Page 97 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 97
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
■a făcut o vizită de lucru
în judeţul Ilfov
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist
Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat duminică, 27 apri
lie, în cursul dimineţii, o vizită de lucru în judeţul Ilfov, inspectînd la faţa
locului, împreună cu specialiştii, modul cum se desfăşoară lucrările de îmbu
nătăţiri funciare intr-una din zonele agricole situate Ia nord de Bucureşti.
în această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşul
Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi indus
triei alimentare.
De la bordul elicopteru comuna Tunari. Secretarul 5 000 ha din care 1 350 ha
lui, secretarul general al generai al partidului este — 27 la sută — acoperită
partidului a examinat o întîmpinat de tovarăşii Va- de crovuri. Proiectul pre
vastă zonă agricolă, afecta sile Muşat, prim-secretar al vede un sistem de canale
tă de excesul de umiditate Comitetului judeţean Ilfov de scurgere de diferite di
în urma ploilor abundente al P.C.R., Ion Iliescu, pre mensiuni, o reţea de con
din această primăvară. Su şedintele Consiliului Naţio ducte de drenaj, precum şi
nal al Apelor, Enache Sîr- lucrări de modelare a cro-
prafeţele plane sînt puncta-
bu, adjunct al ministrului vurilor şi afînarea solului.
tate de numeroase crovuri
(terenuri degradate care agriculturii şi industriei ali în dialogul de lucru cu
mentare, Dumitru Teaci, se specialiştii, t o v a r ă ş u l
băltesc din cauza excesului cretar ştiinţific al Acade Nicolae Ceauşescu recoman
de umiditate), care însu miei de Ştiinţe Agricole şi dă să se folosească la eva
mează mii de hectare de Silvice, de specialişti. cuarea apelor din această
pămînt arabil cu o produc în faţa unor hărţi şi gra zonă cursurile naturale,
ÎN CINSTEA ZILEI MUNCII ŞI A tivitate foarte scăzută. Iată fice sînt prezentate planu precum şi lacurile de acu
o situaţie, prezentă şi în
alte zone agricole ale ţării, rile de lucrări de desecare mulare existente, să se re
şi drenaj pe o suprafaţă de gularizeze toate rîurile din
care reclamă măsuri urgen aproximativ 65 000 ha din zonă şi afluenţii acestora,
SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE te, executarea unui ansam nordul judeţului Ilfov, în inclusiv cursul superior at
blu de lucrări de îmbună tre care sistemele de îm Ialomiţei.
tăţiri funciare pentru recu bunătăţiri funciare Tamaş- Secretarul general al
PRODUCTIVITĂŢI Personalul muncitor din perarea unor însemnate su partidului atrage atenţia că
cadrul Complexului C.F. Corbeanca şi Afumaţi-Şte-
ÎNALTE Deva este hotărît să-şi am prafeţe care pot aduce o făneşti. Sînt prezentate, de recuperarea rapidă şi radi
plifice strădaniile în mun mare contribuţie la creşte asemenea, cu ajutorul pla cală a suprafeţelor agricole
Declarată zi de producţie rea producţiei agricole. nurilor şi graficelor lucrări existente, afectate de exce-
mărită, ziua de 27 aprilie că în cistea zilei de 1 Mai, Elicopterul aterizează pe le ce se desfăşoară pe şan
a marcat pentru colectivul să obţină noi şi importante şantierul de hidroameliora tierul de la Dimieni, care
de muncă de la I.M. Paro- succese. (Slejărel Ionescu, ţii de lingă satul Dimieni, însumează o suprafaţă de (Continuare în pag. o 4-a)
şeni înregistrarea unui ade corespondent).
vărat record. Unul dintre
acestea este extragerea ce NOI PRODUSE DE
lei mai mari producţii zil MOBILĂ
nice din luna aprilie. Cel
mai semnificativ succes însă
îl constituie obţinerea unei O iniţiativă lansată anul
productivităţi de 21,8 tone trecut la secţia de mobilă
pe post într-un abataj do din Brad — „în fiecare an
tat cu complex de susţine un maistru sau un inginer
re şi tăiere mecanizată. A- aproape 4 la sută, iar la să proiecteze şi să execute
cest rezultat a fost înre reparaţii curente cu peste prototipul unui mobilier“ —
gistrat la brigada condusă 7 la sută. Un alt colectiv a găsit teren fertil. Acum,
de Titus Teacenco de la cu rezultate bune este cel în preajma zilei de 1 Mai.
sectorul I. De remarcat că, al secţiei D 5 Deva, care sîntem anunţaţi că la a-
în primul schimb al zilei, şi-a îndeplinit planul pe ceastă unitate au fost exe
brigada a tăiat trei fîşii de perioada care a trecut din cutate noi tipuri de mo
cărbune ceea ce a însemnat acest an, obţinînd şi une bilier : camera de zi „Ţe-
o productivitate de 30,5 to le depăşiri la majoritatea bea“, dormitorul şi biblio
indicatorilor: producţie glo teca „Crişul 80“.
ne pe post.
bală, întreţinere curentă şi Şi în cadrul altor uni
SUCCESE ALE reparaţii periodice linii, în tăţi ale I.P.L. Deva (sec
CEFERIŞTILOR treţinere curentă şi repara ţiile Haţeg, Deva şi Petri-
ţii periodice lucrări de artă. la) există aceeaşi preocu
Ceferiştii din Deva se De menţionat şi realiză pare pentru lărgirea şi
alătură eforturilor celor rile colectivului secţiei diversificarea gamei pro
lalte colective de muncă E.C.M. Deva : depăşirea cu duselor. De curînd, au fost
din judeţ, obţinînd însem '12 la sută a planului la executate programul „Pa- Folosind timpul bun de lucru
nate succese în producţie. vagoane complete tone rîng“ — format din biblio,
De la începutul anului, transportate, cu 10 la sută tecă. birou şi scaun (avînd
colectivul secţiei CT 4 la tone transport călători un luciu mat), garnitura Duminică, semănatul porumbului
Deva a depăşii planul la conteinere şi cu 20,3 la sută de hol „Haţeg“ şi dormi
prestaţii întreţinere cu la transconteinere. torul „Retezat“.
s-a desfăşurat din pliu
Drum de munco şi împliniri
Hotărâţi să în timpi ne ziua să supravegheze calitatea mecanizatori, care a acţio
Drumul prin muncă al lui Ce se spune despre el a- Barabaş am mai putut adă de 1 Mai cu rezultate cit lucrărilor, inginerul şef al nat eu mijloacele grupate,
îosif Barabaş a început cu ici, de tinde pornesc spre uga un amănunt acestei su mai bune în muncă, dumi unităţii, Sever Mischie, a Un bun exemplu de ur
3.1 de ani în urmă. la Fîn- verticalitatea oraşelor viitoa mare descrieri: este un am nică, 27 aprilie, lucrătorii ţinut să remarce contribu mat in privinţa organizării
tînele, în judelui Mureş, la rele apartamente ? biţios. Dacă a început un ogoarelor judeţului nostru ţia meritorie a mecaniza activităţii la semănatul po
construcţia termocentralei în primul rînd, că este un lucru, pînă nu-l termină nu au fost prezenţi în cîmp torilor Vasile Amăriucâi, rumbului îl oferă şi meca
Luduş-lcmul. Aici a învăţat om cu multă iniţiativă şi se lasă. Şi nu oricum. Re cu importante forţe şi mi Vasile Dumitru şi Aurel nizatorii de la C.A.P. Pri-
meseria de fierar-belonist. că există o deplină concor zultatul trebuie să fie, nea jloace pentru amplificarea Pitorodescu la terminarea caz. Duminică, sub supra
După ce a „terminal“ Ludu danţă între vorbele şi fap părat cel mai bun. Prin a- realizărilor la cea mai ur în perioada optimă şi de
şul, după ce a pus un strop tele sale, ceea ce face să fie ce.asta ii mobilizează şi pe gentă lucrare din această calitate a însămîriţărilor de vegherea inginerului şef,
de lumină la „Steaua de pe apreciat de colegii săi de cei din jurul său. Ambiţia perioadă — semănatul po primăvară. Un ajutor de Viorel Balotă, mecanizato
rii Dumitru Orăşanu şi Şte
Mureş", a venit să lucreze muncă de la secţia carcase. lui are efecte asupra produc rumbul:. înţelegînd deose seamă l-au dat, de aseme fan Creţu au amplificat cu
la l.M.C. DeXui. După ce l-am cunoscut pe ţiei. Are o vorbă: „degeaba bita răspundere ce le revi nea, brigadierul Petru peste 20 de hectare reali
zici că eşti meseriaş dacă n-o ne faţă de soarta recoltei Bucur, cooperatorii Traian
şi demonstrezi“. viitoare de cereale, mecani Nistor, Grigore Udrea şi zările la însămînţarea po
Bunăoară, acum, cind se zatorii de la C.A.P. Orăştie Vasile Barbu. Interlocutorul rumbului, lucrare care în
cadrul zilei de ieri a fost
Frumuseţea omului pune un accent deosebit pe şi-au concentrat toate efor a evidenţiat şi răspunderea finalizată şi la această uni
valorificarea
superioară
a
metalului, Barabaş s-a a- turile la încheierea însă- dovedită de mecanizatorul tate. La lucrările efectuate
mînţării porumbului (acţiu
Ion Dănilă'' care a respec
cu combinatorul şi la dis
Cind am început dialogul rag, Arpad Krupe, Aurel flat printre primii care a ne care s-a finalizat pe ul tat întocmai normele obli cuit s-au remarcat tracto
cu Laurcnţiu Khelemen şi Crosu, Cos tică lacob, Fi- căutat fi găsit soluţii efi timele 15 hectare în cursul gatorii de densitate şi cali riştii Vasile Bota, Nicolae
cind i-cnn cerut să-mi ex lop Blasin şi toţi ceilalţi, ciente pentru gospodărirea zilei de ieri). Duminică, tate stabilite pentru semă Mihăilă şi Alexandru Lup.
plice care este „secretul“ vom. răspunde ţării, aşa acestei materii prime. Aşa centrul de greutate al ac nat Mecanizatorul Vasile Am consemnat şi un suc
faptului că, practic, de mai cum şi ţara ne răspunde cu s-a întâmplat şi cu maşina dc tivităţii a fost mutat în Amăriucăi explica succesul ces al mecanizatorilor din
bine de 24 de ani, NU A grija ce ne-o poartă. Sînt îndreptai şi debitat metale, taxâaua numită „La Sumuş- înregistrat la semănat _ pe formaţia sectorului unic de
R AM AS SUB SARCINA încă tinăr, comunist, dar căreia, prin îmbunătăţirile tau“, unde i-am întîlnit pe seama bunei organizări a chimizare. Duminică, Con
DE PLAN NICI O LU faţă de sarcinile de pro aduse, i-a crescut randamen mecanizatori şi cooperatori muncii şi folosirii fiecărei stantin Vasilescu şi Vasile
NA, mă aşteptam la o ex ducţie şi ortacii mei mă tul şi, in acelaşi timp a fost la erbicidarea totală a te ore bune de lucru în cîmp, Ursu au încheiat erbicida-
plicaţie savantă, Cind colo... simt uneori, cum să vă înlăturată risipa de material. renului şi pregătirea patu cu randament ridicat de
— Noi, minerii, sîntem spun, dacă nu ca un lată D. ALMĂŞAN lui germinativ. Prezent aici către întreaga formaţie de (Continuare în pag. a 2-a)
„sarea şi sufletul adâncu de familie, măcar ca fratele
lui“. Avem o sarcină pre mai marc, care are mai
cisă — să scoatem cărbu multe răspunderi decât cei I CONCURS schimb de experienţă eu per tecara Aurica Nuţa (I. Viaţi,
nele. Am dat, eu şi ortacii lalţi. Dar poate că spusele sonalul muncitor, avînd ca corespondenţi. I *
temă iniţiativa : „Eu produc,
mei edita cărbune incit, dacă mele, ale unui şef de bri La Şcoala generalii m\ 2 eu controlez, cu răspund“.
am lega 60 milioane de va- gadă ce munceşte în blocul din Simeria s-a organizat un COLOCVIU ŞTIINŢIFIC I
concurs pe teme de istorie
gonele cap la cap s-ar for 2 nord, de aici de la Uri J PUNCT ALIMENTAR sub genericul „Sîntem aici „LUNA CĂRŢII In cadrul manifestărilor de *1
ma un tren egal cu distanţa cani, diferă de acelea ale din totdeauna“, consacrat săr ÎN ÎNTREPRINDERI“ dicate sărbătoririi a 2050 dc I
Uricani — Londra. Şi cu celor 60 dc ortaci care sînt bătoririi împliniţii a 2050 dc ani de la întemeierea statului N
ani de la întemeierea statu
5 Cooperativa de consum zo-
toate că ştiu asta, deseori tineri şi prin actul de naş * nalâ Crlşcior a deschis la lui dac centralizat şi indepen dac centralizat şi independent
dc sub conducerea lui Burc- I
„Procedee moderne de exe
mă trezesc, în timpul liber, tere... Staţi de vorbă cu ei... J Valea Gura nuzii un punct dent sub conducerea Iul Bu- cuţie şi control a sudurilor“ bista, la Liceul „Aurel Vlai- %
bătînd drumurile minei de Lecţie simplu. O viaţă I alimentar, bine aprovizionat rebista. a fost tema unei dezbateri, cu“ din Orăştie a avut loc
„Tezaurul \
parcă aş avea treabă la calmă, intr-un dialog neîn * cu produse. De menţionat cii organizate la Clubul „Cons colocviul ştiinţific
I la amenajarea punctului şi-au SCHIMB DE tructorul“ din Hunedoara, la de ştiinţă dacică reflectat In «s
toate punctele de lucru. trerupt cu munca din adîn- , adus contribuţia un maro nu- care au participat peste 150 monumentele Sarmizcgetusei—
In curînd voi răspun curi din care se rup ade mâr dc cetăţeni din zonă, ca EXPERIENŢA de oameni ai muncii din Regia“. I
de de un complex me văratele comori umane şi I re au prestat un apreciabil I.C.S.H. Tot aici, biblioteca a *
La Fabrică do produse re
canizat, cu care eu şi orta materiale. v volum «io muncă patriotică, fractare din Baril a fost or organizat medalionul literar 1
„41. Sadoveanu iu literatura
cii mei, lorgu Hulubei, Ar S-au evidenţiat cetăţenii ganizat, tte către consiliul noastră contemporană“, la
pad Satmary, Z olt an Vi- DUMITRU DEM IONAŞCU I GUeorghe Roşea, Gheocghe comunal de educaţie politică reuşita căruia a colaborat
' Duma, Ioan şi Nicolae Glava. şl cultură socialistă, un prof. Maria Zbircea şi biblio I
