Page 2 - Drumul_socialismului_1980_05

DRUMUL SOCIALISMULl

O Â M E N U N C Ă U R E S C 0 0 V R ED N I C I E I-Tjele

JOI,
C H I P U L R O M Â N I E I S O C I A L I S T E 10.00 Omagiu
Cinbcce
voluţior
10.20 Primăvi
10.50 In zi tl
cinlsiuu
vere uri
ţ Se împlinesc azi zece deja pregătiţi oamenii i oare cc
gLăzii zl
i ani de cînd o nouă între- Un deceniu al vredniciei minereşti care să o stăpînească“. ) 11.30 Angajai
I prindere minieră îşi în- Fără îndoială, toate a- \ muncit!
\ scria numele în rîndiul Un lucru este cert : nu tru a exprima îndeajuns cestea au fost realizate i 11.50 Cintccc
1 suratelor sale din bazinul mărimea sau numărul eforturile depuse de mun­ de un colectiv mic, dar J popular
ale naţi
/ carbonifer al Petroşanilor. membrilor unui colectiv citorii, maiştrii, şi ingi­ inimos, care a ştiut să i locuitor
1 Mina Bărbăteni — des- dau măsura faptel-or de nerii minei ca la marea învingă greutăţile, să se ^ 13.00 Telejur
* chisă mai întîi ca un muncă. De acest adevăr sărbătoare a muncii să întreacă pe sine. Amin- t 13,10 Itinerar
sector al I. M. Lupeni — s-au convins minerii de poată raporta realizări tind doar cîteva nume ) mai. K(
si poez.
a devenit astăzi una din­ la Bărbăteni cînd au pus care le fac mare cinste. care deja au făcut încon- ţ 10.00 Telespo
tre serioasele concurente înainte de toate hărnicia Dar pentru a se ajunge jurul Văii Jiului, subli- t 10,45 In preţ
Noi cil
la cîştigarea întrecerii şi răspunderea de care au aici a fost nevoie de niem încă o dată merite- J reşti
pentru extracţia' a cit dat dovadă în muncă. Re­ multe ore de muncă des­ le deosebite ale unor i 17.00 „Oamei
reporta
mai mult cărbune. zultatele muncii lor se tinate terminării cit mai mineri ca Nicolae Oprea, ^ 17.30 Teatru
Dacă în anii trecuţi materializează în prezent repede a lucrărilor de la Ion Pintecan, Mihai Ko- 1 Sinzien
nici una dintre marile în­ în zeci de mii de tone galeria de coastă, pe care vacs, Pompei Tomolea, » 18.50 1001 de
treprinderi miniere din de cărbune extras peste se evacuează cea mai Gheorghe Onofrei, Aurel \ 19.00 Telejur
19.30 Pe og<
Valea Jiului nu lua în prevederi. Pe primul tri­ mare parte a producţiei, Roman, Ioan Chitic, Si- l muncii
seamă concurenţa celei mestru al anului, depăşi­ pentru amenajarea trans­ gismund Kovacs şi mulţi ; ţftrii
de la Bărbăteni, în acest rea' sarcinilor de plan se portului, sau alte lucrări alţii, la realizările de j 19,40 „1 Mai
film ii
ultim an a.l actualului ridică la aproape 12 000 importante. Pentru a- prestigiu, pe care cu mîn- 4 20,03 Spectat
;jtt z.H<
cincinal s-a dezlănţuit o tone de cărbune, pentru ceasta a fost nevoie să drie le raportează colec- i 21.05 Instant
adevărată cursă de ur­ ca în această lună să luăm măsuri din timp — tivul minei la sărbătoa- ) 21.20 Cintccc
mărire, dat fiind avansul mai adauge alte cîteva ne spunea ing. Ovidiu rea muncii, la aniversa- ^ 22.05 Din cu
substanţial luat de har­ mii, producţia suplimen­ Avrămeseu, directorul mi­ rea unui deceniu, de ac- i i rile po
nicii mineri de aici în tară apropiindu-se de nei —, astfel incit atunci tivitate rodnică.. > 22,25 Telejur
L întrecerea socialistă, în 20 000 tone. Cifrele nu cînd vom introduce ma­ CONSTANTIN IOVĂNESCU l VINEî
siv mecanizarea să avem
care conduc detaşat.
sînt însă suficiente pen­
10,00 Tineri
ţii (I)
13,00 Album
de turnare se preocupă
Acum, în prag de săr­ de realizarea turnării di n In pre
bătoare, am poposit pe Caratele otelului hunedorean vece pi
luţioua
platforma celei de a doua recte, în lingotiere, a 17,00 Premiu
oţelarii Siemens-Martin, la locul său de muncă, la care vi i-am prezentat. oţelului necalmat — pro­ Selecţii
acolo unde bătălia cu mi­ izvorul flăcărilor este un Dacă am să vă dau blemă care, odată rezol­ cursul
şoiirâ
nutele, lava incandescentă erou, un fel de Ştefan nişte cifre, cred că o să vată, va contribui la spo­ 17,20 Tineri
şi flăcările nestinse con­ Tripşa, dacă-mi permiteţi? înţelegeţi. pe unde îşi are. rirea eficienţei muncii ţii (II)
18,50 1001 de
turează frescele cotidiene — La O.S.M. II sînt obîrşia acest eroism. noastre. Apoi, trebuie să 10,00 T ele jiu
ale , muncii. în preajma foarte mulţi Tripşa. Cînd Ne-am angajat să dăm în mai ştiţi că prin sticla de li),25 Tineri
cuptorului nr. 8 ne-am spun aceasta mă gîndesc acest an o producţie su­ cobalt ’ viaţa oţelului se tii (III
apropiat de un bărbat, la maistrul Victor Petro- plimentară de 10 000 tone vede din ce în ce mai 20,25 Film ;
nu cîn
potrivit ' ca statură, ce escu — un om perseve­ oţel. Sîntem în pragul lui complicată. Un oţelar P rodiu
privea îndelung clocotul rent, care nu se dă la o mai, şi aproape 60 la trebuie să ştie să stăpî- filme
oţelului. parte din calea greutăţi­ sută din angajament l-am nească nu numai focul, 22,00 T ele jiu
— Pentru patrie oţelul lor —, la Manasie Si- îndeplinit. Trebuie să ci şi matematica, chimia,
este pîine, civilizaţie şi mendroni, unul din „pro- menţionez că cele mai fizica, să aibă o cultură
progres. Aşa că noi, aici meteii“ — cum vă place bune realizări le au tine­ profesională vastă, fiind­
în oţelărie, plămădim dumneavoastră, ziarişti­ rii de la cuptorul nr. 1 că noi, cei de astăzi, nu
viaţă. lor, să le ziceţi oţelari- şi vîrstnicii lor colegi de mai sîntem cei de ieri. DEVA : I
— Şi cum se plămă­ lor — ce au deprins me­ la. cuptorul nr. 8, din Oţelarii învaţă. Fie la tria) ; Piecl
deşte această viaţă, mais­ seria de la mine. Dacă echipele lui Nicolae Deac liceul industrial seral, seriile I—1
tre Ştefan Tripşa ? mă mai gîndesc şi la (un campion al produc­ fie la institutul de sub- NEDOARA
călăreţ (KL
— Eroic, pentru că topitorul şef Mircea Co- ţiilor record), Victor Sereş ingineri. E şi acesta un tatorul ‘ (A
munca oţelarului, atunci rolea şi la viitorul mais­ şi Emil Bighiu. Oţelarii act de eroism ca multe împăratului
cînd o stăpâneşte, când e tru Petru Cioran, înclin noştri au mai. învăţat să altele... Acte cotidiene de tructorul) ;
Marea neli
făcută cu dăruire şi pa­ să cred că nu există nici gîndească economic. In­ eroism care adaugă noi Omul care
siune înseamnă eroism. o diferenţă între eroul cu ginerul Vasile Abrudean carate oţelului de Hune­ Noiembrie)
— Deci, fiecare oţelar, „diplomă“ şi toţi cei pe şi tehnologii de la hala doara. D. ALMĂŞAN soarele fieri
LUPENI:
___i cursă Iun
VUl.CAN :
El
La Orăştie, în acest lenţe — a ţinut să re Rodos —
ecafărul) ;
oraş mândru — îmbibat Constructori la Orăstie maree Aurel Dănescu, se na (Muncit
de istorie milenară, de la cretarul organizaţiei de ^ Moarte pe
I-7I (Miner
Burebista şi de mai de­ tructorii din Orăştie au Galici, inginerul şef a.l partid a şantierului. Uti- t Artista, do
mult, prin vestitele cetăţi finalizat noi lucrări : scă­ Şantierului nr. 5 Orăştie lajele şi instalaţiile mo- ’ (Munci torc
dacice de la Costeşti, rile K şi M ale blocului din cadrul T. C. Deva. derne cu care lucrăm \ Adio, dar
(7 No le nit
Grădiştea şi Blidaru — se 117 C (urmînd ca în Gîndul nostru, scopul ne-au uşurat sensibil ac- t Vom mai
vorbeşte cu stimă şi res­ maximum o săptămînă să nostru, dorinţa noastră tivitaţea, crescînd în ace- ? (Steaua roi
pect despre constructori. se mute locatarii în cele au un singur numitor co­ laşi timp productivitatea, j ZA : Sa
(Minerul) ;
Ei înşişi sînt mîndri să 20 de apartamente) şi mun : să ne faqern dato­ iar cîşti gurile sporite, ţ bttnaren p
mărturisească, iară mo­ alimentarea cu apă a ria. cantina proprie, cele două i t.ria); Prin
destie prefăcută, că în oraşului — lucrare de Prezenţi adesea pe şan­ cămine şi aproape 500 1 (Flacăra);
Prima iubi.
ultimii 15—20 de ani au mare amplitudine şi im­ tierul din Orăştie, ni s-a locuri în garsoniere, ţ ră); HAŢE
dat contur nou oraşului, portanţă pentru oraş (că­ vorbit cu respect despre, apartamentele conforta- t (Popular) ;
aşezînd în geometria sa reia îi vom acorda altă meseriaşi ca Vasile Iancu, bile pe care singuri ni > Hanul vin
plană şi în spaţiu trei dată spaţiul cuvenit) şi Naghi Ştefan, Constantin le-am construit ne-au ri- ţ rone — s>
nu) ; CAI
frumoase cartiere : — accelerează ritmurile la Mocanu, Bolog Csabo, Va­ dicat considerabil nivelul t ciudată (C
„Strada Pricazului“, „Mi­ alte 10 apartamente, tot sile Sicoe, Gheorghe Hen- de trai material şi spiri- / J6rg Ratg
cro 1“ şi „Micro IX“ —, în „117 C“, urmînd a fi drich, Gheorghe Oprea, tual. Drept răspuns, tre- ? Iunie) ; S
invb
reaţa
că au înălţat un elegant predate în luna mai, şi la Andrei Krech, pe care buie să ne facem mereu, l IT..IA : C
şi renumit de acum ma­ o altă lucrare vastă şi im­ munca şi viaţa de cons­ mai din plin datoria, să I strada Piat
GHELARI
gazin universal „Palia“ —, portantă — canalizarea tructor de mulţi ani la imprimăm oraşului nos- • 1 cîntec (Mt
o cantină-restaurant mo­ oraşului. Orăştie i-au unit într-o tru valenţe de modern ţ
dernă, alte obiective so- — Nu ştiu dacă mun­ familie omogenă, puter­ şi civilizaţie, să ne pu- i
cial-culturale şi edilitar- cim mai bine decît alţi nică. tem' mîndri orieînd că > PRO
gospodăreşti. constructori, nu ne punem — însăşi munca şi viaţa sîntem constructori la \
în zilele premergătoare asemenea probleme re­ de constructor au azi Orăştie,
întîiului Mai 1980, cons- leva cu modestie Ioan alte dimensiuni şi va­ DUMITRU GHEONEA Itez uitate
aprilie 1980
Extrageri
Cooperativa agzieolă din aceasta constituind teme­ 31, 37.
Extrageri
Rapoltu Mare se situează, Campionii recoltelor bogate lia bunăstării cooperato­ 25, 22, 33,
de cîţiva ani, în rîndul rilor. Fond to
unităţilor fruntaşe' din între altele, că prioritară stau la baza sporirii an Din lunga listă a cam­ 874 710 lei.
judeţ în întrecerea pen­ a fost bătălia pentru a de an a recoltelor. pionilor hărniciei, ani no­
tru sporirea rodniciei o- depăşi propriul' record la Să nu uităm însă că şi tat şi cîteva nume. Ei
goarelor. Drept mărturie cultura porumbului. Unul în sectorul aşa-zis cu „foc se numesc Romulus Toa-
stau producţiile realizate, din „secrete“ îl reprezintă continuu“ al unităţii, în der, Ion Filimon, Titus
aflate mereu in creştere. — ne-a asigurat inter­ zootehnie, se depun efor­ Şerban, Acs Francisc, Timpul
Acestea au ajuns să de­ locutorul — densitatea.-De turi susţinute pentru a Margareta Filimon, Mari- ziua de 1
general
ir
păşească 7 000 kg de po­ aceea s-au asigurat încă creşte efectivele din pră- oara Iancu, Silvia David, roasă, cu
rumb boabe, 3 300 kg de la însămînţare câte silă proprie la 640 bovine Simina June, Petru Deac, Vor cădea
grîu sau 36 000 kg sfeclă 76 000 plante la hectar, Minerva Ardean, Mana ploaie, înt
cări electr
de zahăr la hectar. Re­ ceea ce înseamnă la re­ şi 1 000 ovine, pentru a Făsulă, Viorica Roman, fia slab la
coltele acestea sînt o ex­ obţine o producţie marfă Victoria Stănilă. Aplicînd torul sud
presie concretă a faptului coltare cel puţin 70 000 de'6 000 hi lapte. în viaţă valoroasa iniţia­ minimă vr
că agricultura se practică plante. Iată o importantă Livrarea unor cantităţi tivă pornită de aici — 4 şi 9 gr;
tura maxi
aici după cele mai înain­ premisă a unei recolte de sporite de produse agro- grade, Izo
tate tehnologii. circa 14 tone ştiuleţi la aldmentare la fondul de „Ferma de producţie agri­ la ceaţă t
Timpul
în această primăvară hectar. Ambiţiile nu se stat se reflectă şi în colă şi educaţie socia­ şi 3 mai :
capricioasă, specialiştii din rezumă însă numai la creşterea veniturilor coo­ listă“ — lucrătorii ogoa­ frumoasă
unitate n-au făcut nici această cultură. Tehnolo­ peratorilor, în aijul tre­ relor din Rapoltu Mare cu cerul
semnala a
\\ un, rabat de la calitate. giile 'stabilite şl aplicate cut valoarea normei con­ sînt hotărîţi să-şi onoreze La mim
Aducînd în discuţie răs­ dau garanţia depăşirii re­ venţionale rididndu-se la exemplar angajamentele neral iru
punderea pentru soarta coltelor la sfecla de zahăr, 42 lei, din care 26 lei în asumate în întrecerea so­ temporar
averse de
recoltei viitoare, inginerul cereale păioase şi în le­ bani. Avuţia obştească a cialistă pe acest an. descărcări
şef al unităţii, Cornel gumicultura. Mecanizarea, unităţii depăşeşte în pre­ rolog de s
Tărăpoancă, ne-a spus, chimizarea şi irigaţiile zent 12 milioane lei, N. TIRCOB Liana).