Page 102 - Drumul_socialismului_1980_05

Pag. 2 DSUMUL SOCIALISM

Munca este arborele vieţii ner .Sabin Olarii, aţi aniver­ milie dc oameni săraci, că Eram membru al Comitetu­ tie. Aţi fost ing>iner-şef. i !
— Aşadar, tovarăşe ingi­
ca activist ai partidului.
y
încă de copii, trăind în Si­
Astăzi sînteţi şeful serviciu­
lui orăşenesc dc partid şi
sat de cuirînd, 35 de ani de
lui plan-dezvoltare. Nu do­
meria printre feroviari,
, L.eg*a noastră, a su­ privi cu ochi binevoitori, activitate în rindairil-e Parti­ mi-am însuşit ideile munci­ al Comitetului judeţean. rim să minimalizăm impor­
flării întregii ţări, este a- nu le-a putut tolera inac­ dului Comunist Român. Sînt torilor, m-am ataşat de ei, — Să facem un salt în tanţa actualei funcţii, dar 0,30
ceea de a munci, de a fi tivitatea. în repetate rîn- trei decenii şi jumătate pe considerîndu-mă, firesc, unul timp, pentru a ajunge la — ştiind u-vă un om ener­
utili societăţii. Am pri­ duri s-a stat de vorbă cu care tînărul de atunci, ab­ de-al lor, atunci veţi avea perioada cînd ati venit în gic şi cunoscînd faptul că 9.50
vit sau am simţit în pal­ ei, li s-a arătat că nu e solvent al Facultăţii de e- şi răspunsul la întrebare. O.răştie, la întreprinderea de-a lungul anilor aţi deţi­ 10,10
mele mele, de nenumărate bine ce fac, că pot con­ lectroinoca-ni,că, în speciali­ — Vă trăgeaţi dintr-o fa­ chimică. Cum aţi ajuns nut funcţii, hai să Ic zicem, 11.35
ori, palmele bătătorite ale tribui prin munca lor, la tatea construcţii de avioa­ milie de oameni nevoiaşi. aici ? mai importanţe — nu aveţi,
multor oameni harnici. îndeplinirea sarcinilor şi ne, le-a parcurs — sau mai Cum aţi ajuns inginer ? — Prin agricultură ! oare, un sentiment de stag­ 11,55
Palmele acestora arse la rosturilor . comunei. Ş-a exact, l.e-a trăit — împle­ — Am învăţat. Mi-a plă­ _ p ? ! nare, de neîmplinite ?
flacăra muncii adevărate, intervenit în cele din ur­ tind zilnic- activitatea pro­ cut tot timpul să învăţ, îmi —' Existau unele greutăţi — Nicidecum. Mă număr 12,05
m-au fascinat, m-au bucu­ mă pînă la Oficiul forţe­ fesională cu cea politică, cu place şi astăzi... Cînd eram în agricultură. Mi s-a spus printre cei care au înţeles 13.00
rat peste măsură. Viaţa şi lor de muncă din Deva. munca de activist al parti­ în liceu, la Deva — să nu că la S.M.T.-ul din Orăştie că important este să pui 17.25
traiul mai bun numai Şi iată că si'atu,l, ajutorul dului comunist. mă credeţi lipsit de modes­ este nevoie de un bun or­ omul potrivit pe un anumit
aşa se pot cuceri. Ca celor din jur, a răzbutit. Poate nu c cea mai tie, dar este un episod ca­ ganizator, un activist de post, nu să „confecţionezi“ 17,45
pretutindeni şi pe terito­ Cei patru s-au încadrat în potrivită întrebare, totuşi, re îmi încălzeşte şi acum partid energic şi... am fost postul pentru un anumit om.
riul comunei Ilia sînt su­ muncă şi după informa­ vă întrebăm : nun a fost, Totdeauna, indiferent unde
te şi sute de oameni. E- ţiile primite, fiecare lu­ tovarăşe Olaru, in aceşti am muncit şi în ce „scaun“ 19.00
xemplele celor care con­ crează. acolo unde i s-a o- ani, a fost greu, a fost u- am stat, ani căutat să mă 19.25
tribuie zi de zi la suişul ferit locul ; Axente Şte­ şor, ce reprezintă ei pen­ Trudă fără răgaz, cinste şi caracterizeze, alături dc ceea
localităţii în rîndul celor fan la Secţia geologică tru dumneavoastră acum, ce realizez prin activitatea 19.50
urbane sînt multe. Dar Ilia, Zeno Costea la con­ la frumoasa vîrstă de GO de mea, cinstea şi omenia. Am 20.35
ani ?
vorba proverbului „pădu­ strucţia complexului de — Uşor n-a fost, mai omenie-deviza fost intransigent cu chiulan­ 20,40
gii, cu cci care căutau să ia
re fără uscături, nu-i“. Si vaci pentru lapte, Crîznic ales atunci la înec ¡ml, în Jr cit mai mult de ia societate
aici ne-a fost dat să au­ Ioan Răduţ, pe Şantierul primii ani ai construcţiei şi să dea cit mai puţin, dar 21.30
zim că unii, deşi tineri, 1 construcţii Deva, Carol socialiste, ani de muncă a- om al zilelor noastre
în- putere, au luai drumul Parinca pe şantierul de şidlfă, da luptă îndîrjită. cu cci harnici, corecţi, chiar 22.30
cînd au greşit, am încercat
de felul celor ce „taie construcţie a complexului Au fost ani da un fierbin­ să fiu drept. Şi acum — în
frunze la cîini“. Din moteiier Ilia. Am putea te romantism revoluţionar, serviciul pe care-l coordo­
rîndul acelora care au spune că cei patru au sufletul — eram mîndria numit directorul S.M.T. O-
călcat pe căi lătural­ pornit pe un drum bun, marcaţi, de succese impre­ ceferiştilor din Simeria, Bă­ răştie, a cărui rază de ac­ nez am mari responsabili­ |J
tăţi — îmi fac cu cinste,
sionante, dar şi de unele
ţiune cuprindea cîleva ra­
iatul unui frînar de cale
nice, s-au numărat Crîz- pe drumul cadenţei mun­ poticneli. A fost greu, de­ demnitate şi răspundere da­
nic Ioan Răduţ, din Săcă- cii şi vieţii adevărate. oarece noi am pornit pe ferată era premiantul Li­ ioane. De-aţi şti ce bătălie toria. Deoarece sînt un
BU
maş, Axente Ştefan şi Ze- Căile lăturalnice pe care noul drum cu o „zestre“ ceului „Deccbal“... am dat pentru recolte în ostaş al partidului şi am diopi
no Costea din Bace a. Ca­ au călcat înainte, sperăm săracă, şi aceea dijmuită de — Aşa aţi ajuns la fa­ acei ani! Dar am scos-o Ia experienţă in munca poli­ IUuiii
capăt. In cîtlva ani S.M.T.
ro! Parinca din Ilia. Or­ Să le fi înlăturat pentru război. In multe privinţe a cultate, aţi absolvit-o şi Orăştie a ajuns printre uni­ tică, înţeleg să particip ac­ prese
cliiloi
ganele locale, colectivita­ totdeauna. trebuit s-o luăm de la zero, v-aţi întors acasă ca proas­ tăţile fruntaşe pe fără. E tiv ia viata de organizaţie. 9,05
păt inginer...
tea comunei nu i-a putut MARIN TINCU să reconstruim fabricile, să — Nu. Din facultate am drept, aveam mecanizatori O d.ovadă, dacă vreţi, este Bulei
vista
punem economia pe picioa­ plecat direct pe frontul unul şi unul... şi faptul că sînt lector al Doin
re. Şi în acelaşi timp tre­ antihitlerist, la aviaţie. — Deci, de Ia absolven­ filialei Umversităfii tn)}iti- 11,00
buia să ne întărim rînduri- Apoi, în aprilie 1945, am tul în specialitatea construc­ ce şi de conduce,, jfeare Atlas
preni
ic, să luptăm pentru trium­ revenit la Simeria, unde am ţii avioane, la specialistul funcţionează în întreprinde­ Bulei
ful ideilor socialismului.., fost primit în, partid şi am în domeniul feroviar, apoi rea noastră... come
—Să mai rămânem puţin fost numit şeful secţiei de în agricultură, de unde... — O ultimă întrebare. Ce 12,45
13.00
la această perioadă dc la reparaţii locomotive. Cu în­ — De unde am trecut în y-a recomandat biroul or­ ritlia:
sfârşitul războiului. După treg colectivul ne-am pus domeniul eclilitar-gospodă- ganizaţiei de partid la dis­ nai;
cîtc ştim aţi fost printre serios pe treabă, pentru a resc, ca director al între­ cuţiile individuale ? 18.00
man<
primii intelectuali din judeţ reorganiza atelierele, pentru prinderii de gospodărire o- — Ca şi în continuare, tante
(dacă nu chiar primul), ca­ a pune în funcţie cil mai răşenească. în cei nouă ani, să-ini desfăşor activitatea gela
re s-a înscris atunci în multe locomotive, de care . cit am deţinut funcţia res­ în producţie şi pe tărîm po­ Flore
20,30
partidul comunist. D.c c.e ia patria avea atîla nevoie, pectivă, m-am zbătut mereu litic la fel ca pînă-n pre­ Cade
comunişti ? împreună cu întreaga tară ca Orăştia să fie tot mai zent... diojt
—Dacă vă spun că sînt urmam o singură chemare : frumoasă, mai bine gospo­ — Asta aduce a felici­ dans
0,05-
fiu de ceferist — tatăl meu „Totul pentru front, totul dărită. Am reuşit sau nu, tare ! ILOCtl
a lucrat 20 de ani ca frî- pentru victorie“. Bineînţeles, locuitorii pot s-o spună... — Dacă aşa credeţi ?... Tir
uar Ia flepoul din Simeria în paralel cu activitatea — De peste un deceniu mina
—, că mă trag dinii-o fa- din producţie, munceam şi munciţi aici, la I.C. Orăş­ MIRCEA LEPĂDATU 20,30-
lunii
Întreţinerea culturilor .... H
DOSARULENERGIËI
UJrmare din pag. I) rinţă de bază pentru a ob­ DE
ţine producţii superioare dere
le ,a.u trecut şi la efectua­ pe toate suprafeţele. te C
Artii
rea cefei de-a doua praşile Eforturi deosebite şi ma­ (Urmate din pag. 1) minatului, în special în (Fla<
mecanice la cultura carto­ ximă operativitate sînt ne­ schimburile de noapte dafir
filor, rezultate mai bune în- cesare la întreţinerea cul­ — Utilizarea cu maximă ş.a.m.d. mior
ta) ;
regiştrîndu-se în consiliile turii porumbului. Ritmul răspundere a energiei e- Discuţiile purtate cu strut
Deva, Geoagiu şi Simeria. praşilei mecanice şi ma­ lectrice — considera Do- cei citaţi şi cu alţi oameni I se
(Uni
Total nesatisfăcător se pre­ nuale este cu totul sub po­ rel Ştef, de la aceeaşi sec­ din cadrul întreprinderii ie mii
zintă însă situaţia la reali­ ţie — este o problemă ce au relevat că ,'itlania
sibilităţi, deşi se constată (Rep
zarea acţiunii respective în că pe unele suprafeţe au a- ne preocupă pe fiecare pentru utilizarea cu grijă poliţ
dintre cei pe muncim în
Clipi
cooperativele agricole din păfut masiv buruienile, atelierul mecanic. Intr-o a energiei este o preocu­ citor
consiliile unice agroindus­ ceea ce determină diminua­ consfătuire de producţie pare ce mobilizează în­ Şi fii
triale Călan, Toteşti şi Ha­ rea simţitoare a recoltei. ce a avut loc cu cîtăva tregul colectiv al între­ NEA
neru
ţeg, care deţin o însemna­ Doar în consiliile unice a- vreme în urmă, s-a pro­ prinderii chimice din O- o
groindustriale Deva şi To­ răştie, ceea ce a condus la (Mui
tă pondere în cultivarea pus coborîrea cît mai a- rezultate bune. în primele Copl
cartofilor. Ca şi la cultura teşti prima praşilă mecani­ proape de maşini a cor­ icmb
losul
sfeclei de zahăr, chiar dacă că şi manuală s-a realizat purilor de iluminat ce e- trei luni ale anului s-au I-II
în proporţie de peste 30 la
economisit circa 480 me­
s-a făcut erbicidarea, este sută, deşi există în aceste rau situate în tavan. Con­ gawaţi, iar în luna aprilie TIE:
tria)
La I.M. Orăştie, calitatea produselor are mure însemnă­ necesar să se efectueze şi consjiii suprafeţe care aş­ ducerea secţiei şi-a în­ s-au consumat cu circa ’ zătoi
tate. Maistrul linii] popovici şi rectificatorul Oarei Suciu sini praşile manuale, menţine­ suşit propunerea şi toate GlU-
mereu în primele rituiiiri ale strădaniei pentru calitate tot teaptă intervenţia grabnică lămpile au fost coborîte, 360 megawaţi mai pu­ tei (
mai înaltă. Foto: VIRG1L ONOIU rea cartofilor curaţi de bu­ a cooperatorilor şi a me­ ceea ce asigură un ilumi­ ţin decît cifra stabilită. ŢEG
ruieni reprezentând o ce- canizatorilor. Tărăgănări nat mai bun şi, deci, per­ Prin activitatea desfă­ bule
Ultir
inadmisibiie privind între­ mite utilizarea raţională a şurată de organele şi CAL
de
partid,
organizaţiile
— sc
ţinerea culturii porumbului
in edirtiv ie tu rezultate pe măsuţă şe constată din partea ca­ energiei electrice. sindicat şi U.T.C., de con­ tură)
nare
— Secţia de mase plas­
drelor tehnice, a cooperato­ tice — ne spunea Petru ducerea întreprinderii — şui) ;
rilor şi mecanizatorilor din la acţiunea de mare im­ nani
{Urmare din pag. 1) evidenţiate în muncă, d'nt coiiştructorii dc maşini du­ consiliile unice agroindus­ Sîngeorzan, ce munceşte
Utre Inc pprle 225 de frun­ pă ciim afirma ing. fpsif Kel- pe o presă de mare capa­ portanţă care constă în Eli
nă modernă, cu o produc­ taşi în înt/ecerea socialistă, lenipn, directorul I.U.M.P., triale Brad, Dobra, Geoagiu, citate — consumă multă utilizarea cu grijă a sur­
ţie anuală cifrată Ia i/liliop- se pot minări astfel că au ca fiind în măsură să ri­ Haţeg, Orăştie Şi Hunedoa­ energie. Astfel că utiliza­ selor energetice este an­ ËS
ne de lei- Si producţia a- demarat din timp traduce­ dice exigentele dc fabri­ ra, unde s-au înregistrat rea raţională a maşinilor trenat responsabil între­
Re
cesteia este în continuă rea în fapte a indicaţiilor caţie. serioase restante la efectua­ ne preocupă permanent, mi
creştere. secretarului general al „Succesul înregistrat la rea praşilelor mecanice şi în ce constă preocuparea gul colectiv al întreprin­
Ex
„N7imai în acest' an vor. partidului, tovarăşul Nicolae I.U.M.P. estp sporit dacă manuale. Fireşte, în aseme­ noastră ? în folosirea la derii, ceea ce explică bu­ 46, 2
7nai fi dale în folosinţă — Cepuşeşcu, dptp cu prilejul avem în vedere faptul că nea situaţii trebuie să in­ capacitate a agregatelor, în nele rezultate ce se obţin
arăta Ionel Botoroagă, in­ vizitelor de lucru în între­ în anul trecut gradul de tervină hptărîţ şi energic evitarea mersului în gol, în acest domeniu de mare Ex
ginerul şef al I.U.M.P. — prindere. !0 sarcină dp in,a- înnoire a producţiei a fost comandamentele locale pen­ în folosirea cu grijă a ilu­ importanţă actuală. 89, 8
încă două mari hale — una re răspundere, trasată cu ■ de 90 la sută — arăta ion tru agricultură şi consiliile FO
pe/itru 77iontarea susţinerilor acele prilejuri, este aceea Prpdoi, secretarul comitetu­ unice agroindustriale, asi- lei.
mecanizate, alta pentru de a se trece ia producţia lui de partid pc întreprin­ gurînd recuperarea întâr­
transportoare grele şi hi- de seric a utilajelor pre­ dere. Aceasta a comportat zierilor prin obţinerea unor din partea consiliului
draulică minieră“. Este de zentate în prototip, ceea ce midie greutăţi, însă colecti­ randamente superioare la popular municipal, dar
prisos să mai amintim că îi preocupă în prezent pc vul nostru a ştiut să le fa­ întreţinerea culturilor pră­ nici situaţia parcului nu
toate acestea, ca dealtfel şi constructorii de maşini de că fală, s-p adaptai din sitoare. O contribuţie în­ s-a îmbunătăţit. Ră nu fi Tii
cele existente Î7i prezent, la I.U.M.P. mers, reuşind ca în scurt semnată la urgentarea în­ INVITAŢIA ÎN PARC ipaţ cunoştinţă tovarăşii 31 ii
dispun de dotaţii dintre ce­ 0 şerhnifmtie în Plus va timp să se înscrie în preve­ treţinerii culturilor, îndeo­ AVEA UN TlLC. de la secţia de gospodă­ dure
bilă.
le iiiai moderne, utilaje de căpăta atunci rpîndria mi­ deri. Este foprte adevărat sebi a celor de legume, pot NU L-AU ÎNŢELES rire comunală a acestui Vor
înalţă tehnicitate, mintiile nerilor de p extrage cît că un sprijin susţinut am şi trebuie să o aducă şi e- GOSPODARII DEVEI? consiliu despre articolul ploa:
cu pricepere de oameni CU mpj mult cărbune cu utila­ primit şi de hi centrala diii levii, dUP.ă orele de cursuri. postru, sau să nu fi în­ ireerv
calificare pe măsură. Efor- je produse cît mai aproape Ploieşti, sprijin care dacă Pe lingă întreţinerea cul­ în ziarul din 10 apri­ ţeles tîlcul ei ? Cert este trice
dera
t7irile acestora, Î7icorporalp de locul lor de muncă, (}- în viitor va fi coroborat cif turilor, este necesar ca ac­ lie, la rujnica „Semnal­ că atît parcul cit şi a- ralui
zilnic în lucrările executff- dicp la Petroşani. Mpi a!f{ o mpi bună colaborare din tivitatea să fie temeinic or­ am publicat nota critică paratura de jpacă Sînt în prin;
te, s-pu soldat cp ocupa­ că în ultimul timp minerii partea Cpmbinatiijifi minier ganizată la întreţinerea li­ intitulată „Invitaţie în aceeaşi stare de neîpgri- iar <
26 gi
rea unui loc fruntaş în nu numai fă mîpuifsc cu Valea Î'mluh fără îndoiala, vezilor, precum şi la sţrîn- pa ren Invitaţia o fă­ jjre, în care se aflau la Tir
rîndul întreprinderilor din bune rezultate utilajele, ci va spori operativitatea în gerea şi depozitarea fără ceam celor care ar tre­ 19 aprilie. Drept pentru 1 şi
In fr
ramura industriei de utilaj participă chiar Ifl zeal}zţirpa livrarea utilajelor. Este de pierderi a tuturor resurse­ care îi inyitern din nou varis
minier şi petrolier, P juHff lor la înalţi parametri ca- fapt şi dorinţa manifestă a lor de furajp, inclusiv a bui să se pcgpe de îngri­ în parc.. Să nu uite sco­ local
jirea parcului şi recop-
răsplpţă p hărniciei munci­ lilglţyi. Mmerii 4in Lupei}}, tuturor cofpcţiyeţpr de mi­ nutreţurilor de pe marginea diţionarea aparaturii de pul invitaţiei : Îngrijirea La
toreşti, cp urmare p rc.aţi- spre exemplu, im- ne}}, dorinţă pe fpre con­ corespunzătoare a par­ lă, c
dea
zărh prevederilor din pro­ bunătătiri substanţiale fu structorii de maşini se şţfă- drumurilor, care reprezinte joacă pentru copii. Răs­ cului si recondiitonarea ţite
o măsură gospodărească de
gramul 4? WffiWWT? ff mi­ complexele fofoşiţe dp ei, duipsc sa o onoreze cum sf echilibrai'« a balanţei fu­ puns în scris la această urgente a aparaturii res­ (Met
neritului. Cele 15 brigăzi îmbunătăţiri apreciate de cuvine. intervenţie nu am primit pective. L. P:
rajere.