Page 14 - Drumul_socialismului_1980_05

Pag. ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI

Experienţa C A R N E T C U L T U R A L
acumulată la Lupeni ftBATMEfffillj lilLiMf M!NERI Sfl IUL
«planului
în 'mecanizarea ■MS unici im «»dotării tehnice „CINTECELE consiliul comunal de educa­ căminele culturale Pane, Po-
lucrărilor miniere NIVELUL «înaltei calificări STREIULUI“ ţie politică şi cultură socia­ joga, Glodghileşti, Almaş-Să- 10,00 Teleşce
să fie îmbrăţişată Duminică s-a deschis Ia Si- listă, a prilejuit participanţi­ lişie, Chnjmri de Sus, Visca, 11,00 Telex
de tot mai multe meria cea de-a Vil-a ediţie lor cunoaşterea obiectivelor Lăpugiu de Sus, Răduleşti, 1C,00 Telex
______________ a Festivalului culturii şi e- ce vor împlini harta econo­ Lăpuşnic, Iiia, locuitorii sa­ 16,OS Teleşco
mine din Valea Jiului „Să mecanizăm mineritul, dar
dttcaţici „Cîntecele Streiului“. mică şi social-culturală a ţi­ tului gazdă şi oaspeţii s-au 16,25 Din {ă
Inaugurarea, desfăşurată sub nutului nostru în viitoarea e- întttnit la zona de agrement 16.40 Sonata
după o temeinică cunoaştere a specificului genericul „Ziua manifestări­ tapă de dezvoltare, iar piesa „Sidească“. Aici, ‘Fraian Cri- minor
pian d
lor pentru tineret“, a fost, „Patru cuscri ■ şi-un flăcău“ şan, directorul căminului 17,10 Tinerej
fiecărui abataj“ - se afirmă la I. M. Paroşeni prin acţiunile organizate, un a fost o plăcută mtîlnire a cultural, a subliniat rosturile 17.55 Almaiu
publicului cu arta dramati­
omagiu adus deschiderii lu­
educative ale festivalului,
18,15 Eroi ai
crărilor Forumului tinerei că şi cu interpreţii. Zicem după care recitalul de poe­ incit...
între întreprinderile mi­ cenco, se găsesc puţine în funcţioneze ireproşabil, deci generaţii. Expunerea „Sîntem „şi cu interpreţii“ pentru că zie patriotică al membrilor 18.40 Patriei,
niere care aplică mecani­ Vale. Pînă nu demult şi să fie permanent suprave­ aici de 2050 de ani“ (susţi­ printre ei se aflau Ion An-, cenaclului judeţean al poe­ (coruri
zarea, mina Paroşeni deţi­ cea a lui Ilie Filiche era gheat de oameni compe­ nută de prof. Beniamin Ba- draş — primarul comunei, ţilor populari „Mioriţa“ 13,00 Tel ejur
ne pionieratul. Aici a fost. 1a fel, dar acum parcă a tenţi, care să. poată inter­ sa) a fost urmată de un am­ Petru Polverca — secretarul (N. M. Isac, Sînziana Mol- 19,30 Forum:
ncraţii
introdus pentru prima dată mai slăbit ritmul. veni la timp. util atunci plu dialog cultural-artistic consiliului popular comunal, dovan, Ion Buştea), a des­ 19,45 La zi
un complex de susţinere şi După cum se vede am cînd este- cazul. Altfel, se al pionierilor şi elevilor — dascălii Cornel Miheţ, Liviu chis manifestările artistice. 19.55 Seară
tăiere mecanizată. Aceasta numit trei şefi de brigadă, produc dereglări ce conduc prin montaje lUerar-musica- Bulzan. Adriana Ştefan, Ni- Apoi-, timp de cinci ore, ar­ ,, Erau
se întîmpla în urmă cu a- care mînuiesc complexe la pierderi mari de produc­ le, recitări, brigăzi artistice, colae Iga (directorul cămi­ tiştii amatori au adus nes­ Scenari
nului cultural), Dorina Ciu-
Simion
proape 10 ani. De atunci mecanizate. Toţi sînt de ţie. cântece, aduse de cei mai ti­ caş — secretara comitetului temate ale folclorului local 21,35 O mar
neri artişti amatori din şco­
s-a scurs o perioadă sufi­ profesie mineri. O să în­ La minele care au deja comunal al U.'T.C. şi alţii. — obiceiuri de nuntă (Pane raită
cientă pentru a se acumula trebaţi de ce la conducerea o mare experienţă în dome­ lile generale din Băicia, Ra- şi Pojoga), dansuri populare mulul,
o bună experienţă în folo­ acestor brigăzi nu avem e- niul mecanizării, toate a- poltu Mare, Sîntandrei, Găr- „MUREŞ, şi ântcce (Lăpuşnic, Rădu­ păcii ii
Docurm
sirea cu succes a utilaje­ lectromecanici. Personal ceste probleme se rezolvă piniş, Uroi, Simeria Veche, PE MARGINEA TA“ leşti, Cîmpuri, Almaş-Sălişte). 22,05 Telejur
nr. 1 şi 2 şi liceul indus­
lor de înaltă tehnicitate. consider că intr-adevăr un mai uşor. Acolo unde încă trial din oraşul gazdă. a ma­ După o săptămînă de ma­ Gazdele au prezentat un
Ani de-a rîndul, mina Pa­ asemenea utilaj trebuie în­ n-a luat amploare, sau a- nifestării; Prima zi a prile­ nifestări politico-cducalive şi spectacol în care au evoluat
roşeni s-a situat printre credinţat unui electromeca­ bia se introduc complexe juit şi vernisajul expoziţiei cultural-artistice, duminică taraful, (dirijor Ildria Băţă- IC INI
fruntaşe, ca urmare a unor nic (maistru, tehnician, sub- mecanizate, este nevoie de de tnelalo plastic şi broderie s-a încheiat la llia, cea de-a lar), formaţia de dansuri
cu
începînd
previziune,
mari producţii suplimenta­ inginer). Avînd în vedere studierea metodelor celor artistică a soţilor Irina şi IX-a ediţie a festivalului populare, solista vocală Flue-
DEVA: sa
re, extrase din abatajele valoarea de cîteva zeci de mai ad-ecvate şi continuând Petru Oprcscu, precum şi îii- „Mureş, pe marginea la“. Du­ raş Bisorca Vcronica. care Prezentatori
pă o paradă a portului şi
s-a bucurat de o caldă apre­
dotate cu complexe meca­ milioane de lei a unui com­ cu pregătirea forţei de trcceri sportive şi carnava­ cântecului, la care au parti­ ciere, muzică uşoară. (Mircxn NEDOARAr
nizate. Şi în prezent, tot plex, echivalentul unei fa­ muncă“. luri. Ieri, manifestările au şi ardelenii
din asemenea abataje se brici de confecţii, este fi­ După discuţia purtată cu fost dedicate „Zilei ştiinţei şi cipiu formaţii artistice de Ia Ţie, corespondent). venturiie li
— seriile 1-J
extrag cele mai mari pro­ resc deci să fie şi acolo un cadre de conducere de la tehnicii“. ca anilor d
director de abataj. Cei trei I-1I (Constr
ducţii de cărbune, înregis- I.M. Paroşeni, iată, consem­ „LA IZVOARELE TROŞANI:
trîndu-se productivităţi su­ întrunesc aceste condiţii, ei năm noi opinii privind ex­ CRIŞULUI“ călăreţ (Un
(7
perioare de la o etapă la fiind calificaţi şi în alte perienţa înaintată în ex­ La Blăjcni a avut Ioc. du­ IJl.1 p.-al iar;
alta. Intr-urna din zilele tre­ meserii, iar cunoştinţele lor ploatarea complexelor me­ minică, deschiderea celei de blica) ; LUP
cute, Spre exemplu, brigada în materie depăşesc ire cele canizate şi pentru alte co­ a ll-a ediţii a festivalului vadă pentn
condusă de Titu Teacenco ale • multor electromecanici. lective care însă nu o cu­ local „La izvoarele Crişului ral); Caddit
VULCAN:
a obţinut, într-un schimb, Perspectiva, însă, aceasta nosc. Ce facem însă cu cei Sule de locuitori din comu­ cursă lung«'
aşa cum am mai anunţat, este : abatajele dotate cu care încă mai cred că a- nă au ţinut să fie părtaşi la lq coit/ineşuior va cjvou ioc joi, o mkji, în LONEA: 1
(Min-erul) ;
30,‘5 tone pe post. Aceste complexe mecanizate, care ceasta nu le aduce nici un inaugurarea săptămînii cultu­ cadrul „Colocviilor de istorie", expunerea : „importanţa e- Portret cu
rezultate, să recunoaştem, vor fi în număr tot mai folos ? ! Invităm deci în rii şi artei, care s-a afirmat pocală a creării Partidului Comunist Român — detaşament toresc); BR
nu sînt' posibile în abataje­ mare, să fie exploatate de continuare la o cit mai bu­ — încă de la prima sa edi­ de avangardă al clasei muncitoare din România". Un sim­ anotimp (St
le cu tehnologie clasică, ci brigăzi complexe, conduse nă cunoaştere a tot ceea ce ţie — ca o manifestare edu­ pozion cu aceeaşi temă, va avea loc, tot joi, la Atelie­ RÂŞTIE: C<
că (Patria)
numai în cele mecanizate. de oameni foarte bine pre­ s-a cîştigat în acest dome­ cativă cu Inrg ecou. Simpo­ rele centrale de reparaţii ale I.C.S. Hunedoara, organizat rq> nu a avi
Să vedem însă cum s-a gătiţi, de formaţie electro­ niu. zionul „Judeţul Hunedoara de. comitetul de partid, comitetul sindicatului şi comitetul CEOAGIU-E
sfîrşitul lerr
ajuns Ia aceste realizări, mecanică, policalificaţi, dar in perspectiva cincinalului U.T.C. De asemenea, vor fi organizate, la secţia din Hu­ tură) ; HAŢI
cum au reuşit minerii Pa- şi cu temeinice cunoştinţe CONSTANTIN IOVÂNESCU J9S1—WS5", organizai de nedoara a întreprinderii „Vidra" Orăştie, spectacolul li'te- tă 2 (Popu
roşcniului să folosească teh­ despre minerit“. rar-muzical „Partid — lumina vieţii noastre", iar la clu­ Inspectorul
CAL AN: Ji
nica din dotare la capaci­ Ing. Petru Dorin Voinea : La întreţinerea bul „Siderurgisiui'j spectacolul festiv intitulat: „Omagiu cultură) ;
tatea scontată. în rîndurile „De la alegerea neinspira­ partidului". Aceluiaşi eveniment îi sînt închinate acţiunile nioniştii (IV
de faţă ing. Kovacs Emerik, tă a tipului de complex se cu cartea soclal-politlcă organizate în mai multe secţii din Hop... şi a
(Lumina).
director, şi ing. Petru Do­ trag numeroase neajunsuri, culturilor — mobilizate C.S. Hunedoara şi expoziţia cu documente din istoria şi
rin Voinea, inginer şef e- atît în exploatarea cit şi lupta P.C.R. de la biblioteca clubului „Siderurgistul".
lectromecanic, ne oferă cî- în întreţinerea utilajului. ® în cinstea Congresului al Xl-lea al U.T.C. Din ini­ SP'RO?
teva din suporturile reali­ Combinaţia mecanizare-puş- toate forţele satelor ! ţiativa cc telului U.T.C. din C.S. Hunedoara, un grup de
zărilor superioare, ale ex­ care, folosită atunci cînd tineri au i,,. alat in Munţii Retezat, la cabana Pietrele,
perienţei înaintate. stratul este mai gros decît în această primăvară cu tosanitar pentru combaterea pe refugiul Genţiana, o placă comerhorativă, cu emblema Rezultatele
U.T.C., pe care sînt înscrise cuvintele : în cinstea Congre­
din 4 ma
Ing. Kovacs Emerik: „în­ prevăd instrucţiunile de ex­ temperaturi scăzute şi ploi purecilor. In raport de sta­ sului al Xl-lea al U.T.C.“.
treţinerea utilajelor este ploatare, este total neferi­ frecvente se impun măsuri diul de creştere şi dezvol­ © La căminele de nefamilişli nr. 4, 5 şi 6 ale tinerilor F.C.M. Gala
factorul esenţial care asi­ cită. Cit despre revizii şi deosebite pentru ca în fie­ tare a culturii de cartofi, în din C.S. Hunedoara s-a organizat vizionarea şi audierea in „U" Crai
gură realizările bune. La reparaţii, cred că sînt de care unitate agricolă de stat această săptămînă forţele coiectiv a lucrărilor de deschidere a Congresului al Xl-lea Gloria Buză
noi, acest capitol nu a fost neconceput fără o formaţie şi cooperatistă să fie efec­ mecanice sînt concentrate al U.T.C., a cuvîntă i rostite cu acest prilej de tovarăşul
neglijat niciodată. Este service, cu oameni specia­ tuate în mod exemplar lu­ la rebilonat şi erbicidat. Nicoiae Ceauşescu, secretarul general al partidului. A.S.A. Tg.
" “'Ortul s
foarte adevărat că dispu­ lizaţi pe diferite Categorii crările de întreţinere a cul­ Printr-o mobilizare susţi­ © Prin munca r jiuntar-patrioiică a cetăţenilor. Locui­
turilor. Deoarece condiţiile
nem şi de oameni cu ca­ de lucrări. La noi, spre e- • climatice favorizează îmbu- nută a potenţialului exis­ torii comunei Teii: cu Inferior au realizat prin muncă vo- „U“ Cluj-Ni
tent şi folosirea deplină a
F.C. Baia
lificare pe măsura dotării xemplu, formaţia are în ruienarea excesivă a cultu­ utilajelor din dotare, este luntar-pairiotică lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de
(adică peste 70 la sută din componenţă trei echipe, fie­ rilor, este necesară o orga­ posibil ca aceste acţiuni să peste 300 000 lei, ceea ce reprezintă aproape jumătate din Chimia Rm.
membrii brigăzilor de la a- care specializată . într-un nizare ireproşabilă a între­ fie încheiate în cel mult angajamentul pe anul 1980. In cadrul ace.aor acţiuni s-au S.C. Bacă
batajele mecanizate sînt po~ domeniu — combine, hi­ gii activităţi pentru a pu­ trei-patru zile bune de lu­ făcut lucrări de decolmatare a rîului Cerna, s-ou plantat Steaua — F
licalif icaţi), însă şi exigen­ draulică, construcţie meta­ tea interveni la timpul op­ cru în cîmp. pomi şi arbuşti ornamentali, s-au omenajot zonele verzi
ţa este mereu ridicată. La lică. Aceasta a preluat in­ tim cu lucrări de întreţine­ O intensă activitate la şi terenurile do joacă pentru copii, s-au făcut lucrări de P li. Iaşi —
aceasta aş adăuga dorinţa troducerea şi montarea în re mecanică şi bianuală, întreţinerea culturilor se întreţineri şi reparaţii pe drumurile comunale. Olimpia S.M
oamenilor de a lucra în ast­ subteran a complexelor, o- punînd accentul pe calita­ desfăşoară şi pe ogoarele ® Mineri la odihnă şi tratament. în penoada care a
fel de abataje. Dacă ia în­ peraţiune ia care, de fapt; tea praşilelor, ţinînd seama fermei de stat cu profil le­ trecut de la începutul anului şi pînă acum, un număr de Dinamo — 1
ceput unii priveau cu ne­ participă şi mineri din bri­ de faptul că acestea hotă­ gumicol a I.A.S. Simeria. peste 40 de oameni ai muncii de la E.M. Ghelari au fost Roma — Ca
încredere aceste „uzine gada care-1 va exploata. De răsc în mare -parte soarta Şeful acestei ferme, ing. la odihnă şi tratament în diferite staţiuni balneoclimate­ Florentina -
subterane", acum primim asemenea, la noi tot mai recoltei. Ioan Dărăbanţ, ne-a relatat rice din ţară.
tot mai multe opţiuni ale multe brigăzi, chiar de la Urmărind îndeaproape e- că în actualitate se află în­ © Expoziţie cu vinzare a produselor de marochinârie. Ascoli — Ju
minerilor pentru abatajele pregătiri, sînt conduse de voluţia timpului şi stadiul treţinerea manuală a cultu­ Cooperativa meşteşugărească „Drum nou" Hunedoara, ve­ Torino — L;
mecanizate, acestea oferin- lăcătuşi sau electricieni'. To­ de dezvoltare a culturilor, rii de ceapă. Zilnic la a- nind In întîm'pinarea solicitărilor făcute de cetăţeni, a
du-le totodată şi posibili­ tuşi, in continuare, este ne­ într-o serie de unităţi au ceastă acţiune participă cî- deschis în microraionul 6 o unitate specializată pentru Fond de r
tatea unei .perfecţionări cesară o policalificare in­ fost demarate lucrările de te 50—00 de lucrători, ur­ desfacerea produselor de marochirvă'ri'e, realizate de meş­ lei.
continue, învăţarea unei tensă, dar nu numai a mâ­ întreţinere ia plantele teh­ mînd ca acţiunea să fie in­ teşugarii locali.
noi meserii ; altfel, de fapt, nerilor, ci şi a cadrelor ca­ nice şi la legume, precum cite atâ pînă la jumătatea NICOLAE BADIU
nici n-ar fi în stare să re asigură asistenţa tehnică şi la alte .prăşitoare. Un decadei a doua a lunii mai .liOTi
mînuia&că şi să stăpîneas- pe schimburi — maiştri, in­ bun exemplu de urmat în a.c. Tot la cultura de cea­
că utilajele de mare tehni­ gineri, inclusiv şefi de sec­ această privinţă îl oferă lu­ pă s-a făcut şi tratamentul Rezul Rítele
citate. Din aceasta derivă, toare. crătorii ogoarelor din co­ ¡itosanitar împotriva manei, Gazde primitoare mai 1980 :
fără îndoială, spiritul de c- Pentru a se evita anumi­ muna Uia. La cooperativa in aceste zile se declanşea­ Extr. I : 9,
ohipă. Brigăzi unite, cum te strangulări ale produc­ agricolă din Iiia prăşitul ză şi prăşitul mecanic la
sînt cele conduse de Faza- ţiei de cărbune, trebuie ca mecanic ia sfecla de zahăr 1 ulturile de rădăcinoase, ac­ Staţiunea Geoagiu-Băi Bazinele şi cabinele au Extr. a n-a
kas Francisc sau Titu Tea­ fluxul de transport să s-a realizat pe mai mult ţiune încredinţată mecani­ a trecut un adevărat exa­ fost reparate, revopsite şi Extr. a III-,
de jumătate din suprafaţa zatorului Iuliu Huţuţuc. Un men în zilele de 1—4 mai. curăţate.
planificată, urmînd ca lu­ loc de seamă pe agenda le­ Parcajele s-au umplut de In incinta bazinelor, vi­ Iei. Fond de ci
crarea să fie încheiată pînă gumicultorilor din Simeria- maşini venite din toate zitatorii beneficiază de
la sfîrşitul primei decade a Veche îl ocupă şi plantatul colţurile judeţului, şi chiar serviciile unei linii de au­
acestei luni. De asemenea, în cîmp a tomatelor. La de mai departe, timpul toservire cu peste 100 :% Rg=IV
Y
se afJă în plină desfăşura­ fermele I.A.S. Simeria o a- bun fiind „vîntul prielnic“’ locuri la mese, cu un bo­
re prima praşiiă la ceapă, tenţie deosebită a fost a- care a adus aici uu nu­ gat sortiment de prepara­
din cele 50 ha planificate cordată întreţinerii culturii măr mare de turişti. Cum te calde şi băuturi răcori­ Timpul pr.
lucrarea respectivă fiind e- cartofilor. a fost pregătită şi cum a toare. în apropiere a fost ziua de 6 ma
fi în general
fectuată, pînă ieri, pe 30 întreţinerea culturilor răspuns acestei solicitări deschisă şi o modernă co­ cerul noros.
de hectare. O contribuţie prăşitoare. a intrat în ac­ staţiunea ? fetărie, cu laborator pro­ verse locale
de seamă -la întreţinerea tualitate în majoritatea u- Spre bucuria noastră, în priu. Alături de unităţile sotite de dese
ce. Vîntul v£
mecanică a culturilor şi-a a- nităţiloir agricole. Deoare­ acest an staţiunea a ofe­ O.J.T., şi cele aparţinînd rat, cu Intcn
dus-o mec ani za tor ui Gheor- ce prima praşiiă are un rol rit primilor vizitatori ai cooperaţiei de consum o- la 55 km/orâ
ghe Suba. Ţinînd seama de decisiv asupra producţiei ei o imagine plăcută, feră bune servicii vizita­ Temperatura
gradul de îmburuienare a la fiecare cultură, se impu­ îngrijită, demnă de cali­ torilor. cuprinsă între
de, iar cea
culturii şi de starea tere­ ne ca organizaţiile de tatea unei gazde primitoa­ Şi o noutate deosebit 17 si 22 grade
nului, cooperatorii din Bre­ partid de la sate, consilii­ re. de importantă — la bazi­ Timpul pr<
tea Mureşană au trecut la le populare şi consiliile u- Prin grija conducerii nul olimpic, spaţiul pen­ zilele de 7 şi
executarea primei praşile nice agroindustriale să sub­ staţiunii, sub coordonarea tru plajă a fost mult ex­ me în general
manuale la sfecla de zahăr, ordoneze întreaga activita­ comandamentelor care au tins, prin amenajarea în rul noros. Vo
deoarece nu s-a putut intra te politico-organizatorică organizat lucrările de pre­ acest scop a terenului a- se locale de i
do descărcări
cu mijloace mecanizate la mobilizării tuturor forţelor gătire şi ou sprijinul con­ lăturat.
La munte, t
întreţinere. Prim-vicepreşe- la efectuarea în perioada siliului popular comunal Iată de ce se poate a- iă, cu cerul n
dintele Consiliului unic a- optimă şi la un înalt nivel au fost asfaltate aleile şi firrna că examenul des­ dea averse de
groindustrial Iiia, ing. Pe­ calitativ a lucrărilor de în­ căile de acces spre par­ chiderii sezonului de va­ lapovlţă. Vînt
tru Puia, ne-a relatat că în treţinere a culturilor, in­ cări, au fost amenajate ră a fost trecut cu succes ta intensifică!
km/oră din
Ionol Popa, strungar la strungaria de cilindri a C.S.H., sc toate unităţile cultivatoare clusiv a acţiunilor pentru zonele verzi, s-au plantat la Geoagiu-Băi. teorexlog de !
remarcă prin Înalta calitate a lucrărilor ce le execută. de sfeclă de zahăr s-a a- combaterea bolilor şi a dău­ flori şi puieţi de brad. T. IONIŢĂ xandrina Pro:
plicat primul tratament fi- nătorilor.