Page 18 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULv
Manifestări dedicate forumului tinerei generali m
III
« SCHIMBURI DE 6- judeţ în întrecerea Fiecare TRIOTICE. în cadrul deca Raşcu, Corina Balaş, Mina \ (Urmare din pag. i) producţiei -nete se află, -du
NOARE. în aceste zile cind pionier — o faptă demnă pen dei muncii patriotice, dedi Matei şi alţii. pă cum bine .se .ştie, Intr-o
în Capitala patriei îşi des tru înflorirea patriei" .şi la cată celei de-a IV-a Confe energică, mai fructuoasă. permanentă şi strînsă de 16,00 Telex
făşoară lucrările forumul ti concursul „Şcoala noastră — rinţe naţionale a Organiza • MUNCA PATRIOTI Direcţiile de .acţiune -start pendenţă de reducerea mai 16,05 Teleşt
nerei generalii, Comitetul casa noastră",, promovarea ţiei pionierilor, cei peste 7 000 CA. 'Tinerii din comuna To cunoscute din orientările accentuată a cheltuielilor 16,25 Pagini
U.T.C. de Ia C.S.H. a orga integrală în trimestrele I şi de purtători ai cravatelor rn eşti au întâmpinat Congre date de secretarul general de producţie şi îndeosebi a Vox
nizat schimburi de onoare în II şcolare, numeroasele ac roşii cu tricolor din Deva au sul al Xl-lc.a al U.T.C. cu ? .al partidului, tovarăşul celor materiale, .de dimi nia I
cadrul cârma tinerii îşi do ţiuni de muncă pentru gospo realizat numeroase lucrări de remarcabile rezultate în ac Nicolae Geauşescu, la cons nuarea sub toate formele şi 17.20 Ziua i
vedesc hărnicia, entuziasmul, dărirea şcctlii fi a comunei tivitatea de muncă patrioţi- - fătuirile de lucru care au pe toate căile a consumu cii Kc
angajarea în muncă. Ofclarii noastre. Ne angajăm să amenajare şi întreţinere a că. Antreriindu-se în aceste ii •avut loc în acest an ;la CiC. rilor de materii prime, ma tar
de la cuptoriă tineretului —• muncim cu şi mai mult de spaţiilor verzi şi bazelor spor zile în numeroase ,-acţiuni, ,ti- : al ¡P.C.R. sau .cu prilejul teriale, combustibili -şi e- 17,30 Copilă
O.S.M. 2, au realizat, în a- votament, cu abnegaţie, pen tive, de plantări de arbori narii agricultori, elevi şi fin- ; ■vizitelor de lucru efectuate nergie electrică. Totodată, 17,Studio
ceste schimburi de onoare tru a deveni, aşa cum ne şi arbuşti, de colectare de teleetuali din comună au co ■în Capitală şi in ţară. se impune să se insiste Forum
126,5 tone otel peste plan. îndeamnă părintele nostru materiale refolosibile în va lectat peste 5 000 kg fier îîn prim-pian trebuie să ferm şi -responsabil pentru raţii
• La maşina de descojit blu drag şi stimat, tovarăşul loare de peste 210000 lei. vechi. In ziua deschiderii lu se situeze cu consecvenţă ridicarea nivelului tehnic şi 18,10 „Te v
muri de la laminorul de 650 Nicolae Ceauş eseu, ■fii de nă S-au remarcat în mod deo crărilor forumului tinerei ge preocupările şi eforturile calitativ.al produselor, pen al bir
mm (deservită de tineri), s-a dejde ai scumpei noastre sebit pionierii de la şcolile neraţii ei ,au raportat reali pentru .îndeplinirea ritmică tru onorarea operativă şi Spectu
obţinut, tot în aceste zile, un patrii". generale nr. 6, 4 şi 1. zarea şi depăşirea planului c- a planului fizic, ¡sortimen integrală a contractelor <e- Sncliid
plus de 83 tone metal cojit conomic ;finanţat. Tot în a- tal, avînd în vedere .impor conorriice, atît faţă de be tinerei
pentru ţevi de calitatea I, e ANGAJAMENT DEPĂ * MATERIALE REFOLO ceastă perioadă au fost pri tanţa deosebită pe care '.o neficiarii interni, cît mai 19.00 Telcju
succes în care s-au remarcat ŞIT. Unitatea de pionieri de SIBILE COLECTATE. Şi la miţi în nndurile uteciştilor are fiecare produs fizic, ales faţă de cei externi. 19,45 La zi
tinerii laminorişti Liviu Ciu la Şcoala generală nr. 4 'De Şcoala generală nr. 2, elevii 11 elevi de la şcoala gene concret, în dezvoltarea ar Toate aceste deziderate 20.00 Ctntec
nti, Viorel Nicu, Dom Cor- va — pe care o reprezintă şi cadrele didactice au ini rală din localitate. (Leonida monioasă, multilaterală a reclamă o atenţie sporită 20.20 Tribiu
doş şi Daniel Gherman. în forumul tinerelului, pio ţiat, în aceste zile, ample Mărtinaş, corespondent). economiei naţionale. Un alt pentru înnoirea şi moder inainl
niera Viorica Barbu — şi-a indicator fundamental al nizarea producţiei, creşte 20,35 Film
• TELEGRAMĂ. Din ini depăşit cu mult angajamen acţiuni de muncă patriotică, © CONCURS. De Ziua ti planului economic, pentru rea productivităţii muncii, şi lup
ma Apusenilor, de la Şcoala tul de muncă patriotică luat în timpid cărora au fost co neretului, la Hunedoara, s-a îndeplinirea căruia trebuie utilizarea raţională, la pa Tito.
lectate peste 1460 kg hîrtie,
generală din Blăjeni, a por pentru primele trei jurii din desfăşurat etapa municipală a militat .cu perseverenţă şi rametri optimi .a capacită diouri
nit luni, spre forumul tinere acest an. Pionierii de aici au 349 kg textile, 413 kg melci concursului „File din istoria răspundere, îl constituie ţilor de producţie, recupe 22,05'Teîejii
tului o telegramă în care se colectat 8 775 kg fier veclii şi ambalaje din sticlă, în va U.T.C.“, dedicat Congresului producţia netă, care .asi rarea şi valorificarea cu
spune printre altele: „Ra — cu 585 kg mai mult de cit loare ■de 1 800 lei. al Xl-lea al U .T.C. In urma gură sporirea mai rapidă înaltă eficienţă ,a tuturor
portăm celei de-a W-a Con s-au angajai — şi 5 643 stic Cei mai harnici s-au do unor întreceri strânse, pe pri a venitului naţional, .creşte -materiilor prime şi -mate
ferinţe naţionale a pionieri le, cu 393 mai multe. vedit a fi pionierii Mircca mele locuri s-au situat, în or rea nivelului de trai mate rialelor refolosibile.
lor succesele noastre din a- Iova, Mariana Haşa, Liliana dine, echipajele liceelor nr. 1, rial şi spiritual .al celor ce Aceleaşi preocupări şi -e-
cest an şcolar: locul I pe • DECADA MUNCII PA Luciu, Ioana Moţoc, Daniel sanitar şi a liceului nr. 2. muncesc. Dar realizarea forturi susţinute se cer de PUOGli.l
puse şi pe şantierele de dioprogran
investiţii, pentru recupera Radio jur m
„Planul de locuinţe din rea restanţelor şi înscrierea .presei; 8,1
9.0% Bulei
•tuturor obiectivelor în gra n ...puncion
acest an va fi devansat, ficele de execuţie, pentru 10.00 Bulet
Ansamblur
predarea la termen a im
portantelor capacităţi de Din ţările
d(
Buletin
vom pregăti temeinic ■producţie care au termen crofonul p
de punere în funcţiune în Avanpremi
12.00 Bulet
planul anului viitor* -acest an, a locuinţelor di<n Forumul 1
planul anului 1980.
12,25 Odă
12.45 Cinte
Prirrtr-o mobilizare exem De la 1 1
(Urmare din pag. l) plină pe care ne străduim plară a forţelor materiale, invitaţilor;
s-o întronăm în ri-ndul în tehnice şi umane, prin ma nai ; 16,15
tregului personal muncitor. terializarea deplină a ener al U.T.C. ;
economice
gi,te şi adăugite de mese Nu înseamnă însă că nu giei creatoare a maselor, a româneasc
riaşi de nădejde ai şantie mai avem greutăţi şi nea inteligenţei tehnice a spe Actualităţi
rului, cum sînt Gheorghe junsuri, că am atins per cialiştilor, prin ordine şi de muzică
Bălan, Nicolae Truşcă, Mir- fecţiunea. Departe de noi disciplină desăvârşite, noua Partidul -
naţiunii n
cea Bencău, Magyaci Ludo asemenea gînd de automud- etapă a întrecerii socialiste 20.45 Cadr.
vic, Tiberiu Viţionescu, Du ,ţ urnire. Dimpotrivă, avem va consemna, cu siguranţă, O zi intr-
mitru Prună, Aurel Clep, datoria şi sîntem ho.tăriţi -noi şi importante succese zică simte
Lieduri si
Constantin Rănea, care-şi să ne intensificăm străda -ale oamenilor muncii hu- tale.
onorează exemplar, zi de niile, să muncim mai bine, nedoreni — contribuţii de
TIMlŞu/
zi, sarcinile de producţie, să ne îndeplinim în con seamă la dezvoltarea şl litatea rad
sînt exemple de conştiincio diţii optime toate sarcinile prosperitatea tuturor loca gricultură
zitate în muncă. din acest an, să pregătim Maiştrii Nicolae Ştefan, Mihai Simedrea, Victor Dineş, tehnicianul principal Petru lităţilor judeţului, .la -edifi- noră soc
— Sîntem conştienţi de temeinic planul pe 1981, pe Roşea şi şeful secţiei <Ie -mobilă din ■Brad, Ioan Poenar, fac parte din colectivul cane .a crrea multilaterală .a Româ Muzică si
21,30 Emis
importanţa sarcinilor pe întregul cincinal viitor. realizat un nou prototip de dormitor şi cameră combinată. niei socialiste.
care le avem, de a construi Cuvinte de .apreciere a
locuinţe în Haţeg, din an activităţii constructorilor
în an mai multe locuinţe haţegani are şi tovarăşul
în acest .oraş în plină dez Gheorghe Popescu, vicepre Răspunsul a venit promit, dar măsuri
voltare .economică şi socia şedintele Biroului executiv
lă — ne spune maistrul al Consiliului popular ¡oră ■DEVA: i
Marin Băcanu. Şi cu toate şenesc Haţeg : s-au luat cu „duhul MIMeţii Prezentate
că mai avem lipsuri şi ne — S^au organizat mai 39* NEDOAItr
şi
ardelei
ajunsuri, că nu ne facem bine decît în anul trecut, La .articolul apărut angajîndu-se totodată să în atitudini mai ferme a în „a.vertismen. “ -; .'Ştefan ¡Gser- venturile
întotdeauna cu toţii pe de au reuşit să imprime un în .ziarul „.Drumul so lăture deficienţele semna tregului colectiv faţă de u- mc, tinichigiu — „avertis — seriile :
plin datoria, treburile merg stil .de muncă mai dinamic cialismului“ nr. 6976 din late în cuprinsul articolu nele abateri care nu .start în ment“ . ea anilor
(Cont
l-.'I
tot mai bine, oamenii lu şi eficient, un climat sănă 11 aprilie 1980, .Uniu lui şi în activitatea pe ca concordanţă cu regulamen în -atenţia Uniunii Jude TKOŞANI
crează cu mai multă tra tos de ordine şi disciplină, nea judeţeană a cooperati re .o desfăşoară zilnic. tul de ordine interioară sau călăreţ (1
gere de inimă, cîştigurile de înţelegere şi întrajutora velor meşteşugăreşti ne în ¡paralel cu .-aceasta, au cu .etica şi .echitatea socia ţene, va sta -mai mult ac Hacuri (7
pot trăi fi
tivitatea acestei unităţi de
cresc continuu — după can re. De asemenea, sînt mai răspunde: luat cuvîntul şi .alţi lucră listă. servire, unitatş cu -mari ¡so buca); Lt_
titatea -şi calitatea muncii. mult ajutaţi şi de T.C. De tori din -cadrul staţiei .auto Ca urmare a deficiente licitări şi cu specific deo vadă peni
ral); L ad<
Este o caracteristică .a vre va şi de Consiliul popular „în ziua de 1-4 aprilie service, ¡membri ai ¡consi lor constatate şi în scopul sebit în ¡profilul -său“. VULCAN:
murilor noastre, a anilor judeţean, iar noi, cei de 1980, la indicaţia Uniunii liului .de -secţie, -şefi de tu- întăririi disciplinei în a- cursă lup
socialismului. aici, -sîntem mereu prezenţi judeţene, .organul .de ..con Acesta este răspunsul, a- Camera c
mare (Mu:
al
-Cooperativei
ducere
Am consemnat şi păre pe şantier, lămurim o se cestea sînt măsurile. Poate Lovitură
rea tehnicianului Teodor rie de situaţii care depă „Mureşul“ -Deva, de care pp urmele materialelor publicaţi; că pentru unii dintre cei nerul); P)
Oltean, -secretarul -organi şesc posibilităţile conduce aparţine -staţia autoservice, găsiţi în -culpă -cu ocazia Bethune
NINOASA
anchetei noastre ele ¡au
zaţiei de partid a -şantieru rii -şantierului, insistăm -să a convocat adunarea ¡gene fost dozate ou duhul ifolîn- ie (Muncii
lui, omul aflat permanent primim şi acordăm spriji rală extraordinară ¡cu în ră, alţi lucrători care, în ceastă unitate, comitetul e- O casă st
în miezul problemelor -con nul necesar. Vom depune treg colectivul de coopera cuvântul lor, -au -manifestat xeoutiv al cooperativei, prin .deţii, dar .să dăm -crezare te (7 No
Antichităţi
crete de la fiecare punct toate -eforturile pentru ca tori din cadrul staţiei, la 0 poziţie critică la -adresa Decizia nr. ¡60 din 18 apri celor afirmate, icu-m ¡că ei GUlîABAI
de lucru, -care dă sprijin Şantierul n;-. 3 .Haţeg .ai care au mai luat parte con celor vizaţi şi în general lie 1980, a aplicat următoa au promis să-şi corecteze negre —
efectiv Ir. rezolvarea lor. T.C. Deva să amplifice ducerea cooperativei, iar îa actele de indisciplină rele sancţiuni : Atanasie atitudinea faţă de muncă şi rul) ; OR
duminică
Cojocaru,
— Este adevărat .că în -a- succesele de pînă acum, din ¡partea U.J.C.M. —’de 1 ai'e mal există în cadrul şef secţie — de cetăţenii care apelează diul care
(Flacăra);
cest .an treaba ne merge să-şi îndeplinească integral legatul conducerii -şi .dispe unităţii. „mustrare“ ; Ioan Iovan, la serviciile ‘lor. Promitem Speriaţi-1
bine şi vrem să nu .slăbim sarcinile anuale la construc cerul de ramură. De asemenea, din partea şef tură — „avertisment“ ; cetăţenilor ¡că -redacţia, în (Casa de
nici o zi ritmul. Aceasta ţia de locuinţe, dar şi la A fost .dezbătut .conţinu conducerii cooperativei, a Andrei Cseh, brigadier ti- colaborare cu organele de Niclc Cart
(Popular)
vorbeşte, în primul -rî-nd, de celelalte obiective şi indi tul articolului, cu toate as delegaţilor Uniunii judeţe stat, va avea în atenţie ac cAlan:
realismul sarcinilor încre catori de plan. pectele pe care le-a pre ne s-a subliniat necesitatea nichigerie — „avertisment“; tivitatea la staţia autoser cultură) ;
dinţate, de modul exemplar Vom consemna cu plăce zentat, membrii cooperatori întăririi desciplinei la lo ¡Nicolae Matei, tinichigiu — vice pentru a interveni cî-nd scriptum
de organizare a muncii şi re preocupările şi realiză vizaţi direct au participat cul de muncă, a executării „avertisment“ ; Iosif Peter, este cazul în vederea co Inchiriem
copii (Lu
de dăruire a oamenilor, de rile acestui harnic colectiv la discuţii în mod autocri unor lucrări de calitate şi tinichigiu — „avertisment“; rectării oricăror... „defec
starea de ordine şi disci de constructori haţegani. tic, însuşindu-şi vinovăţia, la timp, precum şi a unei Andrei Botoş, tinichigiu — ţiuni de nărav“.
•în cuvântarea rostită la de rădăcinoase şi ¡oeapă
Consfătuirea de lucru -de la Condiţiile favorabile eoltivării legumelor să fie folosite din plin! uscată, punând accentul pe
C.C. al PjC.R. din februa aplicarea ¡praşilelor meca Timpul
rie ac., -secretarul general nice şi manuale, ¡pe erbioi- mai i Vre
al -partidului, tovarăşul gume pe -mai mult de 72 însă şi ¡cooperative agrico La varza de vară, fer re a forţelor la plantatul dări -şi tratamentele fiitosa- neral ins-
Nicolae Ceauşescu, a sub la sută din -suprafaţa to le, cum sînt cele .din Băcia, mele -de stat au îndeplinit pînă la sfîrşitul decadei a nitare în raport de averti mai mult
-
liniat necesitatea -acordării tală -planificată. -Folosind Tîmpa, Unirea şi Haţeg, în totalitate planul, dai în doua a lunii mai a.c., a to zările date. averse loc
Fireşte, nu trebuie negli
soţite de
unei atenţii deosebite spo din plin timpul favorabil care au repartizate supra C.A.P. mai trebuie plantate matelor şi ardeiului pe cele jată acţiunea de recoltare ce. Vîntu
ririi producţiei de legume efectuării lucrărilor în le feţe de cîte 40—-60 ha pen încă 50 de hectare. Demnă 125 ha -planificate la C.A.P. şi valorificare a legumelor rat, cu ir
în toate ¡unităţi-le agricole gumicultura, " în fermele tru culturile respective, dar de evidenţiat este iniţiativa Sarcini deosebite revin în verdeţuri, respectiv a spa rare de 4
cultivatoare şi în cadrul I.A;S. se desfăşoară cu bu nu au demarat sau au în luată la ferma solarii a deosebi legumicultorilor din nacului, salatei şi .cepei, ¡ur oră din s
gospodăriilor populaţiei, res ne rezultate acţiunile .de ceput anemic semănatul (!j. I.J.L.F., unde s-au plantat Deva, Simeria, Sîntandrei, mărind respectarea grafice tura mini
pectând întocmai sortimen cultivare în cîmp a toma Obţinerea unor producţii suplimentar 5 hectare în Dobra, Rapoltu Mare, O- lor de livrare întoomite. în să între !
tele stabilite. în acest con telor, castraveţilor şi faso sporite la unitatea ¡de su spaţiile libere dintre tone răştie şi din alte unităţi acelaşi timp, ¡organizaţiile temperâtu
text se înscriu -şi -eforturile lii. în primele zile ale lunii prafaţă necesită o mai ¡bu le. între unităţile care tre care au prevăzut să plan de partid ¡de la .-sate, ¡consi 15 şi 20 )
depuse de legumicultorii mai s-a început semănatul nă organizare a lucrărilor buie să urgenteze cultiva teze suprafeţe .mai mari cu liile unice agroindustriale lă dimine
din judeţul nostru pentru fasolii şi castraveţilor şi ¡în în fermele legumicole şi rea verzei de vară .amin ardei sau tomate. Precipi şi consiliile populare au .da La mur
a acoperi în mai mare mă C.A.P., exemple pozitive .0- respectarea cu stricteţe a tim cooperativele agricole taţiile care au .căzut favo toria să se ¡preocupe eu ma bilă, cu c
sură necesarul de consum ferind fermele din Ilia, Co programului de cultivare din Sîntandrei, Simeria -şi rizează, pe de o parte, in ximă răspundere de cultă-' ros. Vor
al -.populaţiei ¡din ¡producţie bra şi altele, unde această pe .etape, în raport de ¡e~ Haţeg. Concomitent se im tensificarea plantărilor, dar varea cu legume a terenu ploaie, îr
cări elect
proprie. Ca urmare, pînă acţiune s-a realizat pe mai şalonarea făcută, a sorti pune să fie întreprinse ac necesită intervenţii hotărî- rilor disponibile din loca de serviri
acum au fost cultivate le mult de 150 hectare. Există mentelor stabilite. ţiuni susţinute de mobiliza te la întreţinerea culturilor lităţi.