Page 19 - Drumul_socialismului_1980_05

MIERCURI, 7 MAI 1980 t.ag. 3

ce merită să fie preluată DE CE LIPSESC
PIESELE DE SCHIMB
îaiiir-co unitele economică ¡cheiat-o deja, prin mono- Tot în .cadrul .manifestărilor PENTRU BICICLETE?
nu numai activitatea pro­ logurile cu tentă critică şi educative trebuie amintite
ductivă trebuie .să contri­ prin textele de brigiadă, as­ şi simpozioanele, sesiunile Cetăţeanul Petru lrimie
buie la realizarea sarcini­ pectele negative sînt puse ştiinţifice, ¡schimburile de din Simeria a venit 'la re­
lor de plan. Acestui scop în opoziţie cu lucrurile bu­ experienţă, cu un rol deo­ dacţie să-şi exprime ne­
îi sini subordonate şi ac­ ne şi încondeiate. Progra­ sebit în promovarea noului, • Aniversări. Un deceniu de activitate au împlinit două mulţumirea pentru faptul
fo- tivităţile politico-educative mele artistice „la .navetişti, Gheorghe împărat, res­ importante unităţi economice din Valea Jiului •— I.M. Băr- că de multă vreme .caută
şi cultural-artistice. Succe­ .acasă“ sînt, de .asemenea, ponsabilul fotocineCliibului băteni şi Fabrica de brichete din cadrul Preparaţiei Co- la Simeria, Orăştie, m iBe-
ru- sele în producţie sînt şi foarte stimulatoare pentru „Minerul“ •: Textul brigăzii roieşti-Vuican. Colectivelor de oameni ai muncii din cele
cn- două unităţi le urăm noi şi însemnate succese în muncă. va şi în alte oraşe unele
rezultatul acestora, după că ne oferă posibilitatea artistice se pretează foarte piese pentru bicicletă, în
cum lipsurile oglindesc ne­ popularizării fruntaşilor în bine scopului educativ, mai • „59 de arii de la crearea Partidului Comunist Ro­ special camere, Dc aseme­
aur mân". Sub acest generic, în toate localităţile Văii Jiului,
ajunsurile existente în producţie, a acelora cu ¡o ales cînd aspectele surprin­ au ioc conferinţe, dezbateri, expuneri care evocă semni­ nea, zadarnice i-au ¡fost e-
no- munca .poli tico-educa ti vă. .comportare demnă în mun­ se nu sînt minore. La noi, ficaţia istorică a creării Partidului Comunist Român, la forturile de a găsi o albie
IJM. Barza este o unitate că, familie, ¡societate. Dar ascuţişul satirei a sancţio­ 8 mai 1921. de capacitate măi mare. In r
rtid minieră cu rezultate bune. pe lîiigă ¡scrisorile de mul- nat deopotrivă şi cu bun © Cinematograful .,17 Noiembrie" din Petroşani prezin­ această situaţie, ,apare fi- ţ
La obţinerea lor au contri­ simţ abateri de ¡orice fel tă, la cerere, proiecţii cu un ciclu de filme documentare rească întrebarea adresată r
ejul buit şi acţiunile cultural-e­ ACTIVITATEA ale unor tovarăşi, indiferent pe teme materialist-ştiinţifice. Cele trei filme se intitulează pentru comerţ: de ce I
ului ducative organizate, faptul cultvjral-educativA de ¡poziţia ierarhică. La cî- „Materie, substanţă, energie", „Forţa", „Originea religiei", lipsesc oara asemenea ar- \
că propaganda, sub diver­ IN SPRIJINUL teva spectacole am prezen­ © Noi amenajări se fac la complexul turistic din Pa-
sele ei forme de acţiune, a PRODUCŢIEI tat şi filmul, realizat re­ rîng. In acest context se înscrie şi terasa bufetului de la
ră fost şi este legată de acti­ cent de fotocimeclubul nos­ telescaun, amenajată ¡cu ¡numai cîteva zile In urmă.
vitatea concretă. Despre ţumire adresate fruntaşilor, tru, „Barza — Brad 2000“, .© Complet renovată şi reparată se .prezintă în această
ci modul în care a-a acţionat, în faţa colectivului prezen­ care -relevă aspecte din primăvară cantina minerilor de la Uricani. Lucrările au fost
ne-au vorbit câţiva -dintre munca minerilor. Dealtfel,
ieţii cei cu atoihuţM -în activita­ tăm şi reversul acestora, activitatea cotidiană, cu îm­ recent 'încheiate.
îroz tea cultural-educativă idin pentru cei cu abateri de la plinirile ei sau, .¡dimpotrivă, © 279 de familii se vor muta, ,în .curînd, în apartamen­
stu- cadrul I.M. Barza. disciplina muncii, de la cu unele neajunsuri, con­ te noi, în Petroşani, Lupeni şi Vulcan.
normele eticii şi echităţii
Andron Junea, secretar socialiste. Brigada .artistică stituie obiectul emisiunilor C. IOVĂNESCU ÎN LOC DE SPORT
adjunct cu probleme de este cea mai accesibilă din­ staţiei de radioficare. Cîndv.a, într-o ambianţă
propagandă : Realizările în­ tre formele ¡de propagandă, Activitatea culturală are plăcută, amatorii ide jpopi-
treprinderii ¡noast/re vorbesc dar nu le neglijăm nici pe tradiţie 'la I.M. Barza şi i ce se delectau la cîte o
de la sine ţşi despre efici­ celelalte. experienţa bună acumulată Părinţii elevilor din Hărău propun
enţa activităţilor cultural-e­ Constantin Borşa, preşe­ se reflectă în calitatea ¡spec­ ■partidă la baza sportivă
ducative. :Să vă dau .un e- dintele comitetului sindica­ tacolelor, a activităţilor or­ Din satele comunei Hă- pe distanţa Hărău—Deva din Deva, str. Emincscu.
xemplu : faţă de aceeaşi tului : Activităţile cultural- ganizate, ¡care ¡se bucură ¡de -rău fac naveta la liceele e prea „comprimat“. Ca De la o vreme încoace
Ra- însă, aşa ceva nu se mai
7,00 perioadă din anii trecuţi, educative se bucură de ¡o mult succes în rîndu'l mi­ din Deva mai mulţi elevi. să nu se mai întîmple ast­ face aici. Locul întreceri-
/ista în acest an numărul absen- atenţie deosebită din par­ nerilor. -G dovedesc şi re­ Autobuzul cu care vin ei fel, părinţii respectivilor
:ală: elevi propun ca autobu­ ! lor amicale sau ,oficiale
df-lor nemotivate s-a redus tea conducerii întreprinde­ zultatele obţinute 'in „Cîn- pleacă din Deva la ora Dau luat afacerismul, pa-
considerabil (cu aproape rii, a celorlalţi factori de tarea ¡României“, ediţia a 6,45, şi soseşte la Hărău zul care pleacă acum la l razitismul. De dimineaţa
10.05 trei pătrimi) şi efectul a- răspundere. La toate acţiu­ II'-a, dar mai ales — şi .nu ora 6,45 din Deva, să ple­
10.30 cestei reduceri se vede în nile participă reprezentanţi în ultimul rând — succe­ la 7,20—7,30, după care ce un un sfert de oră } ipînă scara, diferite per-
11,00 pleacă din nou la Deva, mai repede, adică la 6,30. j soane, multe din ele nexn-
Mi­ producţie: Modalităţile de ai conducerii minei, ,ai co­ sele în ¡producţie. O astfel ţ cadrate în muncă, în stare
ll,35 influenţare efectivă a pro­ mitetelor de partid, de sin­ de experienţă merită să fie cursă în care-i transportă Propunerea o găsim logică
tv. ; dicat şi U.T.C., ceea ce pţeluată ¡şi de alte unităţi pe elevi. De nenumărate şi sugerăm organelor lo­ l de ebrietate, „practică“ a-
12.05 ducţiei sînt diverse. De pil­ ori elevii aceştia au în­ J cest frumos sport pe pa-
aţii ; dă, în cadrul „dialogului conferă acestora o mai ma­ economice. cale din Hărău să facă J riuri. Si aceasta în văzul
ine ; pe aceeaşi scenă“, a cărui re putere de influenţare, târziat de la cursuri pen­ cuvenita intervenţie în a-
13.00 de mobilizare a oamenilor. VIORICA ROMAN tru .că timpul de ¡parcurs cest sens la I.T.A. ! celor din conducerea Aso­
ubnl fază de masă -»noi am în- ciaţiei sportive „Corvinul“.
)jur- Legea interzice jocul de
diu“
nate noroc, pe bani. Se impune
izică înşiruirea practică — activitate de importanţă deci ca organele compe­
10.00 ziua moM<Ua!ă a Crucii tente să ia măsuri pentru
icert
20.30 roşii internaţionale — 8 aplicarea prevederilor ei,
îl al mai —, va Ii marcată anul deosebită în pregătirea tineretului iar conducerea asociaţiei
judeţul
acesta
in
nostru,
iste ; prin organizarea ia Deva, amintite să' asigure folosi­
22,00 Hunedoara, Petroşani, Brad
Mu- şi Simeria a imor manifes­ ¡0 importanţă deosebită în .cadrul învăţămîntului vestiţii. De asemenea, prac­ ganizare şi desfăşurare a rea bazei respective în
—5,00 în instruirea .practică a ti­ hunedorean, reţeaua de li­ tica în producţie se desfă­ practicii în producţie. ■ scopul în care a fost crea­
ncn- tări ale căror teme vor fi: şoară şi în cadrul întreprin­ tă.
„Crucea roşie — prezenţă neretului .o are aplicarea cee cu profil industrial o- Factorii implicaţi în des­
activă în viaţa social-politi- hotărâtă a principiului po- cupă un loc însemnat, asi­ derilor industriale, fiind cu­ făşurarea procesului de în­
ctua- că a ţării“, „Sănătatea şi litehnizării, astfel incit, ie­ gurând pregătirea forţei de prinşi în special elevii din PLĂCINTĂ
Ln a- treapta a Il-a, care prin văţămînt şi toate măsurile
a so- şind de pe băncile şcolii muncă necesară în ramuri­ preconizate pentru perfec­ CU... TEXTILE !
20,30 sau facultăţii, toţi tinerii să le economice de bază : mi­ rotaţie lucrează alături de ţionarea acestuia îşi au im­
1,00— posede un larg orizont pro­ nerit, siderurgie, construc­ muncitorii calificaţi. portanţa lor necontestată, Nu, nu este vorba de
i. ţii. în momentul de faţă Trebuia arătat însă că în un soHiment nou de plă­
Ziua mondială fesional, tehnic şi ştiinţific,, însă noi, cadrele didactice,
cintă, care, în loc de ¡hrîn-
o calificare complexă, mul­ reprezentăm factorul hotă­ ză, carne, ciuperci ş.a,, să
a Crucii roşii tilaterală. râtor în obţinerea unor re­ conţină textile. în plăcinta
în acest context, proiec­ Documentele Congresului educaţiei zultate tot mai bune. De servită recent, la patiseria
tul noilor planuri -de învă­ şi învăţămîntului pe masa de lucru aceea, prin activitatea noas­ „Minerul“ din Petroşani,
ţământ acordă 13,5 la ¡sută a cadrelor didactice tră avem obligaţia să trans­ un consumator (s^ar pu­
tru); din totalul orelor, pentru
HU- factorii de risc“, „Tradiţie disciplinele tehnice de spe­ punem în fapte chemarea tea să fi fost mai mulţi),
olarii şi actualitate în activitatea Congresului ¡educaţiei şi in- a avut surpriza să ¡gă­
; A- de educaţie sanitară a Cru­ cialitate şi 30,5 la sută pen­ se fac eforturi conjugate de această activitate se mani­ văţămîntului de a pregăti sească, pe lingă brînză,
'wain cii roşii din România“, ur­ tru practica în producţie, către, ministerele tutelare, festă şi unele lipsuri şi
roni- mate de programe artistice urmărindu-se să se asigu­ nu numai simpli specialişti, ■ resturi textile, pierin-
eriile şi filme documentare. de întreprinderile de con­ greutăţi, legate de dotarea într-un domeniu sau altul, du-i pofta de a mai
PE- Activul voluntar al for­ re, mai ales îrf treapta I strucţii şi colectivele unită­ tehnică a atelierelor, de consuma ,asemenea jdeli­
ă un maţiunilor sanitare din u- o pregătire fundamentală ţilor de învăţămînt în rea­ competenţa unor maiştri ci oameni ai muncii cu o catese“. A aflat doar că
ri în nităţlle economice şi de viziune ştiinţifică înaintată,
; Nu comună tuturor elevilor, in­ lizarea prin investiţii a ex­ instructori, de concordante ou ¡o concepţie revoluţiona­ plăcinta cu pricina fusese
tepu- stat, împreună -cu unităţile diferent de tipul şi profilul tinderilor şi dezvoltării ba­ ce trebuie să existe între adusă de la laborator (? !)
3 clo- sanitare, vor sprijini con- liceului şi, totodată, să per­ zei materiale în vederea a- pregătirea generală, prin ră fermă, devotaţi trup şi
:ultu- sdiile populare in acţiunea suflet patriei, partidului şi în dimineaţa acelei zile.
rcsc); de igienizare a localităţi­ mită absolvenţilor Să se in­ sigurării condiţiilor moder­ disciplinele de specialitate poporului. , Este clar, deci, cine se
de lor, locuinţelor şi a locuri­ tegreze rapid şi eficient în ne de pregătire în specia­ şi practica în producţie. Ga face răspunzător pentru
rul) ; lor de muncă, de pregătire procesul de producţie, iar litate şi instruire practică. urmare, în activitatea noas­
spre a populaţiei în vederea a- ing. RODICA FLAIDĂR scoaterea pe piaţă a taces­
NEA: cordării primului ajutor. cînd este necesar să poată Astfel, în Valea Jiului, tră imediată şi de perspec­ tui produs „nebrevetat“.
(Mi- trece de la o meserie sau cinci din cele şapte licee e- tivă trebuie să luăm mă­ director al
îtorul activitate la alta. xistente, beneficiază de in­ suri pentru o mai bună or­ Liceului industrial Vulcan
; A-
ploa-
: ani :
ţrbln-
tAD : @ PUNERE IN TEMĂ. Tro­ modernizate mai multe dru­ nizate în vacanţa de primă­ tat, de la începutul anului, nală de ¡instruire a popu­ aşteaptă o porţie spocidiă de
>.?ie) ; ian Ticula, primarul comunei muri interioare in satul Ruda, vară pentru elevii şcolii ge­ 18 cazuri. 15 au fost deja laţiei privind acordarea ¡pri­ ...primăvară sau o invitaţie...
intele de undeva. Directorul şcolii,
Vline- Ghelari, fiu de pădureni, bun iar la această oră se află nerale din Ghelari s-a în­ soluţionate favorabil. E bine mului ajutor, personalul de
il de cunoscător -al locurilor şi al în stadiu avansat asfaltarea scris şi o frumoasă excursie în cînd oamenii se împacă. (R. la dispensarul E.M. Ghelari cadrele care răspund de ad­
once- oamenilor, .ne spune simplu, şoselei Ghelari—Ruda. (Ma­ judeţul Cluj. Odată cu re­ Ion). a efectuat Instruirea a 200 ministrarea lotului respectiv
it loc cu sinceritate : „Toţi -cei peste xim Radu}. de oameni ¡ai muncii. Acţiu­ nu simt oare că a venit .pri­
BAI : începerea cursurilor, au fost SI SIMPOZION. „Mărturii
ozitor 5 000 de locuitori ,ai comunei H BUNĂSTARE. în comuna reluate cu forţe sporite pre­ ale continuităţii pe meleagu­ nea ¡.continuă. (S. Petre). măvara ? (S. Vedea).
.ŢEG: noastre trăiesc cu maximă Ghelari, oamenii muncesc şi gătirile formaţiilor artistice în rile hunedorene", aceasta a Q GOSPODARI HARNICI. P INFORMARE. Comuna
tec tiv Mulţi membri cooperatori din Ghelari ocupă consecvent
'iara ; intensitate prefacerile înnoi­ trăiesc din zi în zi mai bine. vederea fazei pe şcoală din fost tema simpozionului orga­
a de toare ale _ ¡meleagurilor pă- in localitate există 72 de au­ cadrul Festivalului naţional nizat la clubul ¡muncitoresc comuna Ghelari contractează poziţii fruntaşe ¡pe ¡judeţ pri­
Post durenilar. în ultimul deceniu toturisme ¡proprietate ¡persona­ ■diferite cantităţi de .pFoduse vind pătrunderea Ziarelor şi
ILIA: şi jumătate multe treburi bu­ revistelor în comună şi în sa­
! cu lă, 7 motociclete, 14 motore­ cu statui, ceea ce ¡le facili­
;
ne s-au făcut şi la noi, ca te. In ¡primul trimestru al a- tează obţinerea unor frumoa­ tele aparţinătoare. La aceas­
în toată ţara. Mina — cen­ nulul curent au .fost desfăcu­ se icîştiguiii ¡băneşti. Intre cei tă dată, aici se înregistrează
trul vital al localităţii — s-a te ¡prin comerţul local măr­ mai ¡harnici asemenea gos­ o pătrundere de 634 publica­
dezvoltat şi modernizat, situ- furi iîn valoare de peste opt podari se numără Nicolae ţii la 1 000 de locuitori. ¡Pon­
îndu-se ¡între cele mai mari milioane lei. (Viorel Nandra). Malea (Ciucur) şi Ion Topli- derea o au ziarele „'Soimteia"
din ţară ¡în ¡profilul minere­ m IN RITM DE MELC. Aşa cean. (N. Viorel). şi „Drumul socialismului“ şi
1
uri. S-au ¡extins şi îmbunătă­ lucrează constructorii de la G H E L A R I ® UNDE-S TRUFANDALE­ revista „Munca de partid".
itru 7 ţit reţeaua ¡medicală, ¡comer­ T.C.M.M. Deva la cele două LE? Din magazinul de legu­ (Nicolae Stoica).
n ge- cială şi de transport, viaţa blocuri pe care ie constru­ me din centrul comunei lip­ H CINSTE Şl DEMNITATE.
cerul socială şi ¡culturală ; oamenii iesc, de trei ani, la Ghelari. sesc frecvent o serie de pro­ Asemenea calităţi a dovedit
cădea sînt ¡mai harnici şi mai avuţi, Se zice că un hrtru bun de „Cîntarea României". (Aure- din Ghelari., care s-a bucu­ duse de sezon : salată, spa­ Mirela Frunză, elevă la Li­
e, in­ mai veseli şi mai frumoşi la glume din localitate i-ar fi lia Boroancâ). rat de o largă audienţă de nac, ceapă, ridichi. (Un grup ceul industrial nr. 5 Timişoa­
M
ie ctri- suflet. Nu-i vorbă că mai a- avertizat cu propriile iniţiale m UITAREA „BĂTRINULUI public. (Gheorghe Necula). de cetăţeni). ra. Aflîndu-se în ¡vacanţă, la
mode- vem noi şi ¡unele necazuri şi al T.C.M.M. : „Terminaţi Că FURNAL. „Batonul" furnal de m PENTRU VIITORUL P PAJIŞTEA VA FI MAI părinţi, în Ghelari, a găsit pe
împo- neîmpliniri ; nu ne putem îm­ Mă Mînii !"... (Ion Rogovan). la Govăjdia, în care s-au to­ PUNCT MUZEISTIC. De cîtva MĂNOASĂ. ¡Pentru prima da­ drum suma de 2 000 lei şi
tri pe păca cu numărul mare, de Ei „MICROFONUL VĂ A- pit primele .cantităţi de mi­ timp, ¡mai ¡multe echipe de tă la nai ¡în comună au fost o legitimaţie de serviciu.
îpera- peste 700, de navetişti ţ adi­ PARŢINE". La staţia locală nereu de fier de ¡pe ¡melea­ şcolari, ¡utecişti şi femei co­ aduse şi administrate pe 155 Gîndul a dus-o repede la
uprin- că lucrează la Ghelari şi lo­ de radioamplificare-om iniţiat gurile hunedorene, -a căzut lindă ţinutul pădur.enilor pen­ ha din pajiştea ¡comunală cinste şi omenie şi a ¡depus
e, Iar cuiesc ¡în Hunedoara. Acest zilele acestea o nouă emi- în dizgraţie. Nimeni nu-i tru a colecta obiecte tradi­ mai mult de 20 tone de în­ imediat suma şi legitimaţia
între lucru nu-i în ton cu perspec­ sinune : „Microfonul vă apar­ mai acordă nici o atenţie. Şi ţionale de artizanat, de în­ grăşăminte chimice. Pajiştea la postul local de miliţie.
loca- tiva localităţii noastre de a ţine". Săptămînal, emisiunea e mare păcat. Poate dă o deletniciri casnice locale şi va fi mai mănoasă. (M. Ra­ Astfel, păgubaşul, — Cuicer
deveni centru urban... O să va fi dedicată cîte unui co- mină de ajutor la îngrijirea de port popular original, în du). Francisc — a reintrat în po­
mai aflaţi şi altele ; bune şi ilectiv de muncă din cadrul sa şi Combinatul siderurgic vederea deschiderii unui u O PORŢIE DE PRIMĂ- sesia banilor de la care îşi
insta-
;lt no­ rele". minei, al celorlalte unităţi e- Hunedoara. (Rodica Cursan). punct muzeistic în ¡comuna VARĂ. Bunii gospodari şi-au luase gîndul.
se de Ei ASFALT SPRE RUDA. în -conomice şi Instituţii din lo­ s OAMENII SE ÎMPACĂ. noastră. (Maria Maier). săpat din vreme pămîntul şi
escăr- N. BADIU, D. GHEONEA,
orolog ultima vreme, -prin contribu­ calitate. (Petre Spărios). La comisia de judecată de @ ŞTIM SĂ ACORDĂM l-au plantat cu cele de tre­
enco). ţia patriotică a cetăţenilor şi m elevi IN EXCURSIE. în­ pe lingă Consiliul popular PRIMUL AJUTOR? In cadrul buinţă. Numai pe lotul şco­ cu ’sprijinul
cu fonduri de la stat, au fost tre multiplele activităţi orga­ comunal Ghelari s-au prezen­ acţiunii de amploare naţio- lii generale din Ghelari se corespondenţilor voluntari