Page 16 - Drumul_socialismului_1980_05

Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G 996 © MARŢI, 6 MAI i960

Lucrările forumului
Tovarâsul IOSIP. BROZ TITO
tinerei generaţii a încetat. din violo

neniare din pas ii un moment de reculegere „Vom munci şi vom
în amintirea marelui dispă­ crea, ţara o vom înăl­
tul în deschiderea forumu­ rut. ţa“, „Ceauşescu — tinerii“, La 4 mai, a încetat din robită, cînd era vorba nu nal, bazate pe dreptul ce­
lui tinerei generaţii din Apoi secretarul general „Ceauşescu, România — viaţă preşedintele Repu­ numai de soarta Iugosla­ lui mai puternic. Tito s~a
România socialistă. al P.C.R., preşedintele Re­ ocrotesc c o p i l ă r i a “ , blicii Socialiste Federative viei, ci şi de viitorul ome­ opus cu fermitate divizării
T o v a n ă ş u l Nicolae publicii. tovarăşul Nicolae „Ceauşescu — p a c e “ , •Iugoslavia, preşedintele Pre­ nirii, tovarăşul Tito nu a lumii în blocuri. El a fost
Ceauşescu a rostit un cu­ Ceauşescu, a rostit o am­ „Ceauşescu — România — zidiului R.S.F.I,, preşedin­ şovăit nici o clipă. Sub unul dintre întemeietorii
vânt omagial în legătură cu plă cuvântare la deschide­ pace şi prietenia“, „Vom tele U n i u n i i Comuniştilor conducerea sa, Comitetul politicii şi mişcării de ne­
încetarea din viaţă a pre­ rea forumului tineretului munci şi vom lupta, pacea din Iugoslavia, mareşalul Central al Partidului Co­ aliniere. Tovarăşul Tito a
şedintelui Iosip Broz Tito din România socialistă. o vom apăra“. Iugoslaviei şi comandantul munist din Iugoslavia a avut întotdeauna în vedere
— mare conducător al po­ La plecare, tovarăşul suprem al forţelor armate condus popoarele şi naţio­ eă pe calea nealinierii, în
poarelor Iugoslaviei, remar­ Cuvântarea secretarului Nicolae Ceauşescu, tovară­ ale R.S.F.I., Iosip Broz nalităţile ţării noastre la condiţiile păcii, se poate
cabil militant revoluţionar general al partidului este şa Elena Ceauşescu, ceilalţi Tito. lupta împotriva unui duş­ realiza temelia cea mai si­
al mişcării comuniste şl urmărită cu multă atenţie, tovarăşi din conducerea de în legătură cu acest trist man numericeşte superior gură a desfăşurării cu suc­
muncitoreşti internaţionale, cu viu interes, cu profundă partid şi de stat, parcurg eveniment, Prezidiul C.C. şi înarmat pînă in dinţi“. ces a luptei popoarelor şi
apropiat prieten al Româ­ satisfacţie şi mîndrie pa­ pe jos aleea centrală a al U.C.I., în numele Comi­ „In. timp ce întreaga Eu­ ţărilor pentru independen­
niei socialiste. triotică, cu entuziastă apro­ Parcului tineretului. în a- tetului Central al U.C.I., şi ropă era cotropită, iar fas­ ţă naţională, autonomie şi
-Secretarul general al bare, f i i n d subliniată, în ceastă frumoasă zi de mai, Prezidiul R.S.F.I. au adop­ cismul atinsese culmea pu­ progres social general în
Partidului Comunist Ro­ repetate rînduri, cu înde­ zeci de mii de tineri îi fac tat o proclamaţie în care terii sade, în timp ce ar­ lume“.
mân, preşedintele Republi­ lungi şi însufleţite aplauze, secretarului general al se arată că moartea emi­ matele Germaniei hitleriste „Tovarăşul Tito a adus
cii Socialiste România a a- urale şi ovaţii, partidului o călduroasă ma­ nentului om politic şi de pătrundeau tot mai adine o contribuţie excepţională
dus un ultim şi vibrant o- în sală răsună din nou, nifestaţie de dragoste, dînd stat reprezintă ,.o mare du­ spre Răsărit, armata de e- la afirmarea Iugoslaviei
magiu preşedintelui R.S.F. tot mai vibrant, aplauze, glas recunoştinţei pentru rere şi o profundă tristeţe liberare naţională, în frun­ socialiste pe plan interna­
Iugoslavia şi al Uniunii Co­ urale şi ovaţii. într-o im­ înalta cinste de a-1 fi 'avut care zguduie clasa munci­ te cu Tito a creat un teri­ ţional. Datorită activităţii
muniştilor din Iugoslavia. presionantă unitate de din nou în mijlocul lor, toare, popoarele şi naţio­ toriu liber în centrul Eu­ lui, Iugoslavia are relaţii
La propunerea tovarăşu­ simţire, se scandează pentru minunatele condiţii nalităţile ţării noastre, pe ropei cotropite, a ţinut în de prietenie şi o colabora­
lui Nicolae Ceauşescu, în­ „Ceauşescu — P. C. R.“, de muncă şi de viaţă, de fiecare cetăţean al nostru“. loc zeci de divizii fasciste re dezvoltată cu popoarele
treaga asistenţă a păstrat .Ceauşescu şi poporul“, învăţătură şi recreere. „Tito a luptat o întrea­ şi prin lupta lor a devenit şi ţările de pe toate conti­
gă viaţă de om pentru in­ o puternică parte compo­ nentele.
nentă a frontului general
Congresul al Xl-iea al Uniunii teresele şi ţelurile istorice al forţelor aliate antifas­ Iugoslavia va urma în
ale clasei muncitoare şi ale
tuturor oamenilor muncii, ciste. Partidul nostru şi to­ continuare cu fermitate a-
ccastă cale a lui Tito. To­
varăşul Tito au imprimat
Tineretului Comunist pentru cele mai nobile chiar de la început acestei varăşul Tito a fost un apă­
idealuri şi năzuinţe ale po­
rător ferm al drepturilor
poarelor şi naţionalităţilor lupt-e caracterul luptei de fiecărui popor şi fiecăreU
In Sala Palatului Repu­ rei generaţii la realizarea la înfăptuirea hotărârilor noastre. El a fost condu­ eliberare naţională şi de mişcări revoluţionare de a
blicii Socialiste România obiectivelor de dezvoltare Congresului al Xll-lea al cătorul istoric in marea revoluţie socialistă. Comi­ adopta calea proprie;, ori­
tetele de eliberare naţio­
au început luni după-a- economico-soeială a ţării, Partidului Comunist Ro­ luptă de eliberare naţiona­ nală înfiinţate pe teritoriul ginală, independentă dej
miază lucrările celui de-al de cercetare şi creaţie şti­ mân. lă şi în revoluţia socialistă. eliberat şi Consiliul Anti­ construire a socialismului.
XI-lea Congres al Uniunii inţifică, de introducere a în continuare, tovarăşul Prin întreaga sa viaţă şi fascist de Eliberare Naţio­ El a luptat cu hotărîre
Tineretului Comunist. progresului tehnic în pe­ Nicu Ceauşescu, secretar al operă a luptat şi a trăit a- nală a Iugoslaviei au pus pentru ca linia politică. a
La lucrările Congresului rioada 1981—1985 ; C.C. al U.T.C., a prezentat nimat de căldura şi uma­ temelia Iugoslaviei noi“. fiecărui partid să fie ela­
participă tovarăşii Emil 5. Modificarea unor pre­ Raportul privind îmbună­ nismul marelui luptător re- borată în conformitate - cu
Bobu, Constantin Dăscă- vederi ale Statutului U n i ­ tăţirile ce se propun a fi . voluţionar şi conducător „în războiul de eliberare propriile condiţii naţiona­
lescu, Aneta Spornic, iau u n i i Tineretului Comunist ; aduse Statutului Uniunii popular“. naţională, fiecare popor şi le. în acelaşi timp, el a
parte, de asemenea, ca in­ 6. Alegerea Comitetului Tineretului Comunist pen­ Subliniind marile merite fiecare minoritate naţională subliniat că solidaritatea
vitaţi. conducători de in Central al U n i u n i i Tinere­ tru ca acesta să reflecte pe care revoluţionarul ne­ au luptat pentru propria internaţionalistă poate să
stit'uţii centrale. activişti tului Comunist şi a Comi­ noile exigenţe ce decurg înfricat le-a dobîndit în eliberare naţională şi pen­ se bazeze numai pe egali­
de partid, tineri din acti­ siei Centrale de Cenzori a pentru organizaţia tinere­ anii luptei, în cele mai gre­ tru o Iugoslavie nouă, pen­ tate deplină în drepturi,
tru comunitatea liberă a
vul U.T.C. şi al asociaţii­ U.T.C. tului comunist din patria le condiţii, clin Iugoslavia popoarelor şi naţionalităţi­ independenţa şi răspunde­
lor studenţilor comunişti. Congresul a ales o comi­ noastră în formarea multi­ veche, in proclamaţie se lor frăţeşti şi egale în rea autonomă a fiecărui
După ce au ales organe­ sie de pregătire a propu­ laterală a tinerei generaţii arată că, „persecutat şi a- drepturi. Generaţia actuală partid în faţa propriei cla­
restat, Tito a constituit un
le de lucru ale Congresu­ nerilor de candidaţi pen­ în raport de cerinţele actu­ exemplu de revoluţionar şi generaţiile viitoare nu se muncitoare şi a poporu­
lui, delegaţii au adoptat, în tru organele de cc/nducere ale. neînfricat. A parcurs toa­ vor uita că frăţia şi unita­ lui său.
unanimitate, ordinea de zi, ale U n i u n i i Tineretului Co­ Tovarăşul Nicolae Fele- te perioadele grele ale tea popoarelor şi naţiona­ Generaţiile actuale şi ge­
care' cuprinde : munist. can, preşedintele Comisiei creşterii partidului nostru, lităţilor noastre constituie neraţiile viitoare sînt
1. Raportul Comitetului Pentru a se asigura o centrale de cenzori a pre­ a organizat rândurile parti­ orientarea sfîntă a revolu­ profund îndatorate tovară­
Central al U.T.C. privind cit mai bună reprezentare zentat apoi raportul aces­ dului şi organizaţiilor de ţiei noastre şi a tovarăşu­ şului Tito. Ele vor conti­
activitatea desfăşurată în a tuturor categoriilor de tei comisii. masă, a condus grevele, lui Tito. împreună cu to­ nua opera lui nemuritoare“.
perioada dintre Congrese­ tineri, a tuturor domeniilor S-a trecut la dezbaterile luptele şi acţiunile politice. varăşul Tito, am acumulat -k
le al X-lea şi al XI-lea şi de activitate, precum şi generale asupra probleme­ A luptat împotriva secta­ timp de trei decenii expe­ In legătură cu funeralii­
sarcinile ce revin Uniunii a organizaţiilor judeţene, lor înscrise pe ordinea de rismului, fracţionismului şi rienţă în edificarea socie­ le preşedintelui Tito, Pre­
Tineretului Comumst în Congresul a aprobat, în u- zi a Congresului. oportunismului. A pregătit tăţii bazate pe a utocon du­ zidiul R.S.F.I. şi Prezidiul
vederea participării tot nanimitale. ca n o u l Comi­ Congresul a aprobat, a- comuniştii pentru munca cere. Ea a stimulat iniţia­ C.C. al U.C.I. au anunţat
mai active a întregului ti­ tet Central al U.T.C, să poi, în unanimitate, Rapor­ în mase. A acordat o deo­ tiva şi acţiunea creatoare că acestea vor avea loc Rr
neret la înfăptuirea holă- fie format din 285 mem­ tul Comisiei de validare sebită atenţie tineretului şi a popoarelor, a înlesnit dez­ 8 mai, ora 12,00. Cortegiul
rîrilor Congresului al XII- bri şi 115 membri suple­ prezentat de tovarăşa Ma­ activităţii tineretului comu­ voltarea accelerată a co­ funerar va porni din faţa
lea al Partidului Comunist anţi. iar Comisia Centrală ri a Avram. nist din Iugoslavia. El a munităţii noastre pe plan clădirii Adunării R.S.F.I.
Român : de cenzori din 45 mem­ A luat cuvînlul tovarăşul ştiut că mişcarea noastră economico-social şi cultu­ spre locul unde va fi în-
2. Raportul Comisiei Cen­ bri. Emil Bobu, membru al Co­ muncitorească nu poate fi ral, a accelerat procesul de mormîntat, la Dedinie,
Belgrad.
extindere a democraţiei so­
trale de Cenzori ; S-a aprobat, de aseme­ mitetului Politic Executiv condusă din afară şi din cialiste şi de depăşire a Şedinţa de doliu a celor
3. Proiectul Programului nea, constituirea celor 9 al C.C. al P.C.R., preşedin­ nici un centru internaţio­ relaţiilor birocrat-etatiste mai înalte organe şi orga­
secţiuni de lucru şi regu­
unitar privind educarea lamentul de desfăşurare a tele Consiliului Central al nal. A fost convins că nu­ în toate domeniile vieţii so­ nizaţii din Federaţie va a-
mai un partid independent
comunistă, revoluţionară, lucrărilor Congresului. Uniunii Generale a .Sindi­ şi unit poate să-şi îndepli­ ciale“. vea loc la 6 mai, in marea
prin muncă şi pentru mun­ Intrîndu-se in ordinea de catelor din România. nească îndatoririle sale faţă Referindu-se la contri­ Sală a Sindicatelor din
că a tineretogeneraţii, par­ zi, tovarăşul Panlelimon în cadrul unei şedinţe de clasa sa muncitoare şi buţia lui Iosip Broz Tito Belgrad. De asemenea, a-
ticiparea tot mai activă a G ă vă n esc u, p r i m - s ec retar festive, conducătorii celor poporul său“. la elaborarea şi punerea în dunări de doliu vor avea
întregului tineret la în­ al C.C. al U.T.C., a pre­ 126 de delegaţii de peste Activitatea sa din anii practică a politicii externe loc în republici, provincii
făptuirea măreţelor obiec­ zentat Raportul Comitetului hotare au înmânat mesajele luptei împotriva fascismu­ a Iugoslaviei proclamaţia autonome, comunităţi so-
tive ale Programului Par­ Central al U.T.C. privind de salut adresate Congre­ lui, perioada formării şi e- subliniază că aceasta este cial-politice restrînse, pre­
tidului Comunist Român activitatea desfăşurată în sului de organizaţiile na­ ducării armatei naţionale, „parte componentă a celor cum şi în organizaţiile de
de făurire a societăţii so­ perioada dintre Congresele" ţionale, regionale şi inter­ anii construcţiei socialiste mai progresiste orientări autoconducere, in alte in­
cialiste multilateral dez­ al X-lea şi al XI-lea şi sar­ naţionale de tinei'et pe ca­ este pe larg evocată în politice ale lumii contem­ stituţii.
voltate şi înaintare a cinile ce revin U n i u n i i T i ­ re le reprezintă. proclamaţie : „Cînd impe­ porane. Tovarăşul Tito nu în perioada 4—10 mai,
României spre comunism ; neretului Comunist în ve­ Lucrările Congresului rialismul fascist a devenit a cedat niciodată în faţa Consiliul Executiv Federal
4. Proiectul Programului derea participării tot mai continuă. o primejdie nemijlocită, presiunilor sau a oricăror a proclamat un doliu de
privind participarea tine- active a întregului tineret (Agerpres) cînd ţara noastră a fost în- acţiuni pe plan internaţio- şapte zile.
în sala de concerte a în după-amiaza aceleiaşi
Radioteleviziunii au înce­ A IV-a Conferinţă naţională a Organizaţiei pionierilor zile au început dezbaterile
put, luni după-amiază, lu­ pe marginea problemelor
crările celei de-a IV-a Con­ înscrise pe ordinea de zi a
ferinţe naţionale a Organi­ reşan, membri supleanţi ai Delegaţii au aprobat, în 3. Aprobarea Rezoluţiei gramului privind partici­ conferinţei.
zaţiei pionierilor, eveni­ Comitetului Politic Execu­ unanimitate, ordinea de zi Conferinţei a IV-a a Orga­ parea tinerei generaţii la A fost prezentai apoi şi
ment de majoră însemnă­ tiv al C.C. al P.C.R., mem­ a lucrărilor : nizaţiei pionierilor. realizarea obiectivelor de aprobat Raportul Comisiei
tate pentru cei peste 3,5 bri ai C.C. al P.C.R., repre­ 1. Raportul Consiliului 4. Alegerea Consiliului dezvoltare economico-so- de validare.
milioane de purtători ai zentanţi ai unor instituţii Naţional al . Organizaţiei Naţional al Organizaţiei cială a ţării, de cercetare De asemenea, a fost a-
cravatelor roşii cu tricolor centrale şi organizaţii ob­ pionierilor privind activita­ pionierilor şi a Comisiei şi creaţie tehnico-ştiinţifi- probată propunerea ca în
şteşti, ai conducerilor unor tea desfăşurată în perioada de cenzori, constituirea Co­ că, de introducere a pro­
din ţara noastră şi şoimi ai dintre conferinţele a III-a misiei pentru îndrumarea Consiliul Naţional al Orga­
patriei, pentru toţi copiii ministere, activişti de şi a IV-a şi sarcinile ce re­ activităţii Organizaţiei Şoi­ gresului tehnic în cincina­ nizaţiei pionierilor să fie
României, pentru cadrele partid şi de stat, persona­ vin Organizaţiei pionierilor mii patriei. lul 1981—1.985“, documente aleşi 301 membri, din care
lităţi ale vieţii noastre cul-
ce contribuie zi de zi la tural-artistice şi ştiinţifice, în vederea educării comu­ De asemenea, .conferinţa care vor fi adoptate de că­ 151 pionieri, iar în Comi­
educarea lor în spirit revo­ cadre didactice, părinţi, ti­ niste, în spirit revoluţionar, va dezbate proiectele „Pro­ tre forumul tinerei gene­ sia de cenzori 45 de mem­
luţionar, la pregătirea tine­ neri muncitori şi elevi. a pionierilor şi şcolarilor, gramului unitar privind e- raţii. bri.
rei generaţii pentru muncă in sală erau prezenţi, de pe baza hotărârilor Con­ ducarea comunistă, revolu­ La primul punct al ordi­ în continuare, cea de-a
şi viaţă, în concordanţă cu asemenea, oaspeţi de peste gresului al Xll-lea al parti­ ţionară prin muncă şi pen­ nii de zi, tovarăşul Con­ IV-a Conferinţă naţională
cerinţele dezvoltării socie­ hotare, reprezentînd orga­ dului. tru muncă a tinerei gene­ stantin Boştină, preşedin­ a Organizaţiei pionierilor a
tăţii noastre socialiste de nizaţii de copii şi tineret 2. Adoptarea unor modi­ raţii, participarea tot mai tele C.N.O.P., a prezentat primit mesaje de prietenie
azi şi de mîine. din ţări de pe toate conti­ ficări la Statutul Organi­ activă a întregului tineret Raportul de activitate al din partea reprezentanţilor
La şedinţa de deschidere nentele, precum şi membri zaţiei pionierilor şi la Re­ la înfăptuirea obiectivelor Consiliului Naţional al Or­ Organizaţiilor de copii şi
au luat parte tovarăşele ai unor organizaţii inter­ gulamentul Organizaţiei Programului Partidului Co­ ganizaţiei pionierilor şi sar­ tineret din ţări de pe toate
Suzana Gâdea şi Ana Mu- naţionale pentru copii. Şoimii patriei. munist Român“ şi „Pro­ cinile ce revin organizaţiei. continentele.

COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Liciu, Gheorglie Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
2 o» 2
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA î Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari dia ! «n s
2700 Deva; atr. Dr. Petru Groza nr. 55. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 întreprinderi şi instituţii. « 3
3 ^ 8
TIPARUL: Tipografia Deva, *tr. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 2-4 lct (pe 3 luni), 48 lei (pc 6 luni), 96 lei (un an).