Page 101 - Drumul_socialismului_1980_05

Sarcina de căpetenie a lucrătorilor ogoarelor
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ
Molii Uzarea generală a tuturor forţelor

la întreţinerea culturilor!

Referindu-se la necesita­ tăţenilor, cu mic cu mare, prafeţele erbicidate au în­
tea realizării în condiţii la realizarea cu maximă o- ceput să apară masiv bu­
ireproşabile a lucrărilor a- perativitate şi la un nivel ruienile, se impune să se
gricole pentru a obţine pro­ calitativ ridicat a acţiunilor treacă neîntârziat la prăşi -
ducţii superioare la toate care hotărăsc soarta recol­ tul manual al culturilor de
culturile în ultimul an al tei. înţelegînd înalta răs­ pe terenurile respective. La
actualului cincinal, în cu- pundere patriotică şi cetă­ cultura sfeclei de zahăr,
vîntarea rostită la Consfă­ ţenească ce le revine pri­ p.tnă ieri, praşila a doua
tuirea de lucru de la C.C. vind asigurarea creşterii mecanică s-a efectuat pe
al P.C.R. din februarie producţiei agricole la hec­ mai puţin de 50 la sută din
a.c., secretarul general al tar, toţi lucrătorii satelor suprafaţă cultivată, dar în­
partidului, tovarăşul Nicolae au datoria să participe ac­ ceperea praşilei manuale
Ceauşescu, a subliniat fap­ tiv la efectuarea în condi­ se mai află încă sub sem­
tul că : „Agricultura tre­ ţii ireproşabile a întregului nul întrebării. Iată de ce
buie înţeleasă ca o acţiune volum de acţiuni cuprinse comandamentele locale pen­
de disciplină şi ordine in în tehnologiile stabilite, e- tru agricultură din Simeria,
toate perioadele — de la xecutînd lucrările de între­ Băcia, Hărău, llia, Turdaş,
însămînţări, la întreţinere ţinere atunci cînd este ne­ Geoagiu şi din alte comu­
şi strînsul recoltei“. Aflîn- voie, nu după buna dispo­ ne, unde există suprafeţe
du-ne într-o perioadă de ziţie sau vrerea fiecăruia. însemnate cu sfeclă de za­
vîrf de lucrări şi ţin în d Deoarece stadiul de vege­ hăr, au obligaţia să facă o
seama de întîrzierile ce taţie şi de dezvoltare a cul­ mobilizare largă, de masă.
s-au acumulat îndeosebi la turilor prăşitoare se prezin­ a tuturor cooperatorilor şi
întreţinerea culturilor, se tă, mult intîrziat, este nece­ locuitorilor satelor la între­
Anul XXXII, nr. 7018 SÎMBĂTA, 31 MAI 1980 4 pagini — 30 bani impune ca organele şi or­ sar ca prin lucrări de în­ ţinerea exemplară a cultu­
ganizaţiile de partid de la treţinere mecanice şi ma­ rii de sfeclă pe toate su­
sate, consiliile unice agro­ nuale, repetate ori de cîte prafeţele.
Unităţile dlntr-o serie de
ori este nevoie, să fie evi­
Consfătuire de lucru industriale şi comandamen­ tată diminuarea producţii­ consilii unice agroindustria-
tele locale pentru agricul­
tură să asigure o mobili­
lor stabilite. Ţi.nînd seama
zare generală a tuturor ce­ de faptul că, chiar şi pe su­ (Continuare în pag. a 2-a)
la C.C. al P.C.R.

Sub preşedinţia tovarăşu­ în industrie, agricultură, în şlh, Ion Olteanu, Ion Di-
lui Nicolae Ceauşescu, se­ celelalte sectoare economi­ mian, Tudor Ştefănescu,
cretar general al Partidului ce, stabilindu-se măsuri Dan VisaLon, Dumitru Res- Fiecare lucrător - un factor activ fa
Comunist Român, preşedin­ în vederea realizării inte­ tanţia, Ocoş Viorel, Gheor­
tele Republicii Socialiste grale şi în cele mai bune ghe Antochi, Pakat Alexe,
România, iii zilele de 29 şi condiţiuni a tuturor obiec­ Ion Smidt, Marin Nisipa- utilizarea cu grijă a surselor energetice
30 mai, la C.C. al P.C.R. tivelor prevăzute şi aplica­ şu, Natalia Jipa, Remus
s-au desfăşurat lucrările rea corespunzătoare. a me­ Chiorean, Doru Rădulescu, fost luate măsuri cum ar oră — ne spunea loan
Consfătuirii de lucru cu canismului economico-fi- Ion Bucur, Traian Cordu- Este de la sine înţeles fi izolarea conductelor de Arsu de la atelierul me­
primii secretari şi secretarii nanciar. ban. că orice strădanie pentru aer comprimat, schimbarea canic. Sigur, nu e un con­
cu probleme economice şi Lucrările consfătuirii s-au în cadrul dezbaterilor, a fi rodnică, pentru a-şi orarului de funcţionare a sum mare, dar asta nu în­
agrare ai comitetelor jude­ desfăşurat în pion, precum vorbitorii au înfăţişat rea­ atinge scopul propus, tre­ atelierului de tratament seamnă să nu ne preocu­
ţene de partid. / şi în două grupe de lucru: lizările obţinute în îndepli­ buie să antreneze întregul termic, înlocuirea motoa­ păm de utilizarea cu grijă
colectiv, pe fiecare mem­
La consfătuire au partici­ industrie-investiţii şi agri­ nirea planului în industrie bru al acestuia. Aşa se relor supradimensionate, a maşinii, să risipim kilo­
pat membrii şi membrii su­ cultură. şi construcţii, în agrieultu- pune problema şi în do­ sectorizarea iluminatului waţii. întregul colectiv al
pleanţi ai Comitetului Po­ In plenul consfătuirii au râ, pe linia introducerii meniul utilizării raţionale interior etc. care au con­ atelierului este preocupat
litic Executiv, secretari ai luat cuvîntul tovarăşii Pa­ progresului tehnic, înnoirii a surselor de energie — dus la evitarea risipei. de a utiliza în aşa fel
C.C. al P.C.R., membri ai vai Ar on, Alexandrina Găi­ produselor şi creşterii cali­ acţiune ce este prezentă Important de subliniat maşinile-unelte îneît să
Comitetului Central, mem­ nuşe, Ion Stoian, Ferdinand tăţii lor, modernizării teh­ în întreaga economie hu- este însă faptul Că în a- nu se consume inutil e-
bri ai guvernului, cadre de Nagy, Nicolae Gavrilescu, nologiilor de lucru, ridică­ nedoreană — la care sînt ceastă campanie a fost an­ nergia electrică. Astfel că
conducere din industrie şi Petru Enache, Vasile Mu- rii eficienţei întregii acti­ chemaţi să contribuie toţi trenat întregul colectiv al nu lăsăm să meargă în
agricultură, din aparatul şaf, Ion Foriş, Gheorghe vităţi economice.-Un accent factorii,- atît cei ce au întreprinderii şi în pri­ gol maşinile, folosim lu­
central de partid şi de stat, Pană, Petre Dănică, Vasile deosebit s-a pus pe reali­ putere de decizie, cît şi, mul rînd cei ce mane­ mina electrică numai a-
reprezentanţi ai organizaţii­ Bârbuleţ, Paraschiv Benes- zarea producţiei nete şi fi­ mai ales, cei ce muncesc vrează maşinile şi agre­ tunci cînd este neapărat
lor de masă şi obşteşti. cu, Ion Cîrcei, Virgil -Tro- zice, reducerea consumuri­ în sectorul producerii bu­ gatele de care depinde, în necesar.
Consfătuirea a analizat, f in, loan Avram, Angelc lor şi a costurilor de pro­ nurilor materiale. mod direct, consumul.
în spiritul hotăririlor recen­ Miculescu. ducţie. Au fast reliefate, de — Am iniţiat, în ultima — Lucrez pe un strung TRAIAN BONDOR
tei şedinţe comune a Co­ în grupa pentru indus­ asemenea, acţiunile între­ vreme, o seamă de mă­ ce consumă 7 kilowaţi pe (Continuare în pag. a 2-a)
mitetului Politic Executiv al trie-investiţii au lua't cu­ prinse pentru creşterea vo­ suri menite a micşora
C.C. al P.C.R., Consiliului vîntul tovarăşii Octavian lumului de mărfuri desti­ consumul de energie. e-
de Stat şi guvernului, al Feneşan, Vasile Grozea, Experienţa fruniaşiior ~ preluată,
indicaţiilor şi orientărilor Aurelian Andreescu, Emil nate exportului, în paralel vitarea risipei — ne spu­
secretarului general al Toth, Vasile Trotuş, Nico­ cu asimilarea în ţară a noi nea ing. Mihai! Bozdoc, îmbogăţită, extinsă
partidului, tovarăşul Nicolae lae Gheorghe, Constantin materiale şi utilaje, în ve­ mecanicul şef al între­
Ceauşeşca, unele probleme Răchitan, Nicolae Ştefan, derea reducerii într-o cît prinderii chimice Orăştie.
mai mare măsură a impor­
ale aCÎT .ăţii economice şi Ilie Morodan, Eva Feder, tului. Cum se ştie, I.C.O. este I.U.M. Petroşani |j | ti, d
ale creşterii rolului organe­ Mihai Roman, Gheorghe mare consumator de e- n c6 ec
lor de partid şi de stat în Vasiu, Constantin Ştefănes- Participanţii la dezbateri nergie electrică, de aceea
conducerea ştiinţifică a tu­ cu, Nicolae Spînu, loan au analizat, totodată, în am militat pentru a con­ prestigiu cu múltate pc măştii
turor sectoarelor de activi­ Popa, Alexandru Gavriiiuc. spirit critic şi autocritic u- vinge întregul" colectiv să
tate, a întregii societăţi. Au In grupa privind proble­ neie nerealizărî, care se folosească în aşa fel ma­
fost analizate stadiul înfăp­ mele de agricultură — to­ manifestă în organizarea şinile şi utilajele îneît să
tuirii planului pe primele varăşii Niculina Moraru, înlăture risipa. ,,Rezultatele bune obţinu- binemeritat între întreprin-
cinci luni ale anului 1980 loan Coroiu; Mihai Burche- (Continuare in pag. a 4-a) La I.C.O. Orăştie au ie de colectivul nostru sînt derile ele profil din ţară.
cu atît mai importante cu Utilajele produse aici au
cil au fost obţinute cu pătruns în toate abatajele
complexe mecanizate de minelor din Valea fiului şi
producţie r o m â n e a s c ă A - mai recent. în cele din afara
ÎN ZIARUL PE AZI firmaţia aparţine unui mi- acesteia, bazinul Olteniei fi-
ncr de frunte de la Ln- itul în prezent unul din ma-
n Mii ne se deschide „Luna educaţiei politice şi cultu­ peni. Indirect, acesta a- rii beneficiari de utilaje
rii socialiste pentru tineret“ ducea şi un elogiu muncii miniere fabricate la Pet.ro-
construclorilor de maşini Ş ani.
H Trudă fără răgaz, cinste şi omenie — deviza unui miniere de la I.U.M. Pe- 'transportoare cu' raclctc,
om al zilelor noastre
Lroşani. Cît adevăr conţine de aproape toate tipurile,
» Cartea, scena, ecranul aprecierea de faţă nu mai cele de mare capacitate
trebuie demonstrat. Vorbesc fiind în ultimul timp toi
B Dialog cu cititorii ■ Reflector rezultatele înregistrate în a- mai mult solicitate, colivii
balajele care au în dotare de extracţie, elemente de
utilaje moderne produse de automatizare, piese de
harnicul colectiv de la Pe- schimb,'foreze eleclrohidrau-
Terenuri troşani. cu ocazia înmmă- lice, şi, mai nou, complexe me­
Recent,
de
tăiere
şi
susţinere
fÂâENTE] rii diplomei de întreprinde- canizată sînt produse care
î n n o b i l a t ® r f iL§ re evidenţiată pe ramură, zilnic ies pe poarta foste-
i i
aprecierea a revenit în ac- lor ateliere centrale din Pe-
Pentru cine n-a cunoscut km canale de desecare, ca­ tualitalc, suplinind orice troş'ani, devenite azi o uzi-
referire la calitatea muncii C. A. VOINESCU
cum arătau cu numai citiva re sini completate cu ac­
..Marmura“ Simeria îşi ono resui exemplar sarcinile Ia ex-
ani în urmă cele aproape ţiunile de combatere e ero­ port. tu foto : Axpeci din sec ţia dale mozaic-at». depuse de acest colectiv, ca- ..................................—• ......................—
2 000 ha teren cuprinse în­ ziunii solului pe circa 2 000 Foto: VIRGIT, O.NOIU re şi-a cucerit un prestigiu (Continuare în pag. a 2-a)
tre ptnurile Bedei, Vîlcele ha, se regăseşte în sporuri
şi Valea Seacă —* situate apreciabile, estimate valoric
în zona Boşorod-Bretea Ro­ la cîlcva milioane de lei, EXPOZIŢIE de mobilă din Petroşani, terna „CcJ mai bun fasona-
d-
mână —, este greu să-fi de produse agroalimenlare. teva dintre noutăţile în acest lor mecanic diu exploatări­
poală imagina cu aici creş­ Aici, ca şi pe alte şantie­ DOCUMENTARA domeniu care stau la dis­ le forestiere".
Au participat S3 cursanţi
teau numai tufişuri, pipirig, re de „înnobilare* a tere­ T,a Clubul sindicatului E.M. poziţia cumpărătorilor sînt de la nivelul sectoarelor, ce­
sufrageriile
şl
dormitoarele
trestia şi alte plante specifi­ nurilor, hărnicia şi răspun­ din Certe) a fost organizată „Mina*, camerele combinate le mai bune punctaje fiind
şl este deschisă zilele aces­
ce mlaştinilor. Acum, su­ derea unor oameni ca Ion tea expoziţia cu toma : „Is­ „Perla“ şi „Drobeta“, garni­ obţinute do loan Popcseu
Sibi.şel),
(sectorul
Nicolae
prafaţa respectivă, grafie lu­ Meda, Vasile ‘Toma, Marin VARZA timpurie toria mineritului pe melea­ turile de hol „Oann“, „Firi­ Boboc (sectorul Haţeg) şi Si-
cel“, „Dana“, „Adriana“, pre­
crărilor complexe de ame­ Cer cea, Andrei Răstii şi a VALORIFICATA gurile Certejului şi SăcA- cum şl mobilă suspendată mion Bonghea (sectorul Ha­
liorare efectuate, lucrătorii altor mecanici de utilaje se rîmbului". pentru bucătării, dulapuri, ţeg).
Slut expuse fotografii, pa­
de la întreprinderea de u- măsoară, iniţial, în sule şi DIN SOLARII nouri, fotomontaje, docu­ fotolii, biblioteci, mese tv„ Reprezentantul Judeţului
tilaj terasier, îmbunătăţiri sute de hm -de canale pen­ mente Inedite care reflectă birouri etc. nostru, ia faza finală, va fi
Plantată la timp şi bine în­ activitatea minieră în pe­ stabilit în urnia unei probe
funciare şi proiectare în tru desecare, iar apoi, în CEL MAI BUN
treţinută, varza cuitivată iu rioada dintre anii 1100 şi pl- de baraj între cei trei clşti-
construcţii agricole este final, se regăseşte în reali­ solarul C.A.P. Geoagiu a »- nă in prezent. gătorl ai fazei de masă.
„trecită" la o nouă viaţă. O zarea suplimentară, an de Juns in faza de recoltare si FASONATOR MECANIC
bună parts, este cultivată an, a mii şi mii de tone de valorificare, acţiune ce se NOI GARNITURI
desfăşoară din plin tn aceste DE MOÎÎILA Zilele acestea * avut loc în
cu cereale, cartofi sau este produse agricole. zile. Tot din solar, unitatea toate sectoarele ăparţtoind
ocupată de pajişti îmbună­ a mai valorificat salată şl Mol garnituri de mobilă au I.F.E.T. Huncdoara-Deva, fa­
tăţite. Eficienţa celor li>0 N. T1RCOB g ui i oare. intrat de curind în depozitul za de masă a concursului eu
f i* <m 0 t 0 mntnmr 0 ammt z