Veţel. Săliştioa-
politice necesare pentru în ţie concretă la elaborarea „Banco Internacional" din fi] La Luanda a fost dat 12. Peter — Aradi. Locul 1
deplinirea scopurilor şi o- Buenos Aires, pentru a pu publicităţii un comunicat ra şi hanul „Cerbu“. Cele a fost ocupat de cuplul
propunerilor prezentate de tea adopta măsuri in scopul 22 de probe speciale, de Olteanu — Vezeanu (I.A.P.
biectivelor noii strategii. La militar al Organizaţiei Po viteză în coastă, s-au des
baza discuţiilor din comitet „Grupul celor 77“. Alături atenuării consecinţelor de porului din Africa de Sud- făşurat pe porţiuni de drum Dacia), urmat de Iloaie —
Bucu
(I.N.M.T.
Nicolau
au stat propunerile prezen de alte ţări în curs de dez clanşate de criza financia Vest (SWAPO), care infor la Muncel, cabana „Că reşti) şi Banca — Mazilu
tate de „Grupul celor 77“ voltare, România a acţio ră care a cuprins ţara cu mează că toată populaţia prioara“, Cîrjiţl, Nandru. (I.A.P. Dacia) — cupluri
nat în cadrul lucrărilor co trei săptămîni în urmă — civilă namibianâ din zona
care conţin un ansamblu transmite agenţia France ce urmează să fie demili Săliştioara şi hanul „Cer cîştigătoare în această or
mitetului pentru promova bul“. Şi la această a doua
coerent de măsuri ce ur Presse. tarizată, conform unui pro dine şi ale întrecerilor pe
mează a fi luate pe plan rea şi acceptarea de către iect al Naţiunilor Unite, a ediţie, „Cetate o rally“ s-a clase.
de
bucurat
participare
naţional şi internaţional, celelalte state a propune 13 Republica Maldive, al fost evacuată forţat de tru valoroasă, la start aliniin- Popularitatea raliului de-
pentru accelerarea dezvol rilor „Grupului celor 77“. cătuită din aproximativ 2 000 pele regimului rasist mino du-se cei mai valoroşi con vean creşte continuu, do
de insule de corali şi cu ritar sud-african. Populaţia, vadă masiva participare,
noscută in special ca un arată comunicatul, a fost curenţi din ţară. dar cursa de ieri noapte a
Suspendarea Constituţiei şi introducerea centru turistic în Oceanul contonată în tabere de con Complexitatea traseului fost "cu ghinion pentru
Indian, ar putea deveni, în centrare la Onandijkwe. şi starea drumurilor, după mulţi favoriţi, ceea ce ple
Legii marţiale in Liberia ploile căzute în zilele pre dează pentru dificultatea
WASHINGTON 26 (Agerprcs). — In perioada mergătoare cursei, au triat sa, dar, în acelaşi timp, şi
17—25 aprilie s-a desfăşurat, la High Poin-t — S.U.A., cu severitate participanţii, pentru atractivitate. „Ce
MONROVIA 26 (Ager- darea Constituţiei şi intro Tirgul internaţional de mobilă, considerat ca una din cele pregătirea temeinică a ma tate rally“ a constituit un
pres). — Postul de radio ducerea Legii marţiale pe mai mari manifestări expoziţionale de acest gen din Ame şinilor şi măiestria pilo succes în campionatul de
Monrovia, citat de agen întregul teritoriu al ţării“. rica. ţilor impunînd riguroasa se raliuri, dar şi pentru auto-
La această manifestare au expus circa 1 300 de firme lecţie a celor ce au în mobiliştii deveni.
ţiile Reuter şi United Press Totodată, se precizează că specializate din nouă ţări, printre care şi România. Ţara
Internaţional, a difuzat un „toate atribuţiile guvernu noastră a fost reprezentată de întreprinderea Tehnofo-
decret al Consiliului Popu lui — legislative şi exe restexport, care a prezentat o gamă largă de mobilier — Jiul-Universitatea Craiova 0-0
lar de Salvare al forţelor cutive — sînt preluate de stil, modern şi tapiţat — specific pieţei americane. Mobila Da, un egal cu Craiova este să o învingă, dar n-a putut.
românească, realizată la un înalt nivel calitativ, a suscitat totuşi ceva, dacă ne reamintim Scorul este perfect echitabil sub
armate din Liberia, prin Consiliul Popular de Sal un viu interes în rîndul specialiştilor şi publicului vizitator. egalul cu Olimpia S. Mare. toate aspectele, inclusiv ca ra
care „se hotărăşte suspen- vare". Căci nici măcar ca rezultat, port de faze la cele două
porţi : min. i9 — Bălăci, min.
cele două jocuri ale Jiului cu
aceste echipe nu pot Ii ase 35 Varga ; min. 50 — Vînătoru;
min. 61 — Ţicleanu.
mănate ! Pierzînd un punct în A arbitrat în sili personal,
laţa liderului, Jiul nu poate Ii
înfăptuirea unei Europe nalele atomice depozitate vorbesc despre necesitatea mamentelor şi reducerea acuzată cu nimic, pentru că adică foarte bine, C. Dinulescu.
Jiul : Moise — P. Grigore,
a securităţii şi cooperării, pe continent sau care ţin unei „refaceri“ a acestui e- lor într-o prim. etapă, în acest meci a jucat, cu ar Rusu, Bădin, Miculescu, Vînă
fără arme şi fără războaie, tesc Europa echivalează cu chilibru pe calea unei noi pînă în 1985, cu 10—15 la doare, cu toată forţa de care toru (Muşat — min. 75), Stoi-
dispune şi meciul a arătat că
chlţă, Varga, Bucurescu, Sălă-
reprezintă un obiectiv de 3 milioane bombe tip Hi- escaladări a cursei înar sută ; retragerea trupelor a dat tot ce poate — şi atîta gean, Stoica.
primordială însemnătate şi roşima, ceea ce reprezintă, mărilor nucleare şi con străine în interiorul fron poate. In faţa Universităţii a Unlv. Craiova: Boldici — Pu-
urgenţă, mai ales în pe practic, o bombă de acest venţionale. în acest con tierelor naţionale ; lichida încercat totul, dar echipa oaspe rlma, Tilihoi, Ştefănescu, un-
rioada dificilă pe care o tip pentru fiecare 200 de text se înscriu, de pildă, rea bazelor militare stră nu este o oarecare, ci o e- gureanu. Ţicleanu. Bahici, Bel-
Crişan,
Cămătaru
(Irl-
deanu,
chipă, cea mai bună ce o a-
traversează în prezent locuitori. recentele măsuri adoptate ine ; trecerea la negocieri vem în ţară la ora asta şi meseu — 80). Donose (Geolgău
continentul nostru şi ome Tot aici, se află faţă în de NATO privind instala în vederea lichidării con ne-am bucurai că Jiul a vrut — 75). N. S.
nirea, în ansamblul ei. faţă cele mai puternice rea în unele ţări vest-euro- comitent a NATO şi Tra REZULTATE : F.C. Olt — Gloria Buzău 2—1; C.S. Ttr-
Multiplicarea surselor de blocuri militare opuse, a- pene a noi rachete dotate tatului de la Varşovia ; govişto — A.S.A. Tg. Mureş 4—0; F.C.M. Galaţi — Dinamo
încordare şi conflict în di le căror existenţă şi com cu focoase nucleare, măsuri crearea unei zone demilita 2—0 ; Jiul — Univ. Craiova 0—0 ; „U“ CluJ-Na.poca —
ferite zone ale planetei, petiţie generează perma care nu pot decît să agra rizate la confluenţa dintre Steaua 1—2 ; Olimpia S. Mare — Chimia Km. V. 2—0: Spor
tul stud. — F.C. Baia Mare 3—1; S.C. Bacău — Poli. laşi
periculoasa escaladare a nent teamă, încordare şi veze competiţia înarmări cele două blocuri militare; 5—2; F.C. Argeş — Poli. Timişoara 2—0.
cursei înarmărilor, perico animozităţi, periclitînd grav lor şi încordarea pe con organizarea unei conferinţe CLASAMENTUL
lele evidente ivite la adresa destinderea şi securitatea tinent. In aceste condiţii, speciale de dezarmare şi 1. Univ. Craiova 30 16 0 6 61—2G 40 ETAPA VIITOARE
destinderii şi păcii au cau Europei şi a lumii. se reconfirmă valoarea şi altele. Ţara noastră con 2. Steaua 30 14 10 6 62—37 38 (4 mai) : F.C.M. Ga
ze sesizate din timp şi Riscurile pe care le com- actualitatea conceptului ro- sideră că pericolele majore 3. F.C. Argeş 30 16 5 9 50—35 37 laţi — Univ. Craiova;
4. F.C. Bala Mare
30 16 3 11 52—45 35
sintetizate cu o mare clari, generate de acumularea de 5. Sportul stud. 30 14 5 11 38—27 33 Gloria Buzău — Jiul;
tate de şeful statului ro armament în Europa pen 6. S.C. Bacău 30 10 11 9 38—44 31 A.S.A. — Sportul
mân în importante luări tru toate ţările, mari şi 7. Dinamo 30 11 8 11 43—35 30 stud.; „U“ CIuj-N. —
B. Poli. Iaşi
30 14 2 14 40—40 30
de poziţie în problemele Í : imperativul dezarmării mici, fără excepţie, re 9. Chimia Km, V. 30 13 4 13 38—46 30 F.C. Bala M.; Chimia
vieţii internaţionale: ne- clamă ca aspectele de ordin 10. F.C.M. Galaţi 30 11 8 11 41—51 30 Rm. V. — S.C. Ba
respectarea, în diverse re militar ale securităţii eu 11. Poli. Timişoara 30 13 3 14 43—38 29 cău; Steaua — Poli.
30 13 3 14 43—44 29
12. F.C. Olt
giuni ale globului, a prin portă înrăutăţirea serioasă mânesc de dezangajare mi ropene să deţină un loc 13. Jiul 30 U 7 12 22—35 29 Timişoara; Poli. Iaşi
cipiilor şi normelor dreptu a atmosferei politice inter litară şi dezarmare în prioritar la reuniunea de 14. ,,U“ Cluj-N. 30 12 3 15 36—37 27 — F.C. Argeş; Olim
lui internaţional, accentua naţionale readucb, de a- Europa, promovat consec la Madrid din toamna a- 15. A.S.A. Tg. Mureş 30 11 5 14 34—42 27 pia S.M. — C.S. TJr-
16. C.S. Tirgovişte
30 10 7 13 37—47 27
rea politicii de reîmpărţire ceea, cu vigoare sporită la vent de şeful partidului şi cestui an. 17. Olimpia S. M. 30 a 8 14 29—45 24 govlşte; Dinamo —
a zonelor de influenţă şi ordinea zilei problematica statului român : echilibrul Iată de ce concepţia, po 18. Gloria Buzău 30 4 6 20 21—54 14 F.C. Olt.
sferelor de dominaţie, as securităţii, dezangajării mi militar trebuie asigurat nu ziţia şi propunerile româ
cuţirea adversităţilor e- litare şi dezarmării în Eu pe cotele ameţitoare ale neşti în problemele dezar
conomice şi politice, întîr- ropa. România consideră unor munţi de armamente, mării militare, dezarmării cultură Deva. O declar
ziorea şi tergiversarea ela că trebuie făcut totul pen ci prin reducerea graduală şi securităţii în Europa — nulă. (534)
borării unor soluţii politi tru a se opri cursul spre a cheltuielilor militare, a în actualele circumstanţe © Pierdut legitimaţie de
ce. paşnice, într-o serie în accentuarea încordării, in reducerii şi stocurilor de ale vieţii europene şi in serviciu, pe numele Vicaş
treagă de probleme grave ce clusiv prin amplificarea armamente, urmărindu-se ternaţionale — au valoa Rodica, eliberată de spi
confruntă omenirea, prin eforturilor de făurire a un echilibru militar bazat rea unui program concret, talul N.P.I. Păclişa. O de
tre care, nu în ultimul loc, securităţii europene, care pe un nivel cit mai scăzut coerent şi lucid de măsuri VÎNZĂRI clar nulă. (537)
figurează şi cele ce intere constituie o cerinţă funda — chiar minimal — al for pe deplin realizabile, pen © Pierdut legitimaţie de
sează pacea şi securitatea mentală şi o componentă ţelor armate şi armamen tru a cărui înfăptuire ţara O Vînd Dacia 1300, la serviciu, pe numele Cim-
pe continentul european. esenţială a reluării şi con telor. noastră preconizează uni bord 30 000 km, informa poier Aurel, eliberată de
în Europa se află con tinuării procesului de des Militînd consecvent pen rea eforturilor tuturor gu ţii Hunedoara, telefon întreprinderea materiale
centrate 10 000 dintre cele tindere, a consolidării co tru adoptarea unor măsuri vernelor, parlamentelor, 13195, între orele 9—12 şi de construcţii Deva. O
12 000 de încărcături nu laborării, încrederii şi păcii concrete de dezangajare organizaţiilor politice, de 19—21. (535) dedai’ nulă. (539)
cleare cu destinaţie strate la scara întregii planete. militară şi dezarmare în masă şi obşteşti, indife © Vindem nutrii, toate
gică existente pe glob, mii Cercurile interesate în Europa, singura temelie rent de convingeri politice vîrstcle şi toate culorile. ÎNCHIRIERI
de rachete cu încărcături propulsarea pînă la limi trainică a unei securităţi şi religioase ale popoare Teiu nr. 59, comuna Lă-
nucleare strategice şi tac tele absurdului a cursei reale pe continent, Româ lor, ale întregii opinii pu pugiu de Jos. (538) © Cedez cameră cu ga
tice, 15 000 de avioane de înarmărilor, precum şi a- nia a avansat un ansamblu blice. Forţe capabile să © Vînd Renault Gordi- ze, pentru închiriat Deva,
luptă, 45 000 de tancuri, e- pologeţii şi doctrinarii lor de propuneri şi iniţiative poată stăvili cursul spre nl, stare bună. Hunedoa Alexandru Vlahuţă nr. 1
fective sub arme totalizînd — care s-au înmulţit, din concrete, cum sînt înche deteriorarea atmosferei po ra, telefon 16556. (540) (Fabrica de pîine). (536)
8 milioane de oameni, baze păcate, în ultima vreme — ierea unui pact general litice europene şi mondiale,
militare — terestre, navale, invocă frecvent, în justifi european de renunţare la să asigure reluarea şi con ‘ PIERDERI SCHIMB DE LOCUINŢA
aeriene sau mixte — pe carea noii escalade a înar forţă şi la ameninţarea cu solidarea procesului de
teritoriile a 17 state ale mării în Europa, apariţia forţa, de nefolosire a arma destindere, să garanteze ® Pierdut diplomă de © Schimb garsonieră
continentului din cele 35 unui pericol de „deterio mentelor nucleare şi cla Europei o perspectivă lu stenodactilografă nr. 127/ Petroşani cu similar Deva.
semnatare ale Actului de rare“ sau chiar „rupere“ a sice, îngheţarea şi reduce minoasă de pace, securita 1579 pe numele Dobrin E- Telefon 41122 Petroşani,
la Helsinki, şi lista ar echilibrului militar pe rea cheltuielilor militare, te, colaborare şi încredere lena, eliberată de Casa de interior 177. (533)
putea fi continuată. Arse continent şi, în consecinţă, a efectivelor armate şi ar în ziua de mîine.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 2070S întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an). s ^ ^
saosKaKaaetzuod