Page 20 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6997 ® MIERCURI, 7 MAI 19.
FORUMUL TINEREI GENERAŢII Prezentarea de condoleanţe
la Ambasada Republici! Socialiste
(Urmare (lin pag. I) puneri de natură să con dresate Conferinţei de că mitriu, Mihaela Livia An-
tribuie la ridicarea muncii tre organizaţiile de tineret ghelescu, Ion Machedon şi Federativa Iugoslavia din Bucureşti
A fost dezbătută, într-un uteciştilor la un nivel ca şi studenţi pe care le re Mihaela Mocanu.
spirit revoluţionar, critic litativ superior, corespun prezintă. Preşedinte al Comisiei (Urmare dii, pag. O Trifun Nikolici, celorlalţi
şi autocritic, activitatea zător exigenţelor şi sarci După încheierea dezbate de cenzori a U.A.S.C.R. a membri ai ambasadei, sin
desfăşurată de organizaţiile nilor actualei etape de dez rilor generale, conferinţa a fost ales tovarăşul Aurel cere condoleanţe, sentimen
U.T.C., sub conducerea şi voltare economico-socială a aprobat în unanimitate Ra lîorşan. ganizaţiilor de masă şi ob te de stimă şi respect faţă
îndrumarea permanentă a patrie noastre. portul şi activitatea Consi în numele Biroului şi Se şteşti, delegaţii din partea de memoria marelui con
organelor şi organizaţiilor Lucrările congresului liului U.A.S.C.R. în perioa cretariatului Comitetului unor ministere şi alte in ducător al Iugoslaviei so
de partid şi s-au făcut pro- continuă. da dintre Conferinţa a XI-a Central al U.T.C., .tovară stituţii centrale, mii de oa cialiste, durerea profundă
şi a Xll-a, Raportul şi ac meni ai muncii din între pe care o încearcă între
tivitatea Comisiei de cen şul Nicu Ceauşescu, secre prinderile bucureştene, ce gul nostru popor faţă de
Lucrările celei de-a Xll-a zori. tar al C.C. al U.T.C,, a a- tăţeni. pierderea grea suferită, a-
Au fost, totodată, apro dresat sincere felicitări ■ într-o coloană neîntre taşamentul şi calda priete
bate, în unanimitate, fro- Consiliului U.A.S.C.R. nou ruptă, membrii delegaţiilor nie ale tuturor oameniloz
Conferinţe a U.A.S.C.R . punerile de modificare a ales, Comitetului Executiv au păşit îndureraţi în clă muncii din ţara noastră
Statutului Uniunii Asocia şi Biroului acestuia şi le-a direa ambasadei, unde au faţă de popoarele iugosla
La Palatul Marii Adu sitare, a profilelor de învă- ţiilor Studenţilor Comunişti urat succese în îndeplini păstrat un moment de re ve, convingerea că acesteia
nări Naţionale au avut loc, ţămint şi anilor de studiu, din România. rea sarcinilor ce le revin culegere in faţa portretului vor transforma clipele d<
marţi, lucrările celei de-a conferinţa a aprobat în u- în deplină unanimitate a în lumina hotăririlor Con îndoliat al preşedintelui Io- profundă durere pe care 1«
Xll-a Conferinţe a Uniunii nanimitate ca noul Consi fost adoptată, apoi, Rezo gresului al Xll-lea al. Par sip Broz Tito, şi au sem încearcă, într-o forţă pu
Asociaţiilor Studenţilor Co liu al U.A.S.C.R, să fie for luţia celei de-a Xll-a tidului "Comunist Român, a nat în cartea de condo ternică de luptă şi muncă
munişti din România. Des mat din 119 membri şi 52 Conferinţe a U.A.S.C.R., orientărilor şi indicaţiilor leanţe. In numele comuniş
făşurată în spiritul reco de membri supleanţi, iar document care, în spiritul secretarului general al par tilor, al colectivelor de oa pentru continuarea operei
mandărilor făcute de tova Comisia de cenzori din 21 hotăririlor şi obiectivelor tidului. meni ai muncii pe care preşedintelui Tito, p en tril
răşul Nicolae Ceauşescu, de membri. Congresului al Xll-lea al •în încheierea lucrărilor le-au reprezentat delega edificarea socialismului p«
secretar general . al Partidu Pentru a se da posibili P.C.R., al indicaţiilor cu a luat cuvîntul preşedinte ţiile au exprimat, ambasa pământul iugoslav, pentru
lui Comunist Român, pre tatea unui număr cit mai prinse în cuvîntarea secre le Consiliului U.A.S.C.R., dorului R.S.F. Iugoslavia, pace în întreaga lume.
şedintele Republicii Socia mare de delegaţi să parti tarului general al partidu Tudor Mohora, care a evi
liste România, în magistra cipe la dezbateri, s-a apro lui rostită la deschiderea denţiat sentimentul una
la cuvî-ntare rostită la des bat constituirea a şase co Forumului tineretului, jalo nim al participanţilor la
chiderea lucrărilor Forumu misii de lucru. nează activitatea de viitor Conferinţă, al întregii stu.
lui tineretului, conferinţa La primul punct al ordi a organizaţiei revoluţiona denţimi că participarea to
a analizat activitatea orga nii de zi, tovarăşul Ion re a tineretului universi varăşului Nicolae Ceauşescu
nizaţiilor studenţeşti in pe Sasu, preşedintele Consi tar. la lucrările Forumului ti-
rioada care a trecut de la liului U.A.S.C.R., a prezen Trecîndu-se la ultimul nertului, magistrala sa cu-
precedenta conferinţă şi a tat Raportul Consiliului punct de pe ordinea de zi, vîntare rostită cu acest Belgrad : Adunarea de doliu închinat!
stabilit sarcinile şi direcţiir U.A.S.C..R. cu privire la ac conferinţa a ales prin vot prilej demonstrează încă o
le de acţiune în vederea tivitatea desfăşurată în pe secret Consiliul şi Comisia dată, deosebit de elocvent,
realizării unei noi calităţi, rioada dintre conferinţele de cenzori ale U.A.S.C.R., grija statornică şi preocu omagierii preşedintelui losip BrozTitc
superioare, în toate dome a Xl-a şi a Xll-a şi sarci pe baza propunerilor de parea permanentă a parti
niile, pentru participarea nile ce revin U.A.S.C.R. în candidaţi desemnaţi de dului faţă de modul de BELGRAD 6 (Corespon în acest moment de du
tot mai activă a studenţi vederea educării comuniste, conferinţele pe centre uni pregătire a tinerei gene denţă de la trimisul Ager- rere, a spus Kolişevski, cîn<i
lor, împreună cu celelalte pregătirii pentru muncă şi versitare. raţii, de rolul său sporit pres, S. Morcovescu). — în exprimăm respectul nostra
categorii de tineri, la în viaţă a tineretului univer In prima sa plenară, Con în înfăptuirea grandioase Marea Sală a Casei Sindi nemărginit faţă de perso
făptuirea hotăririlor Con sitar, în conformitate cu siliul U.AjS.C.R. a ales Co lor programe de dezvoltare catelor din Belgrad s-a ţi nalitatea istorică a tovară
gresului al Xll-lea al hotărîrile Congresului al mitetul Executiv şi Biroul a patriei şi a exprimat le- nut, la 6 mai, adunarea de şului losip Broz Tito,
P.C.R. Xll-lea al P.C.R. Comitetului Executiv. gămîntul solemn al tutu doliu al celor mai înalte care moartea nemiloasă 1-u
La lucrările conferinţei In continuare, tovarăşul Ca preşedinte al Consili ror studenţilor ţării, fără organe şi organizaţii fede smuls din rîndurilc noas
au participat tovarăşii Ma Oscar Szoke, preşedintele ului Uniunii Asociaţiilor deosebire de naţionalitate, rale ale Republicii Socia tre de luptă, dàr a cărui
rin Rădoi, membru supleant Comisiei de cenzori a Studenţilor Comunişti din de a acţiona neabătut pen liste Federative Iugoslavia operă grandioasă ram în«
al Comitetului Politic Exe U.A.S.C.R., a prezentat ra România a fost ales tova tru a-şi îmbogăţi neîncetat închinată omagierii mare pentru totdeauna prezentă
cutiv al C.C. al P.C.R., Ilie portul acestei comisii. răşul Tudor Mohora. cunoştinţele, pentru a de lui dispărut, preşedintele in inimile tuturor oameni
Rădule-scu, secretar ai C.C. A fost prezentat apoi Ra Ca vicepreşedinţi ai Con. veni specialişti de nădej losip Broz Tito. lor muncii, ale pbpoareloH
al P.C.R., reprezentanţi ai portul Comisiei de vali siliului au fost aleşi tova de, capabili să contribuie Au participat membrii şi naţionalităţilor ţării
dare.
noastre ca o temelie de ne
conducerilor unor ministe S-a trecut la dezbaterea răşii Dumitru Nae, Liviu într-o măsură tot mai ma Prezidiului R.S.F. Iugosla clintit a luptei noastre pen
re, instituţii centrale, orga în plenul conferinţei a pro Zetu, Magdalena Kiss şi re la făurirea viitorului via, ai Comitetului Central tru libertate şi indepen
nizaţii obşteşti, secretari ai blemelor înscrise pe ordi Rodica Bujor, iar ca secre comunist al naţiunii noas al U.C.I., ai Comisiei pen denţă, a Iugoslaviei socia
comitetelor de partid din nea de zi. tari tovarăşii Cătălin Du- tre. tru problemele statutare şi liste, bazate pe autocondu-
centrele universitare, rec A luat apoi cuvintul to Comisiei pentru control ale cere, şi nealiniată, a luptei
tori, activişti de partid şi varăşul Marin Rădoi, mem U.C.I., delegaţii Adunării noastre pentru socialism şi
de stat, caclre didactice, ţi bru supleant al Comitetu Lucrările celei de-a IV-a R.S.F. Iugoslavia, preşedin fericirea oamenilor, vă in
neri muncitori. lui Politic Executiv al C.C. ţii prezidiilor din republi vit ca printr-un minut de
cile şi provinciile autono
După alegerea organelor al P.C.R., adjunct al mi me, membrii Consiliului reculegere să aducem cel
de lucru ale conferinţei, de nistrului educaţiei şi învă- Conferinţe Naţionale Executiv Federal, ai Prezi mai profund omagiu dis
legaţii au adoptat in una ţămîntului. diului Conferinţei Federale părutului, tovarăşul Tito.
nimitate următoarea ordine In aceeaşi zi, au avut loc a U.S.P.M.I., ai prezidiului Despre viaţa şi opera to
de zi : dezbateri pe probleme, în a Organizaţiei pionierilor Consiliului Uniunii Sindi varăşului Tito a vorbit a-
1. Raportul Consiliului cadrul secţiunilor de lucru. catelor din Iugoslavia, poi Vladimir Bakarici> 1
U.A.S.C.R. cu privire la ac Participanţii la dezbate In cursul zilei de marţi, aleşi cei 40 de locţiitori ai combatanţi din războiul de membru al Prezidiului
tivitatea desfăşurată în pe rile în plenul conferinţei şi lucrările celei de-a IV-a preşedintelui C.N.O.P. eliberare naţională, repre R.S.F. Iugoslavia, membru
rioada dintre Conferinţele în cadrul comisiilor au dat Conferinţe Naţionale a Or ■ în cuvîntul lor, partici zentanţi ai tineretului, re al prezidiului C.C. al U.CJ,
a Xl-a şi a Xll-a şi sarci glas adeziunii entuziaste a ganizaţiei pionierilor au panţii la lucrările Comi prezentante ale organizaţii Crearea comunităţii socia
nile ce revin Uniunii Aso tineretului universitar la continuat în plen, precum siei pentru îndrumarea ac. lor de femei, oameni de liste solide a popoarelor şi
ciaţiilor Studenţilor Comu politica internă şi externă şi pe secţiuni şi comisii, tivităţii Organizaţiei Şoimii ştiinţă şi cultură, reprezen naţionalităţilor, autocondu-
nişti din România în vede promovată de partidul şi discuţiile desfăşurîndu-se patriei au reliefat deose tanţi ai cultelor, o delega cerea oamenilor muncii,
rea educării comuniste, a statul nostru, hotăririi fer în lumina aprecierilor, in bitul ei rol educativ şi au ţie a armatei populare iu frăţia şi unitatea, calea pro
pregătirii pentru muncă şi me de a învăţa şi munci dicaţiilor şi orientărilor din fost apreciate bunele rezul goslave, delegaţia oraşului prie a dezvoltării socialiste
viaţă a tineretului univer cu abnegaţie, de a se pre magistrala cuvântare rosti tate obţinute în această di Belgrad, delegaţia din lo a nealinierii şi alte mari
sitar, în conformitate cu găti temeinic, în spiritul tă de secretarul general al recţie. calitatea de naştere a pre cuceriri ale revoluţiei noas
hotărîrile Congresului al sarcinilor puse în faţa stu- partidului, tovarăşul Nicolae Adîncind problematica a- şedintelui, ■ Kumrovet şi tre socialiste sînt mărturii
Xll-lea al Partidului Co denţimii de conducerea Ceauşescu, la deschiderea bordată în plenul Conferin membri ai familiei pre ale măreţei şi importantei
munist Român. partidului, al îndrumărilor Forumului tinerei generaţii. ţei, dezbaterile din comisii şedintelui Tito. opere a lui Tito — a sub
2. Raportul Comisiei de date de tovarăşul Nicolae Vorbitorii au relevat în au pus în lumină marile După ce s-a intonat im liniat vorbitorul.
cenzori. Ceauşescu. Delegaţii la cea cuvîntul lor aspecte ale valenţe formative ale creş nul de stat, Lazar Koli- După ce a fost intonat
3. Proiectul Programului de-a Xll-a Conferinţă a procesului instructiv-educa- terii tinerei generaţii în şevski, preşedintele Prezi internaţionala, Lazar Ko
unitar privind educarea co U.A.S.C.R. au analizat cu tiv complex de pregătire cultul muncii, rolul de o diului R.S.F.I., a invitat pe lişevski a declarat închisă
munistă, revoluţionară, prin înaltă exigenţă şi respon a pionierilor şi şoimilor pa deosebită însemnătate pe cei prezenţi să păstreze un şedinţa comemorativă cen
muncă şi pentru muncă a sabilitate comunistă activi triei, în deplină concor care îl are Festivalul na minut de reculegere în me trală a organelor şi organi
t’inerei generaţii, participa tatea organizaţiei revoluţio danţă cu realităţile multi ţional „Cîntarea României“ moria tovarăşului Tito. zaţiilor federale.
nare a studenţilor români,
rea tot mai activă a între rolul său in procesul de e- ple ale României contem- în. stimularea creativităţii
gului tineret la înfăptui ducare şi formare a omu poi-ane, subliniind necesi tehnico-ştiinţifice şi afirma
rea măreţelor obiective ale lui nou, constructor con tatea ridicării permanente rea de noi talente artistice din Marea Britanie, Cana- i
Programului Partidului Co ştient a-1 societăţii socialis a nivelului calitativ al în din rîndiil copiilor, contri da, R.F.G., Olanda, Italia, ’
munist Român de făurire te multilateral dezvoltate în văţăturii, precum şi a for buţia competiţiei naţionale Turcia, Danemarca, pre- ţ
a societăţii socialiste multi patria noastră. în cursul mării practice a elevilor şi „Daciada“ în formarea u- cum şi din Franţa, ţară ca- (
lateral dezvoltate şi înain dezbaterilor a fost expri modelării personalităţii co nui tineret robust, armo re în mod normal nu par- .
tare a României spre co nios dezvoltat fizic şi in ia Partidul Comunist Por t'icipă la activităţile milita- J
munism. mat angajamentul tineretu piilor în spiritul codului e- telectual, pregătit să facă tughez şi Mişcarea Demo re ale N.A.T.O., relevă a- ţ
lui studios de a-şi inten tic ai comuniştilor. cratică Portugheză au sem genţia UPI. ^
4. Proiectul Programului sifica eforturile în direcţia faţă tuturor chemărilor pa
privind participarea tine perfecţionării pregătirii pro Dezbaterile din secţiunea triei. nat, la Lisabona, un acord B Unităţi militare brita- ţ
privind participarea în co
rei generaţii la realizarea fesionale, politice şi ideo rezervată pionierilor au în lumina cuvîntării to mun, în cadrui Alianţei Po nice au luat cu asalt Am- t
obiectivelor de dezvoltare logice, au fost făcute nu prilejuit o analiză aprofun varăşului Nicolae Ceauşescu, porului Unit (Povo Unido), basada Iranului la Londra,
economico-socială a ţării, de meroase propuneri în legă dată a modalităţilor specifi s-a arătat că în procesul \ la viitoarele alegeri parla eliberind pe cei 19 ostateci
cercetare şi creaţie ştiinţi tură cu îmbunătăţirea acti ce de lucru ale Organizaţiei educaţiei patriotice a celei mentare. deţinuţi de Ia 30 aprilie de
fică, de introducere a pro vităţii în învăţămîntul su pionierilor, ale consiliilor or mai tinere generaţii a ţării un grup de comando —■
gresului tehnic în perioada perior, pentru o mai strîn- ganizaţiei şi ale comanda trebuie să se pună, şi în \ a în zona răsăriteană a informează agenţia Reuter.
1981—1985. să integrare a sa cu cerce mentelor pioniereşti, sub continuare, un accent de Mării Mediterane se des In cursul acţiunii, trei mem
5. Modificarea unor pre tarea şi producţia, pe mă conducerea partidului. osebit pe cultivarea în rîn. făşoară manevrele militare bri ai comandoului au fost
vederi ale S t a ţ u t u l u i sura amplului proces de în cadrul secţiunii au dul acesteia â stimei pentru navale ale forţelor N.A.T.O., ucişi, unul a fost rănit, iar
U.A.S.C.R. dezvoltare in ritm intens a fost desemnaţi 151 de pio toate popoarele lumii, a denumite „Dawn Patrol".
0. Alegerea Consiliului tuturor domeniilor vieţii' nieri, care urmează a fi prieteniei cu copiii de pe a! cincilea a fost capturat.
U.A.S.C.R. şi a Comisiei de economioo-sociale. toate meridianele globului, La manevre, care vor dura Acţiunea unităţilor britani
cenzori a U.A.S.C.R. In cadrul unei şedinţe aleşi în Consiliul Naţional a dorinţei de a trăi în pînă la 17 mai, participă ce a fost întreprinsă după
In scopul asigurării unei festive, conducătorii dele al Organizaţiei Pionierilor, pace într-o lume a colabo unităţi ale Flotei a Vi-a a- ce membrii comandoului au
cit mai bune reprezentări gaţiilor de peste hotare au cei 23 pionieri pentru Co rării, înţelegerii şi destin mericane, precum şi nave ycis doi ostatici.
a tuturor centrelor univer- înmînat mesaje de salut a misia de cenzori şi au fost derii internaţionale. u.