Page 22 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 22
rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 31
59 de ani de ia crearea Partidului Comynist Bornât
= r
1980—an decisiv pentru realizarea \
Forţa, ¥îgoarea şi înţelepciunea ii In jurul orei 1|
misiune i!
É:
EJ RES Belgrad,
preşedinte.
naţiunii noastre so li>,00 „In menit
Ttto
Simfonia
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE! de M. Ko
Comuniştii, oamenii mun strucţiei socialiste partidul ciale, prin adîncirca ope pretează <i
iui
fonică
cii din judeţul nostru, ală a elaborat strategia, li rei de formare a omului --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ,------------------------------t 16,13 Tcioşcoain
turi de întregul partid şi niile directoare şi obiecti nou, cu o înaltă conştiin 17.05 Viaţa c \1,
de întregul nostru popor, vele fundamentale printr-o ţă socialistă, precum şi © ianuarie — aprilie 1980 © J 38,15 Mult e
sărbătoresc astăzi 59 de ani înţelegere şi aplicare a le prin deschiderea multiplă 18,10 Oameni
Biriga*
de la crearea Partidului gităţilor generale la con a României spre lumea lleporta
Comunist Român. Acea diţiile şl particularităţile contemporană, cu proble început promiţător în nou! trimestru ţ 19,00 Telejun
primăvară a anului 1921 concrete ale României — mele sale majore de ma 13.35 Forţa v
Emis iun
avea să anunţe zorii luptei emanaţie a conştiinţei unei ximă răspundere umană. rolului
neîmpăcate pentru împlini înalte răspunderi sociale, Acest deceniu şi jumăta Dacă pe primul trimes care se mobilizează cu în ţiere cu mii de tone de viaţa ţ:
rea celor mai înalte idea patriotice şi în acelaşi timp, te, prin tot ce a acumulat tru al anului bilanţul pro treaga capacitate şi ener cărbune. Alte trei unităţi lor In
creaţiei
luri programatice — de e- solidare cu cauza generală el mai valoros, a adjude ducţiei industriale a jude gie creatoare, depăşin- miniere din Valea Jiului spirit ua
liberare de sub exploata a progresului omenirii. cat definitiv realismul cu ţului a înregistrat o sen du-şi constant prevederile — Dîlja, Livezeni şi Vul 20.05 Te cînt
20,25 Victoria
rea capitalistă, de trecere întreaga istorie de fău care secretarul general al sibilă nerealizare, în luna de plan la toţi indicatorii. can — nu reuşesc de la 20,50 Ora tiu
la făurirea societăţii socia rire a socialismului în ţara partidului, t o v a r ă ş u l aprilie activitatea econo începutul celui de al începutul anului să-şi re 21.35 Film de
liste. noastră cunoaşte mai multe Nicolae Ceauşescu, apre mică s-a desfăşurat în doilea trimestru al anului dreseze situaţia, acumu- temelia
tenii, o;
Plămădit în epoca de for etape revoluţionare, cu o- ciază moment de moment, condiţii mai bune, planul a fost deci promiţător lind lună de lună minu tilaterat
mare, dezvoltare şi organi biective şi particularităţi etapă de etapă, existenţa, la indicatorul mai sus pentru industria judeţu suri de producţie şi tot tre Roi
s la via“
zare a proletariatului, în distincte, care s-au inter trăsăturile caracteristice ale menţionat fiind depăşit lui, pentru multe unităţi cu restanţe pe patru luni 22.05 Telcjurj
interiorul procesului dez ferat dialectic şi s-au con stadiului ’ existent, exclu- cu aproape. 21 milioane economice. Unele între se prezintă şi I.U.M. şi
voltării şi afirmării capi topit într-un tot unitar, în- zînd de fiecare dată trium- lei. Această valoare îşi prinderi însă au continuat I.R.I.U.M. Petroşani — la
talismului, partidul comu tr-un proces unic, de con falismul şi unilateralitatea, are corespondent Intr-un să acumuleze restanţe producţia de utilaj mi = S£ AB
nist a fost singurul partid tinuitate, treeîndu-se suc voluntarismul sau fatalis apreciabil volum de pro (I.L. Deva-Chişcădaga, în nier. tttaSSKSS!
capabil să-şi asume răs cesiv de la acumulări can mul, luînd în considerare duse fizice livrate supli treprinderea de încălţă Concluziile se impun cu
PROGRAM
punderea istorică de a con titative la stadii calitative întregul ansamblu de fac mentar economiei naţio minte Hunedoara, Ţesăto- claritate : întreprinderile dioprograxnu
duce forţele revoluţionare, superioare. Este expresia tori obiectivi şi subiectivi nale, intre care : cocs me ria de mătase Deva, cu realizări să şi le am Radiojurnal
progresiste şi patriotice vie a concepţiei unitare, interni şi internaţionali, talurgic, semicocs, fontă, I.F.E.T. Deva, întreprin plifice în continuare, iar presei; 9,00 1
spre răsturnarea vechii o- închegate, de largă pers tendinţele ce se conturea oţel, laminate, energie e- derea de bere Haţeg), far cele care înregistrează, 9.05 Răspund
lor; 10,00 B
rînduiri şi crearea alteia pectivă a partidului cu ză în evoluţia vieţii eco lectrică, maşini şi utilaje I.C. Orăştie şi „Marmura“ restanţe să-şi intensifice 10.05 Radioul
noi, în conformitate cu in privire la făurirea noii so nomice şi politice mondia pentru minerit şi meta Simeria — la placaj —, lor; 11,00 n
teresele fundamentale ale cietăţi. le. Astfel a fost posibil ca lurgie, materiale de con care au avut depăşiri de eforturile şi preocupările 11.05 Cinttim
iWui
iubit;
naţiunii întregi. Născut din Din acest întreg com partidul să-şi formuleze strucţii etc. Şi în aprilie, plan pe primul trimestru pentru recuperarea în cel jr ■*-- Hadio
clocotul luptelor de clasă, plex, desfăşurat pe mai conceptele cu privire la cele mai bune realizări au înregistrat restante în mai scurt timp a nereali- ic«. A ‘'şli
la
11 15,0
1
purtate de proletariat, de bine de trei decenii şi ju făurirea societăţii socialiste le-au obţinut I.V. Călan, luna aprilie. O situaţie cu zărilor, să se înscrie în 20; 16,j0 R Si
cele mai înaintate forţe mătate, se distinge prin multilateral dezvoltate şi C.S. Hunedoara, I.E. De totul necorespunzătoare o rândul unităţilor economi Un singur
sodiale ale ţării, partidul a cîteva trăsături specifice e- la dezvoltarea medie a va, C.M. Deva, I.M. Hu prezintă minele Lonea şi ce cu sarcinile ritmic în voinţă; 1C,25
ridicat pe o treaptă superi tapa ultimelor trei cinci României, iar în raport cu nedoara, I.M. Barza, I.M. Aninoasa, care — după ce deplinite şi depăşite, pen ganizare ii
17,00 Buletin
oară lupta maselor pentru nale, de cînd în fruntea acestea, să-şi fundamenteze Bărbăteni, I. M. Lupeni, şi-au realizat planul pe tru încheierea anului şi Partidul —
libertate şi dreptate socială, partidului se află tovară obiectivele strategice funda I.M.G; Deva, colective bi februarie şi martie —, in cincinalului cu realizarea noastre: 17,3
intrînd chiar din primul şul Nicolae Ceauşescu, con mentale. tehnica adecvată ne organizate şi conduse, aprilie au rămas restan- tuturor sarcinilor de plan. nieo-ştiinţifii
Raţii oţele vizi
moment al existenţei sale ducătorul larg şi profund fiefcărei etape, formele de tru radi o for
în conflict ireductibil cu vizionar, cutezător şi neo organizare şi mobilizare, cenaclu; 22,
clasele exploatatoare, pe bosit. pătruns de o rară cadrul democratic de parti REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE SORTIMENTE oră; 23,00—5
fonică.
care l-a dus pînă la capăt energie revoluţionară şi cipare a maselor la decizie,
— cucerirea puterii şi încredere în forţa creatoa conducere şi înfăptuire a PE PATRU LUNI 83»«"»®aiäs
transformarea revoluţiona re a poporului, bărbatul- Programului edificării so ;|>ROÎ
ră a societăţii româneşti. stindard în promovarea i- cietăţii socialiste multilate UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE
„Realitatea, viaţa — se novaţiei. a mişcării spre ral dezvoltate şi de înain
Rezultatei«
subliniază în Rapr/rtul pre dezvoltare şi progres a tare spre comunism. mai 19S0 ;
zentat de tovarăşul Nicolae tuturor structurilor econo Subsumînd, avem în faţă %
Extr. I :
Ceauşescu la Congresul al mice, politice şi sociale, doar unele elemente e- C.S. HUNEDOARA I.M. LUPENI 26, 43.
XII-lea al partidului — comunistul ce întruchipea senţiale ale afirmării cres- — cocs 103,5 — cărbune brut
arată că procesul de trans ză ideal virtuţile inteligen cînde, pe măsura dezvoltă —• fontă 100,5 I.M. PETRILA Extr. a TI
formare revoluţionară a ţei, bărbăţiei, omeniei şi rii societăţii socialiste, a — oţel 100,5 — cărbune brut 12, 44.
societăţii nu se încheie o- binelui pentru om, carac rolului conducător al parti I.M. PAROŞENI Fond tota
dată cu instaurarea puterii teristice poporului nostru. dului în societate, expresie din care aliat şi aliat superior 101,3 — cărbune brut S36 152 lei.
politice a clasei muncitoa Acest deceniu şi jumătate a răspunderii sale sociale — laminate finite 101 „MARMURA" SIMERIA
re, cu înfăptuirea socialis se defineşte de la sine prin pentru destinele poporului — maşini pentru metalurgie 105,2 — placaj din marmură 98,7
mului, că transformările cele mai puternice acumu şi patriei. LV. CALAN — dale mozaicate 108,9
revoluţionare, legile dialec lări materiale şi spirituale, Aniversînd cei 59 de ani — fontă 109,3 I.M.M.R. SIMERIA
ticii materialiste, contra printr-o amploare fără pre de existenţă a partidului, — semicocs 105,5 — osii montate T^pul pr
dicţiile dintre vechi şi nou, cedent a dezvoltării şi în oamenii muncii din jude — maşini pentru metalurgie 117,9 k ' Vrem
trecerea de la cantitate la floririi economiei, ştiinţei, ţul nostru se află ferm an — utilaje pentru turnare 100,1 I.E. DEVA ce. sebim
o nouă calitate continuă să culturii, a tuturor aşezărilor gajaţi în efortul pentru în — corpuri de încălzit din fontă 105,3 — energie electrică cădea ploi,
şi caracter <
constituie factorul activ, româneşti, creşterea rapidă deplinirea sarcinilor ce le UNITĂŢI APARŢINĂTOARE LM.C. DEVA ţite de dese
dinamizator al progresului şi neîncetată a nivelului de revin din actualul cincinal DIRECT DE C.M. DEVA — panouri mari 101,8 Vin tui va sl
derat din v
multilateral al ţării, al e- trai material şi spiritual al şi trecerea la realizarea o- — cupru în concentrate 102,3 — produse din B.C.A. armat 132,9 rile minime
dificării orînduirii comu poporului, prin democrati bieotivelor ce le stau în — plumb în concentrate 104,6 — produse din vată minerală 100 se între 7 î
niste“. zarea largă şi reală a în faţă în cincinalul 1981— — zinc în concentrate 108,2 — tuburi de presiune 104.7 cele maxim <
grade. Izolai
Conducînd opera con- tregii vieţi economico-so- 1985. — maşini şi utilaje miniere 102,4 — materiale de construcţii din 101.5 rii de grinc
mase plastice
Pentru 9 ş
I.M. BARZA — cărămizi refractare 100.8 me în curs
şoară, cu cc
Ce întreprindem concret pentru a livra — cupru în concentrate 105,4 ÎNTREPRINDEREA DE TRICO Se vor semj
— plumb în concentrate
100
TAJE HUNEDOARA
be de ploai
— zinc în concentrate 100,7 — tricotaje 109,5 de serviciu:
ga).
* mai multe produse la fondul de sfat — maşini şi utilaje miniere 167 ÎNTREPRINDEREA DE TRICO
I.M. HUNEDOARA TAJE PETROŞANI
Pornind de la hotărîrile Constituirea formaţiilor producţie pomicolă Geoagiu — fier în minereu 100,5 — tricotaje 101
adoptate de Congresul al de mecanizatori specializa au dat un sprijin de seamă I.M. BĂRBĂTENI I.PJ.L.F. HAŢEG Răspunzi»«
XII-lea al partidului în te pentru chimizare şi pen la înfiinţarea noilor livezi I — cărbune brut 105,3 — conserve din legume 354 solicitărilor
peraţia mcşO
domeniul agriculturii, de la tru efectuarea lucrărilor în sau la modernizarea plan nedoreană i
sarcinile şi indicaţiile des horticultura, precum şi tre taţiilor. Insistăm în acelaşi contenit reţ
prinse din cuvîntarea se cerea activităţii mecaniza timp ca inginerii din C.A.P. \ UNITĂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICĂ SORTIMENTALĂ prestatoare m
acest an ba
cretarului general al parti torilor' sub directa coordo să devină realmente parti înfiinţate
dului, tovarăşul Nicolae nare a specialiştilor consti cipanţi direcţi la realizarea % Lupeni, Dev;
Ceauşescu, la Consfătuirea tuie măsuri menite să asi producţiei agricole, să nu tie, Geoagi
Br;ul şi In i
de lucru de la C.C. al gure creşterea randamen fie doar simpli sfătuitori I.L. DEVA — maşini şi utilaje miniere 82
I.F.E.T. DEVA
P.C.R. din 25—26 februa tului în folosirea bazei teh- sau inspectori. — ciment 86,2 — lemn de mină 77,4
rie a.c., lucrătorii ogoare Obiectivele desprinse din I.C. oraştie — cherestea total 101,2 I SER'
lor din Consiliul unic a- cuvîntarea secretarului ge — produse din mase plastice 98.6 — buşteni total 96,7
groindustrial Geoagiu sub neral al partidului au fost ŢESĂTORI A DE MAT ASE DEVA — lemn pentru celuloză 75,1 j MEŞTE5
conducerea organizaţiilor Consiliul unic amplu dezbătute in adună — ţesături 94.9 ! ÍN
de partid, subordonează în agroindustrial — rile organizaţiilor de partid I.F.A. „VÎSCOZA“ LUPENI 95.6 ÎNTREPRINDEREA DE BERE
HAŢEG
treaga lor activitate in sco şi în adunările cetăţeneşti, — fibre de vîscoză — bere 67,8
pul valorificării superioare organism cu lucrătorii ogoarelor însuşin- FABRICA DE CONFECŢII
a rezervelor existente pen răspunderi sporite du-şi pe deplin sarcinile ce VULCAN I.P.L. DEVA noi unităţi
vulcanizare,
tru creşterea producţiei a- în realizarea le revin. Mobilizaţi să — confecţii 98.9 — mobilier din lemn 89,6 zaicare, co*
ÎNTREPRINDEREA DE ÎNCĂL
gricole totale şi marfă, ri * transpunem exemplar în I.U.M. PETROŞANI ŢĂMINTE HUNEDOARA zerie, spăla
dicării eficienţei economice, producţiei agricole fapte hotărîrile Congresului — maşini şi utilaje miniere 95,2 confecţii ar
create
fi
trecerii la o nouă calitate al XII-lea al partidului, lu I.R.I.U.M. PETROŞANI — încălţăminte 61,2 modele şi"
în această ramură de bază crătorii ogoarelor din Con verse (c^
a economiei noastre naţio siliul unic agroindustrial REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA FIZICĂ TOTALĂ INDUSTRIALĂ de marocliî
za nat, moi)
nale. Folosirea judicioasă a nico-materiale. Important Geoagiu depun eforturi sus bilier, artie
pămîntului şi întregii baze este însă ca, în strînsă con ţinute pentru creşterea pro de uz cas
tehnico-materiale reprezintă lucrare cu consiliile popu ducţiei agricole, astfel in ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ ric, confi
ţă minte c
o preocupare de seamă a lare, consiliul unic agroin cit să putem livra in acest piele etc.)
tuturor cooperatorilor, me dustrial să asigure aplica an la fondul de stat mai % % deosebit
canizatorilor, cadrelor teh rea întocmai a deciziilor e- mult de 3 000 tone cereale, ficarea p
nice şi ţăranilor cu gospo laborate pentru fiecare 2 500 tone sfeclă de zahăr, I.P.N.C. ORAŞTIE 115,4 I.M.P. DEVA 101,2 dare şi ci
De reînv
dărie individuală. Ţinînd campanie agricolă. De alt 455 tone plante medicinale, I.J.L.F. DEVA 115,1 I.V.V. DEVA 101 cei patru
seama de neajunsurile ma fel, subliniem faptul că a 3 000 tone legume şi car „REFRACTARA“ BARU 109,4 „AVICOLA“ MINTIA 101 1 cut din.
nifestate in anul trecut, a- exista o preocupare comu tofi, 1 400 tone fructe, 53 000 G.I.G.C.L. DEVA 108,3 O.G.A. DEVA 100,7 U.J.C.M. ;
fiinţat pe:
cordăm atenţie sporită de nă, la care au subscris şi hl lapte, 1 200 tone carne, I.F.I.C.C.F. DEVA 107,7 OJ.F.P.C.A. 100,6 servicii tj
secărilor, combaterii ero conducgrile unităţilor agri 34 tone lină şi alte produ U.J.C.C. DEVA 105,2 I.LC. DEVA 100,6 mare nun:
ziunii, amenajărilor pentru cole, pentru acoperirea de se. U.J.C.M. DEVA 103,8 „PLAFAR“ ORAŞTIE 95,2 prezentare
irigaţii, afînării solului şi ficitului de mecanizatori. O.J.T. DEVA 102,9 I.I.L. SIMERIA 81,5 sale.
ameliorării pajiştilor, acţi Amintesc, de asemenea, EMILI AN DOBiRCĂU TIPOGRAFIA DEVA 101,8 F.N.C. MINTIA 75,6
uni ce trebuie realizate pe faptul că şi specialiştii de preşedintele Consiliului unic
mai mult de 2 500 hectare. la Staţiunea de cercetare şi agroindustrial Geoagiu