Page 98 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 98
Pclfe DRUMUL SOCIALISMULUI
Clwatul locului de muncă- factor esenţial Luna teatrului politic de amatori“
?? Tei
in îmbunătăţirea activităţii productive de „Luna treatrului această sariu, Vaţa de Jos, Tomeşti, a oferit publicului cinci 10,00 Ora T
politic
Sus, Blăjeni, Crişcior, Mu.
spectacole în care -s-au re
amatori"
din
primăvară a avut un scop Ribiţa şi Bucureşci, s-au marcat căminele culturale sultaţi
Producţia de bunuri ma minat corespunzător, căile dură, sisteme de ventilaţie, bine determinat: stimularea remarcat cele din Blăjeni, din Fornădia, Băcia, Hă- 11,00 Film :
Comp.
teriale depinde de o multi de acces sînt marcate cu se munceşte în condiţii op şi permanentizarea forma Baia de Criş şi Vaţa de rău şi Hapoltu Mare. Tot wing“
tudine de factori, între care linii albe, s-a trecut la time. ţiilor de gen, odată cu al Jos. aici a evoluat şi formaţia dului
un loc de seamă îl consti o mai bună depozitare a în cadrul anchetei noas cătuirea unui repertoriu Revelaţia întrecerii de din Certejul de Sus. S-a 16,031 Mai
te, so
tuie climatul de muncă. In materialului laminat, a pie tre l-am abordat şi pe to militant revoluţionar. Des la Beriu a fost formaţia de simţit mina de regizor şi 16,25Din ţ.
acest domeniu, la Combi selor de schimb, în aşa fel varăşul Paul Creţu, preşe făşurată pe parcursul lunii teatru de la Orăştioara de la Dobra în piesa „Fugiţi, 16,50Trage
ADAS
natul siderurgic Hunedoara îneît să nu se producă ac dintele comitetului sindica aprilie, luna treatrului po Sus (instructor prof. Vasile vin clienţii" ca şi în cele 16,55Clubu
se acţionează cu perseve cidente. tului : litic a adus la rampă 144 Pantiloiu), care a adus la susţinute de formaţiile din 17,40Întreb
renţă şi răspundere, colecti Oricine trece prin secţie — în lumina Documen formaţii. Spectacolele lor rampă piesa lui' M. Geor- Brădăţel (Burjuc) şi Got- Emisii
profiu
vul laminorului de 800 mm poate remarca bogata şi a- telor Congresului al XII- au prilejuit şi un sondaj în gescu „Cel dinţii înaintea hatea (Gurasada). La Do pecte
fiind un exemplu din a- tractiva propagandă vizua lea al partidului, sindicate activitatea acestui gen de zeilor“. O piesă care se bra au urcat scena teatru văţăm
cest punct de vedere. Spre lă, chemările însufleţitoare lor le revin atribuţii im artă (repertoriu, ţinută încadrează cu generozitate lui politic formaţiile din deolop
18,05Japon
o primă argumentare, con la muncă susţinută, grafi portante în ce priveşte asi scenică, interpretare) dar în teatrul politic pentru că Lăpugiu de Jos, iar la 18,25Almat
semnăm afirmaţiile ing. cele de urmărire a întrece gurarea unor cît mai bune şi privind interesul publi Zam cele din sat şi din 18,501001 <1
Aurel Molotcov, şeful sec rii socialiste, ca şi propa condiţii de muncă şi de cului faţă de actul cultural abordează această proble Bretea Mureşană (Ilia). La 19,00 Tcleju
1 Mai
ţiei : ganda pe teme ale protec viaţă pentru oameni. Ce conferit de teatrul politic. matică, şi, totodată, în — fap
— Crearea unei ambianţe ţiei muncii. preocupări au organizaţiile Formaţiile care s-au re manifestările prilejuite de Geoagiu Băi, unde au evo le ţări
cit mai plăcute la fiecare — Cine socoate că într-un sindicale din secţie în a- marcat la fazele pe locali aniversarea a 2050 de ani luat formaţiile casei de 19,20Repor
cultură gazdă şi a cămine
loc de muncă constituie o laminor ar fi condiţii grele ceastă direcţie ? tăţi din perioada 1—20 a- de la constituirea statului 19,40Cu ră:
te foi
preocupare majoră a con de muncă, fără o ambianţă — La propunerea grupe prilie, s-au întîlnit, sîm- dac centralizat şi indepen lor culturale din Geoagiu grabni
ducerii secţiei. La baza a- corespunzătoare, greşeşte — lor sindicale s-au luat o bătă şi du minică — în e- dent. Ea s-a ridicat deasu şi Balşa, s-a remarcat jo rile a
Semăr
cestei preocupări stă ideea considera Ioan Stingă, ma- seamă de măsuri pentru u- tapa pe consilii unice agro pra tuturor pieselor pre cul bun al actorilor de la 19,55Teatre
că omul îşi petrece 8 din şurarea efortului fizic, mă industriale — la Haţeg, zentate aici de căminele Geoagiu (familia Pera), sfărîm
cele 24 de ore ale zilei lu- suri pe care le-a concreti Densuş, Şoimuş, Baia de culturale din Pricaz, Măr La Cinciş-Cerna au venit Lovim
crînd, de aceea el trebuie zat şeful secţiei. Ceea ce Criş, Dobră, Zam, Cin- tineşti şi Sibişel. trei din cele patru forma 21,50Teleju
să se simtă cit mai bine, La C.S. Hunedoara cred că trebuie să mai a- ciş-Cerna, Geoagiu şi Be- O prezenţă frumoasă s-a ţii anunţate (Lunca Cernii,
pentru ca efortul să-i fie daug este faptul că, recent, riu. La Baia de Criş, constatat la Haţeg unde Topliţa şi Teliucul Infe SI A
tot mai spornic, să consi s-au renovat cantina şi formaţia de teatru po au participat toate forma rior). Au pus semne de
dere locul de muncă a doua nevrant la punctul de co grupurile sociale, că ne litic din Bă iţa (instruc ţiile anunţate — Unirea, întrebare formaţiilor de
sa casă, ca să zic aşa. mandă al fierăstraelor cir străduim să extindem, la tor prof. Aurora Busaga), Sîntămăria Orlea, Baru, teatru politic din Romos progra;
— Cum se manifestă a- culare. Sigur, în siderurgie, toate locurile de muncă, care a prezentat piesa „De fa Bretea Română, Sălaşu de Pestişu Mic, Cîrji.ţi, Veţel dioprogram
Radiojurnal
1
ceastă preocupare ? climatul nu poate fi ca autogospodărirea, introduce milie bună“, a relevat o Sus, Boşorod, Pui — cu re Brănişca care au „uitat presei; 8,1(
— Am pus în centrul a- într-o farmacie, dar, prin rea unui spirit de ordin în scenografie stilizată func marcă pe ultimîle trei, ca că sînt aşteptate de public diilor; 9,00
9.05 Răspui
tenţiei noastre, în primul strădania colectivului, se rindul întregului colectiv. ţional, o regie foarte bine şi la Densuş (Răchitova, şi jurii. Un semn de între Vor; 10,00 1
rînd, uşurarea efortului fi pot asigura acele condiţii în Am organizat acţiuni de realizată, care a legat fi Toteşti, Sarmizegetusa şi bare l-am pus duminică şi 10.05 Altcr.
zic şi, spre exemplificare, care omul să se simtă bine, muncă patriotică în secţie resc replica de mişcare, satul gazdă, care a dovedit In dreptul formaţiei tea 10,25 Atlas
Mioriţa ;
am să enumăr cîteva rea să muncească cu spor. Ceea şi împrejurul ei, milităm în ceea ce a permis juriului o bună interpretare, sce trului politic de la Casa de ştiri; 11,05 1
lizări recente în această di ce, în secţia noastră se rea continuare pentru a crea şi să-i acorde nota maximă. nografie şi regie — instruc cultură din Deva, anunţată 11,20 Avan
recţie. Am creat, cu forţe lizează. menţine o ambianţă cît Tot la Baia de Criş, unde tor praf. Adrian Manta). la Şoimuş. Tv.; 12,00 1
proprii, o maşină de con — Muncesc de 20 de ani mai plăcută la fiecare .loc s-au prezentat şi formaţiile Gazdă ospitalieră, că 12.05 Din c
Iui nostru;
fecţionat cercuri de sîrmă, în acest laminor — ne spu de muncă. de teatru din Luncoiu de minul cultural din Şoimuş LUCIA LICIU nism în z
am mecanizat operaţia de nea cuptorarul Gheorghe Iată deci o experienţă 13.00 De la
deplasare a ţaglelor în ha Constantin — şi-mi aduc bună în ce priveşte crearea bul curioşii
jurnal; 16,2
la de ajustai — ambele du- aminte că, atunci cînd unui climat de muncă adec conomice; 1
cînd la uşurarea efortului m-am angajat eu — condi vat, experienţă ce se regă Marinescu;
fizic. In paralel, ne-am o- ţiile de muncă erau grele, seşte în toate secţiile şi u- ■ştiri; 17,05
cupat de crearea, la fieca să nu mai vorbim de cli zinele marelui combinat si cînt, patria
mei e eterni
re Le de muncă, a unui matul din secţie. Se mun derurgic de pe malul Cer- 18.00 Orele
microclimat cît mai adec cea mult manual, sufeream nei. Şi pe bună dreptate se ansambluri
vat. Astfel, au fost puse de căldură, vara şi iama, poate afirma că ambianţa sodia romă]
nia, peisaj
la punct instalaţiile frigo deplasarea prin hale era asigurată la locurile de pro temporan;
rifice din cabinele macara dificilă şi periculoasă. A- ducţie are o contribuţie în pămîntului
lelor Tiegler, cu care se cum, procesul de producţie semnată la realizarea şi de Buletin de
denţe sonor
scot blumurile din cuptoa se dirijează din cabine de păşirea sarcinilor de plan tr-o oră;
re, s-a asigurat, la toate comandă, s-au montat ecra lună de lună, fără excepţie. stop muzici
locurile de muncă, un ilu ne ce ne protejează de căl TRAI AN BONDOR
I2ÜÜJ
Duminică, semănatul porumbului
DEVA : '
frontieră (I 1
s-a desfăşurat din plin sărac (Arta)
Sosea odat
(Flacăra) ;
(Urmare din pag. 1) ia peste 250 ha realizările lizat şi duminică norma de (Arta); Ani
la semănatul porumbului. lufcru la semănat. Avînd gea străluci
Institutul <lc snbingîneri Hunedoara. Aspect din laboratorul de tehnologic a tratamen
rea cerealelor păioase. O- Duminică au lucrat la se front larg de lucru, la telor termice, şef lucrări ing. Isidor Prejban. Foto: VIRGIL ONOIU V*T3); PET
(i
nelinişte
rele bune de lucru au fost mănat tractoriştii Viorel C.A.P. Turdaş semănatul dovadă peni
folosite din plin şi la C.A.P. Marian, Teodor Baciu, Pe porumbului se realizează în iembrie); O
„MUREŞ
publica) ; L
Mărtineşti, unitate unde şe tru Moldovan şi fraţii Mar aceste zile pe ultimele 40 PE MARGINEA TA“ Au fost prezentate şi sub soarele
ful secţiei de mecanizare, tin şi Andrei Vereş. Fron de hectare. lucrări din producţia extra- ral); Pe ui
Ilie Dragomir, a lucrat e- tul de lucru a fost asigurat Urmărind la faţa locului, Duminică s-a deschis la edilorială pentru informarea tulul 99
fectiv la semănatul porum de Viorel Chirilă, Victor zi de zi, desfăşurarea însă- llia cea de-a IX-a ediţie a tehnico-ştiinţifică a specialiş VULCAN: (
dos — seri
bului, împreună cu meca Herenciuc şi de alţi me mînţărilor, primul-vicepre- Festivalului culturii şi educa iilor. Ziua bibliotecarului a fărul); LC
nizatorul Ion Baciu. Cei canizatori. Concomitent cu şedinte al Consiliului unic ţiei socialiste „Mureş pe mar beneficiat şi de o acţiune Bethune (M
lalţi mecanizatori au asigu semănatul s-a făcut fertili agroindustrial Orăştie, ing. ginea la“. înscrisă în actuala P.C.R.“ şi vernisajul expozi practică la l.M. Petrila, un LA : Moarte
le I-II (Mu
rat front de lucru pentru zarea şi erbieidatul culturii Alexandru Roşu, ne-a rela etapa a Festivalului naţional ţiei de arte plastice „Judeţul de participanţii s-au întîlnit NO AS A :
(Muncitoresi
semănat. de porumb. tat că s-a organizat depla „Cîntarea României“, mani Hunedoara pe coordonatele cu autorii de cărţi tehnico- ne cu nuci
In tarlaua „Dealul Bujo O masivă concentrare de sarea cu operativitate a u- festarea a debutat prin cere socialismului“ au împlinit ştiinţifice de la Institutul de ORĂŞTIE: :
rului“ am întîlnit o forma forţe am întîlnit şi pe o- tilajelor în unităţile care monialul pionieresc al „Şta manifestările de debut ale mine Petroşani. tul cerului
ţie de mecanizatori la pre goarele C.A.P. Turdaş, unde au înregistrat rămâneri în fetei cravatelor roşii cu tri noii ediţii. © Perfecţionare. La Casa cîiul lui Ac
gătirea terenului şi la se au lucrat şi tractorişti din urmă, astfel incit semăna color“ la care au participat Ieri, la biblioteca din co de cultură din Deva s-a în GEOAGIU-B
seriile
I-II
mănatul porumbului pe o- secţia de mecanizare de la tul porumbului să fie în sute de pionieri din satele mună s-a deschis expoziţia de cheiat etapa a ll-a a cursu ră) ; HAŢEC
g-arele Asociaţiei economi Dineu Mare, deoarece în cheiat cît mai repede posi Bacea, Bretea Mureşană, Brîz- carte „Din gîndirea social- rilor de pregătire pentru e întreaga 1
ce intercooperaţiste de creş raza lor de acţiune starea bil. nic, Sîrbi, Săcămaş, Valea politică a secretarului general instructorii formaţiilor artis BRAZI : Al
timp;
CA
tere şi îngrăşare a tinere terenului nu a permis in Ca un succes meritoriu Lungă şi localitatea gazdă. al partidului, t o v a r ă ş u l Uce de la aşezumintcle cullu ciudată (Ca:
tului taurin Orăştie. Şeful trarea tractoarelor în cîmp. consemnăm şi faptul că du Expunerea „Perspectivele dez Nicolae Ceauşescu“, expoziţie rale din judeţ. Organizate de SIMERIA :
fermei, ing. Liviu Cismaş, Ca în oricare altă zi obiş minică s-a finalizat semă voltării agriculturi noastre, în care a prilejuit şi un emoţio Şcoala populară de artă •Pe pauperitate i
Pălărie tare
ne-a spus că la unitatea nuită de lucru, mecanizato natul porumbului la C.A.P. lumina documentelor celui nant recital de poezie patrio troşani, sub îndrumarea Co tof (Lumini
respectivă s-au amplificat rul Nicolae Nasta şi-a rea Bobîlna. de-al XU-lea Congres al tică, desfăşurat sub genericul mitetului judeţean de cultură vară cu un
„Creştem odată cu fara“. run,
© Ziua bibliotecarului din şi educaţie socialistă, cursu
rilc au fost structurate pe trei
Prin magazine şi piele mediul urban a fost găzduită secţii — coregrafie (sub în RO^
în această lună de bibliote
ca Clubt i sindicatelor din drumarea instructorului Titus Sfa—s&SîEs:
în căutarea legumelor şi verdeţurilor „Preocuparea bibliotecilor pri Burducea), regie-tealru (Nico pronosport <
Tema manifestării:
Pelrila.
Rezultatele
lae Gherghe), brigăzi artisti
vind activitatea de populari ce şi montaje literare (Marcel Avellino —
Patru magazine, incluzînd preocupare pentru a procu toarea Maria Floroiu. Res ce ne spune Teodor Roşea, zare şi difuzare a cărţii teh- Lapteş). Noţiunile teoretice Bologna —
Şi chioşcul din piaţă, au ra şi altele, am întîlnit Ia ponsabilul, Ioan Floroiu, şeful biroului comercial al nico-economice în sprijinul au fost susţinute de demon Cagliari — j
Catanzaro —
menirea să aprovizioneze unitatea nr. 2 din strada era ocupat cu primirea u- depozitului : „Vremea ne producţiei“. straţii practice. International
cu legume şi fructe locui Avram Iancu. Doar compo nui camion cu marfă — favorabilă a stagnat culesul Juventus —
torii oraşului Brad. Am tre turile, citricele, varza mu cu salată şi ceapă verde, spanacului de la cele două Pentru continua perfecţionare a Lazio — Na
Pescara — ’i
cut pragul cîtorva dintre rată, păstîrnacul, pufuleţii între cele cîteva persoane C.A.P. — Dobra şi Hărău Ni tram o nia 1
F.C. Const
acestea pentru a cunoaşte (aceştia din urmă în stoc care intraseră mai apoi era — care livrează spanac activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică Muscelul Cir
preocuparea în vederea a- mare) nu prea atrăgeau cineva care dorea să cum complexului Ilia. Dar chiar F.C.M. Bra
provizionării cu verdeţuri cumpărătorii. La acea oră pere spanac şi ridichi. „Ar azi vom primi. Tot de la Ieri, la Deva, a avut sarcini ce se desprind din Chimica Tin
Rapid Buci
proaspete. în unitate nu era decît o fi de dorit să găsim verde dînsul am aflat că cineva Ioc şedinţa de lucru a Co- documentele Congresului Carpaţi Mîrş
Ora 9. Uriitatea nr. 4 din persoană. Responsabilul; ţuri felurite. Nu ştiu de ce din conducere a plecat la misiei judeţene de creaţie al XII- Iea al partidului, Progresul
1
piaţă (lucrător gestionai Gheorghe Popovici, se stră nu se găseşte spanac, pen Işalniţa pentru a aduce tehnico-ştiinţifică de ma- din orientările şi indica Poiana Cîmp
Hie Diaconu), desfăcea, pe duia în clipa în care ne-am tru că săptămîna trecută a produse de seră. ră şi a Comisiei judeţene ţiile tovarăşului Nicolae Metalul Pl<
lingă produsele obişnuite, apropiat de masa lui să mai fost în cantităţi foarte La sediul depozitului am a inginerilor şi tehnicie- Ceauşescu, secretarul ge- lei. Fond de c
salată şi ceapă verde. Spa adauge cîte ceva exempla mari“ — era de părere constatat că preocupare nilor. La lucrări a parti- neral al Partidului Comu-
nacul, căutat insistent, rului pentru comanda din gospodina Aneta Oprescu. pentru o bună aproviziona cipat tovarăşul Iosif Tri- nist Român,
lipsea. Ce-i drept, comanda ziua respectivă. „Aveţi şi Aceeaşi întrebare, în fi re există. Considerăm însă pşa, preşedintele Consiliu- în cadrul şedinţei au Vrei
nr. 37 din 24—25 aprilie comenzile anterioare ?“. nal, ne-o pusesem şi noi. că se impune o mai strînsă lui Naţional al Ingineri- fost analizate unele aspee-
către depozitul din locali „Le-am depus doar într-un Spanacul lipsea din toate colaborare cu sursa directă Ior şi Tehnicienilor, şecre- te importante ale activi-
Tirr
tate, aparţinător C.L.F. Ilia, singur exemplar pentru că unităţile pe care le-am vi în sensul unei livrări rit tar de stat la Ministerul taţii de creaţie tehnlco- 29 ap ie pn
solicita spanac, ridichi de avem hîrtie puţină“. zitat, cu toate că în urmă mice, pentru a nu se mai Educaţiei şi Invăţămîn-tu- ştiinţifică de masă din ju- Vremea va
lună, varză, ardei şi cas Ne aşteptam să găsim cu şapte zile depozitul pri ajunge în situaţia livrării lui, care a subliniat prin- deţul nostru, evidenţiin- instabilă ci
Vor
cădea
traveţi de seră. Deocamda numeroşi cumpărători în mise o mare cantitate. Da de marfă peste solicitările cipalele sarcini ce stau în du-se noi căi şi mijloace locale de pic
tă însă aici, acestea nu au magazinul nr. 1, situat în că această absenţă are o obişnuite, iar alteori să nu faţa comisiilor judeţene de de acţiune, care să ducă descărcări ei
intrat încă „în actualitate". strada Libertăţii, din cel explicaţie în starea vremii poţi satisface nici cerinţe creaţie tehnico-ştiinţifică la continua perfecţionare moderat din
Cam aceeaşi situaţie pri mal nou şi populat cartier din ultimele zile pătrunje le unei singure unităţi. de masă în acest ultim an a muncii din acest de râturi maxir
20 grade, iat
vind produsele existente în al oraşului. Dar, înăuntru lul verde şi mlâdiţele de al cincinalului şi în viitor, meniu. minime între
yînzare, dar mai puţină am găsit-o doar pe vînză- leuştean unde sînt ?. Iată ESTERA SÎNA