Page 13 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 13
Şedinţa Comitetului Politie
Executiv al C. C. al P. C„ R.
Comitetul Politic Execu Comunist Român şi Uniu sonalitate proeminentă n
tiv al C.C. al P.C.R. s-a nea Comuniştilor din Iugo lumii contemporane, prie
întrunit in şedinţă, în ziua slavia, dintre Republica ten apropiat ai poporului
de 5 mai, sub preşedin Socialistă România şi K.S.F. român, in zilele de (i—li)
ţia tovarăşului Nicolae Iugoslavia, Comitetul Poli mai. in România se decla
Ceauşescu, in legătură cu tic Executiv a luat urmă ră doliu naţional. In ziua
încetarea din viaţă a tova toarele hotărîri : de 8 mai, ziua funeraliilor
preşedintelui Tito. se vor
răşului Iosip Broz Tito, La funeraliile tovarăşu arbora drapelele in berna.
preşedintele Republicii So lui Tito să participe o de în Capitală va avea loc
cialiste Federative Iugosla legaţie condusă de secreta un miting de doliu. De ase
via, preşedintele Uniunii rul general al P.C.R., pre menea, in aceste zile. in
Comuniştilor din Iugoslavia. şedintele Republicii Socia întreaga ţară vor avea ioc
liste România, tovarăşul
Comitetul Politic Execu Nicolae Ceauşescu. Din adunări de doliu, în cadrul
tiv s-a alăturat întru totul cărora oamenii muncii işi
înaltului omagiu pe care to delegaţie să mai facă par vor exprima sentimentele
varăşul Nicolae Ceauşescu te tovarăşii Ilie Vcrdeţ, de înaltă preţuire faţă de
l-a adus preşedintelui Tito prim-ministru al guvernu personalitatea preşedintelui
Ia deschiderea forumului lui, şi Ştefan Andrei, mi Tito, precum şi profunda
naţional al tineretului din nistrul afacerilor externe. durere pentru încetarea sa
România. Pentru omagierea tova din viaţă.
Ca semn al deosebitei răşului Tito, mare condu Posturile de radio şi te
preţuiri faţă de marele dis cător al Iugoslaviei socia leviziune, precum şi insti
părut şi in spiritul relaţii liste, militant de seamă al tuţiile artistice vor prezen
lor de caldă prietenie şi mişcării comuniste şi mun ta în această perioadă pro
Anul XXXII, nr. 6996 MARŢI, 6 mai 1980 4 pagini — 30 bani solidaritate dintre Partidul citoreşti internaţionale, per grame adecvate.
le prezenta tovarăşului Comitetului Central al Uniunii
Comuniştilor din Iugoslavia
Nicolae Ceauşescu, ieri s-au deschis Preşedinţiei Republicii Socialiste
in Capitală’ lucrările forumului Federative Iugoslavia
Cm profundă durere, cu inimile îndo xistenţei paşnice intre state cu orinduiri
tinerei generaţii liate am aflat de încetarea din viaţă a sociale diferite, a respectului independen
tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele
ţei şi suveranităţii naţionale a fiecărui
Republicii Socialiste Federative Iugosla
via, preşedintele Uniunii Comuniştilor din popor.. Tovarăşul Tito a fost unul din fonr
datorii mişcării ţărilor nealiniate, un mi
T o v a r ă ş u l Nicolae urale şi ovaţii. Participan Iau parte ca invitaţi un Iugoslavia. litant neabătut pentru cauza colaborării,
Ceauşescu, secretar general ţii scandează îndelung, cu mare număr de reprezen In numele Comitetului Central al Parti securităţii şi păcii intre popoare.
al Partidului Comunist Ro înflăcărare, „Ceauşescu — tanţi ai organizaţiilor re dului Comunist Român, ai Consiliului de Intre partidele. statele şi popoarele
mân, preşedintei« Republi P.C.R.“, „Ceauşescu şi po voluţionare, progresiste şi Stat şi al Guvernului Republicii Socialiste noastre — legate prin vechi tradiţii do
cii Socialiste România, to porul“, „Ceauşescu — ti democratice de tineret, stu Român, al întregului popor român, şi al meu solidaritate şi întrajutorare — s-au sta
varăşa Elena Ceauşescu, nerii“, „Ceauşescu, Româ denţi şi copii de peste ho personal vă adresăm dumneavoastră, tu tornicit raporturi de profundă prietenie,
ceilalţi tovarăşi din condu nia — ocrotesc copilăria“, tare, expresie a voinţei şi turor comuniştilor şi popoarelor prietene s-a dezvoltat o intensă colaborare politică,
cerea partidului şi statului „Ceauşescu — pace“. hotărîrii comune de a în economică şi pe alte planuri, s-a desfă
au participat, luni diminea în această atmosferă de tări unitatea şi colaborarea ale Iugoslaviei socialiste cele mai sincere
ţă, la deschiderea lucrări mare însufleţire şi entu în lupta pentru înfăptui condoleanţe pentru greaua pierdere sufe şurat o activă şi rodnică conlucrare în
arena vieţii internaţionale. Raporturile
lor forumului tinerei gene ziasm tineresc, în prezidiul rea aspiraţiilor de liberta rită prin moartea tovarăşului Iosip Broz
Tito.
raţii, generaţie ce se iden şedinţei festive iau loc to te, independenţă şi progres de strînsă prietenie şi cooperare multila
tifică plenar cu viitorul na varăşul Nicolae Ceauşescu, ale tuturor popoarelor, pen In rîndurile comuniştilor, ale tuturor terală româno-iugoslave au constituit şi
ţiunii noastre socialiste, tovarăşa Elena Ceauşescu, tru statornicirea unui cli celor ce muncesc din patria noastră, pre constituie o contribuţie preţioasă la cauza
dar care este, totodată, pu tovarăşii Ilie Verdeţ, losif mat de pace, destindere şi şedintele Iosip Broz Tito s-a bucurat de propăşirii cconomico-sociale a popoarelor
ternic angajată în toate în Banc, Emil Bobu, Cornel securitate, pentru realiza o sinceră şi adîncă preţuire şi dragoste, noastre, la întărirea forţelor socialismului
făptuirile prezentului. Burtică, Virgil Gazacu, Ion rea dezarmării, pentru fău apreciat ca un marc conducător al popoa şi progresului in întreaga lume, la înfăp
Acest larg forum se în Comun, Nicolae Constantin, rirea unei lumi mai drepte relor Iugoslaviei, precum şi ca un mare tuirea idealurilor şi aspiraţiilor popoare
scrie ca un eveniment im Constantin Dăscălescu, Ion şi mai bune pe planeta şi apropiat prieten al României socialiste, lor de pretutindeni pentru o lume mai
portant în viaţa social-poli- Dincă, Janos Fazekas, Lu noastră. care a adus un aport deosebit dc impor bună şi mai dreaptă.
tică a ţării, el reunind sem dovic Fazelcas, Cornelia Fi- Şedinţa festivă este des tant la dezvoltarea relaţiilor româno-iu- Numeroasele întilniri. contacte şi con
nificativ, în acest anotimp lipaş, Petre Lupu, Gheorghe chisă de tovarăşul Pante gosîave. Preşedintele Tito a jucat un rol vorbiri pe care le-am avut de-a lungul n-
tinăr, trei mari manifes Pană, Ion Păţan, Gheorghe limon Găvănescu, prim-se- inestimabil in organizarea rezistenţei anti nilor. personal, cu tovarăşul Tito, au ci
tări ale tineretului patriei Rădulescu, Aneta Spornic, cretar al Comitetului Cen fasciste şi a luptei de eliberare a popoa mentat puternic relaţiile noastre de stimă,
..noastre — Congresul al XI- Virgil Trofin, Ştefan Voi- tral al Uniunii Tineretului relor iugoslave, în victoria revoluţiei şi preţuire şi sinceră prietenie — factor de
lea al Uniunii Tineretului tec, Ştefan Andrei, Mihai Comunist, care în numele construcţiei socialiste în ţara prietenă şi seamă al apropierii tot mai strînse şi al
Comunist, Conferinţa a Gere, Nicolae Giosan, Su- tuturor participanţilor, al vecină. Remarcabil militant revoluţionar cooperării tot mai largi dintre partidele,
XlI-a a Uniunii Asociaţii zana Gâdea, Ion Ioniţă, Ana întregului tineret al patriei, al mişcării comuniste şi muncitoreşti in popoarele şi ţările noastre.
lor Studenţilor Comunişti Mureşan, Elena Nae, Ma a salutat cu nemărginită ternaţionale, prodigioasă personalitate a împreună cu întregul nostru partid şi
din România şi a IV-a Con rin Rădoi, Ion Ursu, Ri- bucurie şi satisfacţie parti lumii contemporane, tovarăşul Tito a adus popor îmi exprim convingerea că raportu
ferinţă naţională a Organi chard Winter, Ilie Rădules ciparea la forumul tinerei o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea rile de colaborare, solidaritate şi conlu
zaţiei pionierilor. cu, Marin Vasile. generaţii din patria noastră socialismului pe plan mondial, la afirma crare pe multiple planuri dintre cele două
Pe platforma din faţa in în prezidiu iau loc, de a celui mai iubit fiu al rea unor relaţii dc tip nou în mişcarea partide şi state ale noastre vor cunoaşte
trării oficiale a Palatului asemenea, reprezentanţi ai naţiunii române, prietenul comunistă şi muncitorească, bazate pe e- şi în viilor o evoluţie mereu ascendentă,
sporturilor şt culturii, to conducerilor U. T. C., şi îndrumătorul apropiat al galitate şi respectul independenţei fie că prietenia româno-iugoslavă va deveni
U.A.S.C.R. şi C.N.O.P., ai
varăşul Nicolae Ceauşescu generaţiilor de tineri,, se cărui partid, ca şi în lupta mondială pen tot mai strînsă şi mai trainică, în interesul
şi tovarăşa Elena Ceauşescu tineretului şi copiilor din cretarul general al Parti tru afirmarea forţelor democratice şi pro ambelor popoare, al socialismului şi păcii
sînt întîmpinaţi cu multă întreaga ţară. dului Comunist Român, gresiste. pentru instaurarea în lume a li în întreaga lume.
căldură de Pantelimon Gă- Sînt de faţă membri ai preşedintele Republicii So nei politici liai între naţiuni. In aceste momente de grea încercare
Sub conducerea Uniunii Comuniştilor
vănescu, prim-secretar al C.C. al P.C.R., ai Consiliu cialiste România, tovarăşul din Iugoslavia, a tovarăşului Iosip Broz pentru popoarele Iugoslaviei prietene, ca
lui de Stat şi guvernului,
Nicolae Ceauşescu.
Comitetului Central al U~ şi dc profundă mîhnirc pentru forţele
numii Tineretului Comu activişti "Se partid şi de îleclarind deschise lucră Tito, popoarele iugoslave au dobîndit uri înaintate de pretutindeni, vă exprimăm,
nist, Nicu Ceauşescu. se stat, personalităţi ale vieţii rile forumului tinerei ge aşe succese in transformarea revoluţio dragi tovarăşi, cea mai adîncă compasiune,
cretar al C.C. al U.T.C., ştiinţifice, culturale şi ar neraţii — Congresul al XI- nară a ţării, în dezvoltarea ei cconomico- împărtăşim din adîncui inimii durerea
tistice, oameni ai muncii.
Ion Sasu, preşedintele La lucrările forumului lea al Uniunii Tineretului socială şi ridicarea bunăstării materiale oamenilor muncii din Iugoslavia şi vă a-
Consiliului Uniunii Asocia tinerei generaţii participă Comunist, Conferinţa a şi spirituale a maselor, în aplicarea crea sigurăm că poporul român este alături de
XlI-a a Uniunii Asociaţii
toare a socialismului ştiinţific Ia condi
popoarele Iugoslaviei. Avem ferma convin
ţiilor Studenţilor‘Comunişti delegaţi şi invitaţi de pe ţiile concrete ale Iugoslaviei, în dezvolta
din România, şi Constantin întreg cuprinsul patriei — lor Studenţilor Comunişti rea teoriei şi practicii revoluţionare. gere că Uniunea Comuniştilor din Iugos
Boştinâ, preşedintele Consi tineri muncitori, ţărani, e- din România şi cea de a lavia. popoarele Iugoslaviei prietene, ur-
în frunte cu tovarăşul Iosip Broz Tito,
liului Naţional al Organi levi, studenţi, intelectuali IV-a Conferinţă a Organi Republica Socialistă Federativă Iugosla mînd învăţătura şi îndemnul tovarăşului
zaţiei pionierilor, el a spus:
zaţiei pionierilor. şi militari — români, ma Exprimînd dorinţa fier via s-a afirmat puternic în viaţa interna Tito, vor întări şi. mai mult unitatea rîn-
T o v a r ă ş u l Nicolae ghiară, germani şi de alte binte a tuturor tinerilor şi ţională a epocii noastre, militînd ferm pen durilor lor. vor construi cu fermitate so
Ceauşescu şi tovarăşa naţionalităţi, care işi con copiilor patriei, vă adre tru soluţionarea problemelor complexe cietatea socialistă, vor întări independenţa
şi suveranitatea patriei.
Elena Ceauşescu sînt invi sacră întreaga energie şi săm, mult iubite şi stima care confruntă omenirea, pentru relaţii Vă rugăm, dragi tovarăşi, să transmi
taţi apoi în marea sală în capacitate creatoare cauzei te t o v a r ă ş e Nicolae noi între state, aducînd o contribuţie re
care se află întrunit foru partidului, patriei şi po Ceauşescu. rugămintea res marcabilă la promovarea principiilor coe- teţi familiei îndoliate cele mai sincere
mul tinerei noastre gene porului, edificării socialis pectuoasă de a lua cuvin - condoleanţe.
raţii. mului şi comunismului pe NICOLAE CEAUŞESCU
Sub vasta boltă a sălii, pămîntul scump al Româ
răsună puternice aplauze, niei. (Continuare in pag. a 4-a) Secretar general al Partidului Comunist Român
Preşedintele Republicii Socialiste România
n20 000 TONE CARJÎUNE DIN COTIGA LOCUINŢE
PESTE PREVEDERI PENTRU MUNCITORI H O T À R Î R E A
în oraşu Brad s-a dat
1
Colectivele de mineri ÎNTBECERl! in folosinţă zilele trecu
din Valea Jiului raportea Comitetului Central al Partidului Comunist Român,
ză alte rezultate deosebi SOCIALISTE te, blocul 14, cu 20 dc a- a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri
te din munca lor. Cele partamente. care se adau ale Republicii Socialiste România, în legătură
mai mari succese le-au treprindcrile miniere Lu- gă celor 20 de apartamen
obţinut minerii de la Lu- peni şi Bărbătcni, cu te date în folosinţă ante cu încetarea din viaţă a tovarăşului Iosip Broz Tito
peni, Bărbătcni, Petrila, 12100 tone şi, respectiv, rior. în luna mai vor fi în semn de înaltă preţui de Miniştri ale Republicii va fi arborat în berna.
Uricani şi Paroşeni. Ei 5 831 tone. predate peste plan 35 dc re şi pentru a aduce un Socialiste România hotă Toate manifestările distrac
au extras peste prevederi Sporul de producţie a apartamente, iar cele 100 profund omagiu tovarăşu răsc : tive şi sportive din ziua de
in luna aprilie o produc fost obţinut pe. seama de apartamente care mai lui Iosip Broz Tito, preşe Se proclamă doliu naţio 8 mai 1980 se suspendă.
ţie de aproape 29 000 tone creşterii productivităţii dintele Republicii Socialis-, nal pe întreg teritoriul Re în zilele de doliu naţio
cărbune. muncii, îndeosebi iu aba sînt prevăzute în pianul te Federative Iugoslavia, publicii Socialiste România nal, teatrele, cinematogra
Pe primele locuri in în tajele de mare capacitate pe acest an vor fi termi preşedintele Uniunii Comu în zilele de G—10 mai 1080. fele, radioul, televiziunea şi
trecerea pentru cit mai dotate cu complexe me nate cu o lună mai de niştilor din Iugoslavia, Co în ziua funeraliilor to celelalte instituţii de cul
mult cărbune se află în- canizate. vreme. mitetul Central al Partidu varăşului Iosip Broz Tito — tură şi artă îşi vor adapta
lui Comunist Român, Con 8 mai 1980 — drapelul Re programul în mod cores
siliul de Stat şi Consiliul publicii Socialiste România punzător.
