Page 11 - Drumul_socialismului_1980_05

5 @ DUMINICA, 4 MAI 1980 A

Consemnări Oborul înalt '1

Stăteam d'e vorbă■ mai oară, de ce nu ne mai chea­ loare, pentru plăcerea> de a.
deunăzi cu un distins prie­ mă ca atunci, de ce şi-a avea un prieten ori d'e a te
socia- ten,. am de: cultură şi bi­ pierdut pentru noi puterea lăsa absorbit de priveliştea
c <lin bliofil, despre articolul prin de seducţie ? unui cer înstelat. E însuşi­
aare: un- cunoscut critic. cău­ Cartea a rămas aceeaşi, rea. superbă şi de. o tainică,
onica.
ic ro­ iei—nucieul statuiui tiae tat să demonstreze că La fireştene-am, schimbat, noi. măreţie, proprie, tinereţii,,
ită — Medeleni de Ionel Teodo­ sau, mai' bine zis, am pier­ care, chiar dacă. nu c con­
reanu este un exemplu ti­ dut ceva printre ani, ceva ştientă de ea, o poartă in­
Cu mii de ani: în urmă, înfăţişată în toată splendoa­ concepute.- in. scopul prote­ pic da roman. jiitscU. Opinia ce este specific numai tine­ tr-insa în stare latentă, pu­
1
pe meleagurile patriei, noas­ rea! ei de către complexul' jării marelui centru econo­ criticului, ni. s-a părul a- reţii. Putem avea. şansa şi tând înflori îh orice' clipă,
tre au; trăit seminţii de- oa­ de cetăţi şi aşezări din. mic,, politie şi. religiosHiul-- mindurora excesivă, cartea înţelepciunea de- a, ne păs­ la impulsul unei melodii, al
meni cu forme de- viaţă Munţii Orăştiei. Impunătoa­ tura-1 de 1a. Sarmizegetusa aceasta, dbbîndindu-şj, de la tra tinereţea spirituală — unui elevat spectacol, al: u-
1
Woo- o. generaţie la alta, o repu­
a bu- foarte asemănătoare; vor­ rele ruine ale. cetăţilor da­ (Dealul Grădiş.tiij.i Cetăţile cum scriam tot aici săptă- nui eveniment social sau- po­
bind aceeaşi limbă, avînd- cice de. la Grădiştea- M'un- acestea nu sînt simple cen­ taţie. şi un loc bine stabilite mîna trecută- — dan iată că litic, al unei iubiri sau-, pur
a mea şf, întru totul, stimabile. Cu ceva rămine totuşi acolo, îh şi- simplu, la impulsul: unei
aceleaşi datini şi obiceiuri. celului — Costeşti, Blidaru, tre tribale- întărite;, ele- au
»unii Orieî-te neamuri răzleţe s-au Piatra Roşie, Baniţa dezvă­ fost construite.- în> locuri, a- tóate acestea îhsăi anúnd'oi vîrsta mirifică, ceva specific cărţi celebre pe care un cri­
tăzboi abătut şi au rămas aici; în luie o. înaltă cultură mate­ nume, incit, să se vadă şi ne-am. mărturisit reciproc, numai acestei vîrste, ceva tic posac o socoteşte Uîtsch.
J 2 riala şi spirituală a dâeil'or,. să-, se sprijine- reciproc.. Ele- nu fără o secretă părere de ce rm sa mai regăseşte apoi E o însuşire totodată foar­ !
riitor lungul şir de- ani ai- anti­ rău, că — după ce în tine­ niciodată. Acest ceva este te sensibilă, gata a- se■ ofili
•aJiza- chităţii, toate au sfîrşit prin Oi înaintată, dezvoltare a nu constituie- un. oarecare
dc a se contopi în masa ne­ organizării lor pol'itico-so- număr de' fortificaţii,, ci, un. reţe o citisem cu imense marea disponibilitate' suflec îndeosebi la- suflarea> pră­
ională sistem bine chibzuit, de ce­ delicii' de cîtevcu ori la. rînd tească ale cărei două feţe foasă a formalismului, a bi­
niade pieritoare a autohtonilor, ciale şi militare. — reedita, după: trecerea a- sînt la fel d'e himinoase, rocraţiei, a- lipsei' de- imagi- -
Galaţi dînd naştere-' acelui popor Bătrân-a. cetate a Sârmi- tăţi, care nu, putea fi nici
Craio- minunat al ,,nemuritorilor“ zegetusei de la Grădiştea. conceput, nici construit de. nil'or, cartea ne-a dezamă­ numele lor fiind generozita­ naţie sau d'e competenţă.
il na- Munceluiui,. capitală statu­ un trib s-au de o, uniune, de git.. Copiii noştri' în schimb te şi încredere. Intre ele Datoria noastră, a celor- ce­
Frans- geto-daci. repetă experienţa părinţilor : este' im loc- îmbelşugat pen­ ata trăit zborul ei. înalt, o
Cercetările istorice ates--' lui dac şi reşedinţa regilor triburi, ci, numai de. o. pu­
tă, fără putinţă de tăgadă; daci,, aminteşte de cei pe ternică. autoritate centrală o descoperă, cu pasiune şi tru tot ceea ce înnobilează să facem tot ce ne stă în
mma, ; de stat. uitare de sine, gala or.icîrul fiinţa, pentru- dragoste şi puteri spre a o ocroti la
îinăm că cel mai vechi şi mai im­ care. părintele istoriei,. He.~ camaraderie, pentru- poezie cei ce vin încrezătorii îh ur­
gene- portant filon- etnic în pro­ rodoit, ii lăudă pentru vite­ Unitatea de. concepţie: a, s-o reia de la început. De şi muzică, pentru- edîruism, ma noastră.
cesul de formare a poporu­ jia lor,, arătînd că sînt „cei, cetăţilor dacice din. Munţii
Ro- ce atunci nouă cartea■ nu pentru credinţa- în om şi îh
lui român- l-a dat ramura mai viteji şi mai drepţi Orăştiei e dublată de uni­ ;
idul“. geto-dâcilbr din seminţia dintre traci“.. tatea de construcţie. Elanul ne-a mai „sunat““ ca odini- raţiune, pentru- litere şi cu- RADU CIOBANU
tracilor; care; înrăd'ăcmîn- Aici,, ia. Sarmizegetusa,. lor e diferit, adaptîndu-se
du-se în teritoriul străjuit era-, centrul- întregii puteri la. caracteristicile terenului, PRIN MUNCA
1
de Munţii Carpaţi; s-au- a- a-, statului, dac. De la Bure- dar modul de a le construi PATRIOTICA
i tur- firmat printr-o extraordi­ bista. pînă- la Decebal, stă- este- acelaşi, ceea. ce denotă
„Cu- pînind mănoase pământuri,, că şi. această unitate de în cadrul oraşului. Brad:
Ic la nară tenacitate; supravie­ a fost realizată şi pusă: în.
nsmi- ţuind numeroaselor- invazii exploatind cu pricepere, bo­ construcţie pledează pentru- funcţiune sursa de aliment-
-wţ."S=au dezlănţuit adesea găţiile solului, şi subsolului,, existenţa, unei trainice- pu­
»a tara cu apă a celor. 3. ha
asupra pămEntuIui lor; Acest statul dac s-a. consolidat, teri centrale; mmmmm solariiunui hectar de. seră,
destoinic popor ne apare devenind atracţia dar şi Materialul aflat în cetă­ şi a celorlalte terenuri des-
în spectrul luminos ai is­ adversarul cel- mai-, de te­ ţile şi aşezările din această
gene- tinate culturilor da legume,
toriei puternic, sănătos, mui din Europa de. răsărit zonă ne duce spre aceeaşi' *» Uunsuiiiiţm jui-ioice;. Comitetul municipal: de cultura la C.A.P. Brad. zîceastă.
cumpătat, îndrăgostit de al romanilor. Cetăţi puter­ concluzie. Edificiile milita­ şi educaţie: socialistă şi Asociaţia juriştilor au- înfiinţat un. sursă de alimentare, cu apă
ope- minunatele lui ţinuturi şi nice, dominînd munţii O- re şi civile — publice şi „Cabinet de- consultaţii- juridice". Acest cabinet funcţio­ — fintina,. montajul pompei
iubitor de o viaţă liberă. răştiei şi Sebeşului,, apărau, private — dez-voltate, teh­ nează de. două, ori: pe săptămînă : marţi ş,i, joi,, între orele
iinţi- şi instalarea conductelor, —
Urmele de viaţă ale da­ capitala tîn arului şi puter­ nica de construcţie; atelie­ 17 şi 19. Se acordă consultaţii juridice în, mod' gratuit a fost realizată îh orele li­
„La cilor (termenul consacrat nicului stat care- ia fiinţă rele, impresionanta- bogăţie tuturor cetâ.fen-iil.o:r municipiului.. Cabinetul îşi- ar.e. sediul la bere, de către o eelripă de
ii uri“ ce defineşte neamul unitar la începutul secolului l î.e.n. a obiectelor de metal, mul­ casa de- cuit-ură..
al geto-dacilbrj sînt prezen­ Situată la nord de larga şi ţimea, varietatea şi frumu­ • QU'.T.. Deva şi; filialele- sale. din, judeţ au pus în
te pe întreg cuprinsul pa­ mănoasa vale a Mureşului, seţea ceramicii nu-şi au e- vânzare- biliete pentru litoral, pe lunile mai şi- iunie, la De la corespondenţii!
triei noastre,, fie în cetăţi mijlociu,, această zonă de gal în restul'- Daciei. tarife- reduse ş,i eu sejur de 7—12 zi-le.
de piatră şi cărămidă, fie aproximativ 200- km pătraţi Toate acestea a-u permis O; Expunere pe teme de politica externă. La casa de voluntari
în case şi colibe din lemn, adăposteşte cel mai bogat arheologilor să. caracterize­ cultură: a: avut lac. o expunere cu tema, „Poetica externă
Ra- complex d'e. cetăţi şi aşe­ ze cultura materială-şi'- spi­
»gra- dezvelite cu multă migală 1 ct, partidului, şi: statului, nostru — politică de pace,, priete­ meseriaşi condusă de Gh.eor-
'azin de către oamenii de ştiinţă. zări dacice, din cîte se cu­ rituală a acestei zone- şi a nie- şi: colaborare-internaţională". glie. Vasilovschi, de la. l.M«.
1
toate Cercetările arheologice în­ nosc pe teritoriul patriei acestei- epoci ea- o> civiliza­ & La Exploatarea minieră a avut loc o dezbatere cu Barza — întreprinderea ca­
ojur- treprinse îh anii noştri pe noastre. ţie ce depăşeşte stadiul ru­
rimă tinerii pe tema „Creşterea contribuţiei tineretului la reali­ ro patronează această uni­
mû­ străvechile meleaguri hu- Ceea ce atrage în primul ral al triburilor patriarha­ zarea producţiei fizice",, organizată de către Comitetul tate agricolă.
rie vi- nedorene, ca de altfel în tind atenţia La cetăţile din le, ea întrecîhd atributele municipali şi, ceî de la, mină ale U.T.C. De asemenea, în oraşul
1
;elă ; întreaga ţară, au scos la Munţii Orăştiei este carac­ unei civilizaţii cu tendinţe
v — • In toate întreprinderile s-au organizat, in cinstea nostru s-ati identificat şi
Top iveală urmele unui impor­ terul de sistem şi unitatea vădite spre formele civili­ apropiatului’ forum- al tineretului, zile record in producţie, s-au repartizat cetăţenilor
îzică tant capitol al’ milenarei lor de construcţie. O sim­ zaţiei agraro-orăşeneşti, cu terenuri intravilane în. sm-
<ïïn- noastre istorii : civilizaţia plă privire de ansamblu a- centre economice: locuite de acţiuni’ de muncă patriotică pentru colectarea fierului vechi,
îony pentru gospodărirea, localităţilor şi a incintelor întreprin­ praf aţă da 5. ha- pxmt.ru a.
15.00 dacilor. Prin grija partidu­ rată că fortificaţiile de la putură dominantă, agricul­ derilor.. Ib- frunte s-au situat tinerii de la exploatarea, mi­ fi cultivate- cu. legume: (l.
v a- lui şi statului, prin străda­ Costeşti, Blidaru, Vîrful lui tori', meşteşugari, plebe, Başa — Brad)'.
cita- niile arheologiei româneşti Hulpe, Piatra Roşie şi Ba­ sclavi. nieră; termocentrală şi „Avicola" Mintia, I.L. Chişcădaga,
ntru I.MtC.. Bîrcea, ţesătoria de mătase şi altele,, precum şi cei FIER VECIM
dcă; a apărut din adâncuri,. un­ niţa, ea şi numeroasele ele­ Să reţinem, deci, reme- din comunele Veţel, Şoimuş şi Cîrjiţi.
Nou- de negura vremilor o- în- mente defensive de mai morind istoria iluştrilor PENTRU OţELARII
din grCj-âSe o lume nebănuită, mică importanţă, au fost noştri înaintaşi, că zona din ® Culturi d'e legume în incinta ţesătoriei de mătase. hi oraşul Haţeg,, acţio-
Tur- Ih aceste zile, pe terenul disponibil din faţă ţesătoriei, în
Ra- Munţii Orăştiei a constituit suprafaţă de 2- ha, s-au întreprins acţiuni susţinute in nîndu-se în. spiritul preve­
imic inima Daciei, că nicăieri nu: derilor Decretului Consiliu«-
cíñ­ poate fi mai bine surprinsă vederea, cultivării lui: eu. legume. întreaga, suprafaţă a fost . lui de Stat privind recupe­
ante pregătită, şi s-a trecut la însăminţareq ş.i plantarea legu­
Ion ca aici înalta, treaptă de melor. rarea şi valorificarea resur­
23.00 dezvoltare la care ajunse­ selor, materiale- refol.osibile,,
Mu- seră strămoşii noştri pe ® Acţiuni edilitar-gospodăreşti.. Activitatea edilitar-gos- Consiliul popular al oraşu­
elin podărească. şi- de înfrumuseţare se concretizează în cură­
stop vremea marilor lor condu­ ţirea şi amenajarea zonelor şi spaţiilor verzi, în plantarea lui Haţeg, a iniţiat acţiuni,
de masă pentru colectarea
cători Burebista şi Decebal.
feezultotele bune de Aici se reflectă în modul a 15,000. arbori şi arbuşti, ornamentali, 30 000 flori de flerului vechia la care au
cel mai elocvent, activitate-a, sezon. Au fost asfaltate străzile Cuza Vodă şi Aleea Păcii. fost antrenaţi toţi cetăţenii.
pino acum trebuie creatoare, credinţele şi- o- De asemenea, s-au construit, şi dat în folosinţă alte două Aşa s-a reuşit ca în două
staţii de autobus acoperite pe străzile 23 August şi; Depo­
asemenea acţiuni să se sirin­
biceiurile geto-dâcilor, în­
Pa- suşi geniul acestui- popor. zitelor.. gă de la gospodăriile popu­
inul continuu amplificate NICOLAE BADIU laţiei 1? tone de fier vechi.
So- Prof. ION FRĂJILĂ (P. Gheorghe — Haţeg).
71a- (tu . II * ca, Voicu Teodoreanu, aş dori
ta)î
din să. relev şi un alt aspect,, A sosit, vremea ca ani­
PE- tivă va deveni cea mai care ne îngreunează foarte malele să fie scoase la pă- Cim trebuie să fie organizate
i?te mare producătoare de cri­ mult munca. Este vorba de
tre- şunat, fapt ee, impune să.
•asă bluri din întreprindere, îşi drumul judeţean 706 A, ca­ fie asigurate condiţii cit
pu- va. dubla capacitatea. re pe o porţiune de 3 km. mai bune de desfăşurare a taberele pentru păşnnat
>nul După discuţia avută cu nu este asfaltat. Direcţia de
J) ; tovarăşul Prodan, ne-am drumuri şl poduri Deva activităţii fermelor zooteh­
un- nice prin organizarea tabe­ mărul dte tauri necesari pen­ zootehnice, sprijiniţi de şi. asupra producţiei ani­
>sul deplasat la cariera Brăn-iş- motivează că are alte lu­ relor de vară. întreţinerea
I-II ca, unde ne-am interesat de crări mai importante. Pînă tru monta dirijată. Din. timp conducerile unităţilor, aut maliere.. La organizare se
ier- animalelor în acest sistem trebuie procurată şi trans­ sarcina să organizeze cit mai va ţine seama ca, .taberele
RI- modul cum se desfăşoară atunci, consumăm inutil este practicată de multe u- portată la tabără o canti­ bine;, atît tabăra de, vară cit de vaci eu lapte să. aibă.
erii procesul' de producţie la fa­ combustibili,, uzăm anvelo- ni-tăţi cu rezultate din cele tate suficientă de sare bul­
SA: ţa locului şi, bineînţeles, de pş,. lucrăm cu. viteze de şi întreg procesul' de pro­ asigurate păşunile cele mai
r-n mai bune. Taberele de pă- gări, pentru toată perioada ducţie. în acelaşi timp, spe­ bune şi mai productive* să
n : modul cum decurg lucră­ transport reduse, cu motoa­ I şunat se organizează îndeo­ de păşuna*, ştiut fiind; căi cialiştii: întreprinderii: pen­ fie cit mai aproape de lo­
m- rile la noile- obiective. In­ re suprasolicitate., Aceeaşi', sebi pentru vacile cu lapte:
ţist terlocutorii noştri au- fost stare o are şi drumul de iarba de: pe păşune este î-m tru îmbunătăţirea şi ex­ calităţi ■ şi cu- drum, de ac­
î) ; tovarăşii: Voicu Teodoreanu- acces în, staţia de prelucra­ şi tineretul de reproducţie- general săracă în. sodiu, e- ploatarea pajiştilor sînt, ces în vederea livrării la­
lea Organizarea, taberei de va- lement care dacă lipseşte chemaţi să ajute- efectiv şe­ ţi mp a laptelui, dhpă pro­
E : - şeful secţiei cariere Deva- re Brănişca. Dar aceasta ră_ impEcâ ua complex de
roz şi Traian Josan — şeful este problema-, LC.C.F. Ti­ saui este insuficient în hra­ fii die fermă la. calcularea- gramul stabilit.
orn măsuri şi amenajări prin Cooperativele agricole de
a); carierei Brănişca. mişoara. Fiindcă am amihi- care se- asigură, în- perioa­
isa — Ne preocupăm să a- tifc de I.C.C.F. — noi le-am ________________________ lift SUTA’ producţie din Beri-u; Căs-
Ai- acordat unele ajutoare. da imi-Gctombrie; ® fura­ tău, Geoagiu, Bobîlna, De­
)U- propiem tot mai: mult me­ jare completă- şi îndestulă­ Ü8RI PHOBaiGIlA mmFÆM Æ JMBETMUI - va, Sîntandrei, îha, Peştişu
:o- todele de extracţie, folosite- Le-am împrumutat utilaje, toare a animalelor- cu. nu-
îx- de: condiţiile cerute de- dez­ piese de schimb,, le-ara asi­ i Creţuri verzi (iarbă de pe Mare, Pui, Sarmizegetusa
) ; şi altele, care îh- anâdi pre­
lu­ voltarea carierei; de creş­ gurat materiale de- construc­ | păşunej; cedenţi au organizat, bin®
pte terea cifrelor de plan; şi a ţii. Dar,, la-, ei se simte lipsa O' condiţie, esenţială pen­ na. animalelor, constituie a Şi. stabilirea balanţei nutre­
lin eficienţei muncii — releva forţei de muncă şi; de ce tru- buna funcţionare a- ta­ fcîhă pentru creşterea ira ţurilor verzi pentru peri­ taberele: de vară, pentru
C: vaci de lapte sau tineretul
ile Traian Josan. Aici am cău­ să n-o spunem, şi a unei berei- este asigurarea- hrar greutate a animalelor, dar oada, de vară.
I : tat să înlocuim perforatoa­ mobilizări mai energice; nei necesare animalelor pe: mai ales pentru producţia în legătură cu. modul de femei de reproducţie* an
ile rele obişnuite cu foreze, ceea ce periclitează pune­ întreaga perioadă de pri- de lapte. De asemenea, la hrăni re a animalelor, o a- obţinut rezultate superioa­
iar pentru, eliminarea, trans­ rea îh funcţiune a obiecti­ măvară-toamnă ou nutre­ tabără trebuie procurate şt tenţie deosebită se va acor­ re, demonstrînd că există
portului auto pe o distanţă vului Ta termenul’ prevăzut ţuri verzi din pajişti: per­ adüse din timp unele ma­ da trecerii de la întreţine­ posibilităţi ca în perioada
de: 2 km, îh pantă, şi a Pentru a nu influenţa în­ manente, completată cu teriale- şi ustensile absolut, rea îh, stabulaţie la între­ de păşunat să fie- redresată
consumului exagerat de deplinirea sarcinilor de masă verde din pajişti se­ necesare pentru mulsul, a- ţinerea pe păşune. Aceasta situaţia realizării indicata-
combustibili, am realizat plan, adresăm acestor uni­ mănate pentru tot efecti­ naliza şi- păstrarea laptelui, se va face treptat.' Trece­ Eilor de plan. în sectorul
4 două rostogoale de taluz pe tăţi rugămintea de ai rezol­ vul care va popula, tabăra;. pentru, punctul de însămîn- rea, bruscă de la alimenta­ zootehnic şi, recuperate res­
ici o distanţa de 50 de metri. O atenţie aparte se- va ţări artificiale,, pentru, sta­ ţia în, stabulaţie la- cea pe
ar va problemele ce le revin, ţiunea de montă cu tauri, tanţele la producţia- de lapte
ă- Odată: cu exfânderea> o să îh ce ne priveşte vom face- acorda condiţiilor de re­ păşune poate, da. naştere 1a, marfă.
ie. trecem-, la puşcările cu ca­ producţie pentru- tineretul pentru punctul sanitar-ve- unele accidente nedorite,
at meră de minare, care vor- totul pentru a ne îndeplini femei şi. vacile cu lapte, terinar şi altele. cu grave repercusiuni asu­ Dr. ing. EUGEN CERNELEA
o- dubla cantitatea de rocă. exemplar sarcinile. înfiinţând pe timpul verii Tabăra de vară trebuie
îa pra sănătăţii animalelor Direcţia generală pentru
— Fiindcă vorbim de e- un punct de msămîhţări ar­ concepută ca o unitate (meteori zaţii; indigestii-, co­ agricultură şi industrie
ficienţă, spunea inginerul D. A1MĂŞAN tificiale sau asigurînd nu- zootehnică. Şefii fermelor lici, enterite etc.j, precum alimentară Hunedoara—Deva