Page 23 - Drumul_socialismului_1980_05

98 @ JOI, 8 MAI 1980 t-ag. 3

PEZBATERI RECAPITULATIVE IN INVAŢAMINTUL
In cinstea forumului tinerei generaţii
POLITICO-IDEOLOGIC LA SATE
© Dorind să întîmpine tităţi de lemn de mină, de Sus au raportat in
ans- Comuniştii — exemplu şi îndemn Congresul al Xl-lea al preajma deschiderii lucră­
0 La roţi de vagoneţi, traverse
iile U.T.C. cu rezultate deose­ de cale ferată etc., au e- rilor forumului tinerei ge­
Broz bite în producţie şi în ac­ xecutat lucrări de ame­ neraţii realizarea angaja­
in dezbaterile care au a- tru. Strîns legat de aceste pentru fertilizarea semănă­
vut loc la cursurile îmvăţă- sarcini s-au făcut referiri turilor de toamnă, pentru tivităţile patriotice, ute- najare a canalului de mentului asumat la lu­
ora" mîntului politico-ideologic la răspunderile ce revin curăţirea şi îngrijirea pă­ ciştii de la I.M. Barza au scurgere a apelor rezidua­ crările economice finanţa­
iter- iniţiat unele acţiuni prin le şi de înfrumuseţare a te. Zilele acestea ei au
îim- organizate la C.A.P. Băcia comuniştilor in realizarea şunilor şi, fîneţelor. De a- care şi-au îndeplinit an­ incintei întreprinderii. Va­ predat peste 250 kg fier
şi sat Băcia, precum şi la unor producţii mari de ce­ semenea, au subliniat im­
brigăzile din Totia şi Petreni reale, legume şi plante teh­ portanţa sectorului zooteh­ gajamentul luat în cinstea loarea acestora se ridică vechi, colectat de la gos­
(propagandişti Al. Ghilea, nice, la creşterea efective­ nic a cărui pondere în to­ importantului eveniment. la 68 000 lei. Cei mai har­ podăriile cetăţenilor din
diu Gh. Ştirbu şi Miron Mun­ lor şi a producţiei anima­ talul producţiei globale a- Astfel, tinerii din organi­ nici s-au dovedit a fi ti­ comună. în cadrul acţiu­
teanul un loc important liere, atît în C.A.P., cît şi gricole a judeţului trebuie zaţiile electromecanică . şi nerii loan Borş, Candin nii s-au evidenţiat tinerii
l-au ocupat sarcinile şi în gospodăriile personale, să ajungă la 58 la sută, in­ U.P.M. au executat lucrări Jur ca, Ioşif Avram, Cor­ Victoria Faur, Gheo-rghe
răspunderile ce revin orga­ pe loturile individuale. dice superior celui prevă­ de reparaţii în valoare nel Greţa, Alexandru Do- Nelu Cean, Olguta Meş­
raíl nizaţiilor de partid, tutu­ în cuvîntul lor, Lucia zut in Directivele Congre­ de peste 17 000 lei. De a- bîrcău, Simion Mihuţ, Ti- ter, Marius Danciu, Olim­
In semenea, prin acţiuni de beriu H oştea şi Marcu pia Gancea, Victor Faur
Uşti- ror comuniştilor în înfăp­ Olaru, loam Barbu, Corne­ sului al XII-lea al partidu­
irele tuirea politicii agrare a lia Albu, Margareta Fe- lui. în acest context s-au muncă patriotică, uteciştii Lung. şi alţii.
c şl mineri au recuperat din ® Uteciştii din organi­ LEONIDA MARTINAŞ
partidului, a obiectivelor renez, Susana Diţoi, Maria subliniat posibilităţile mari
prevăzute în documentele Gherman, Hortenzia Hălă- care există in judeţul nos-. subteran însemnate can­ zaţiile comunei Bulzeştii corespondent
Congresului al XII-lea. în lai, Rozalia Olea, Ion Arun- tru pentru creşterea ani­
cuvîntul lor, cursanţii s-au cutaanu, Roman Margare­ malelor, cerinţele care se
„Pe
prie- referit pe larg la sarcinile ta, Sabina Spinean, Viorica pun privind sporirea efec­
mul- şi indicaţiile cuprinse în Apostol, Emilian Dara şi tivelor în C.A.P. şi gospo­
e in- dăriile personale, îmbună­
ngo- cuvî>ntarea t o v a r ă ş u l u i alţii, au făcut referiri di­
Nicolae Ceauşescu, secreta­ recte la modul cum s-a ac­ tăţirea raselor şi asigura­
rul generai al partidului, la ţionat pentru pregătirea rea unor cantităţi sporite
Consfătuirea de lucru de la terenului şi însămînţarea de carne, lapte şi lînă pen­
C.C. al P.C.R. din 25—26 culturilor de primăvară, la tru fondul de stat. Este de
februarie.a.c., precum şi la importanţa acordată res­ remarcat că au fost evi­
sarcinile stabilite în aduna­ pectării densităţii şi calită­ denţiate, ca îndatoriri ma­
Ra- rea activului de partid din ţii lucrărilor. Au vorbit jore ale comuniştilor, ce­
; 7,oo agricultura judeţului nos­ despre acţiunile întreprinse rinţele actuale care se pun
vista în faţa organizaţiilor de
ştiri;
,tori- partid de a fi factorul mo­
ştiri; bilizator, chemat să uneas­
m ei -
ştiri; că toate forţele satului şi să
►arti- le canalizeze în direcţia
îpre- traducerii în viaţă a sar­
cinilor stabilite de partid
ers privind făurirea unei agri­
16,15 culturi moderne, intensive,
igură .• © in cadrul „Colocviilor de istorie", azi are ioc la sala de mare randament.
i or- „Acta", expunerea : „Partidul Comunist Român — condu­
ură ; DEVA. Liceele de pe strada Minerului. Foto: VIRGIL ONOIU
17,05 cătorul poporului pe drumul propăşirii multilaterale a pa­ N. ZAMFIR
vieţii triei". Prof. loan Sibişan va vorbi despre crearea P.C.R.,
teh- Iar prof. Dumitru Susan va vorbi despre contribuţia Româ­
Corul
Tea- niei la infrîngerea Germaniei hitleriste şi va evoca vitejia cântarea ambianţei optime
iadio ostaşilor români în luptele de la Păuliş-Arad, la care a
uter-o participat în calitate de elev al şcolii militare din această
siin-
localitate. Prin gara Orăştiei trec, — mucuri de ţigări şi praf soane, iar servirea mergea de tot felul şi resturi îm-
© Sint în curs de finalizare lucrările de construcţie la în 2-1 de ore, 153 de trenuri, din abundenţă. Folosim greoi. Tovarăşul l l i e Sil­ pînzese trotuarele. Cele
blocul 5 din str. Horea — care are amplasate la parter sute de cetăţeni peregri- pluralul pentru că intre vestru, şef de coloană (care două case de bilete, nr.
magazine comerciale — la blocul 16 din Bulevardul De- nîndu-se într-un continuu cele două săli de aşteptare făcea şi pe impiegatul de 2 şi 3 sint' deschise. De
s cebal, precum şi la sediul Institutului de proiectări miniere. dute-vino, ori oeupînd ore — clasele I şi a 11-a — nu mişcare — pentru că cel la casa nr. 2. însă, casiera
® La Centrala minereurilor Deva a avut loc un schimb în şir cîte un loc în sălile este nici o diferenţă : ace­ care ar fi trebuit să fie de Olivia Doroga lipseşte. Şe­
din 7 de experienţă intre responsabilii cu înregistrarea, eviden­ de aşteptare. Am remar­ laşi „mobilier“ (dacă pot fi serviciu era învoit în acea ful de tură, Octavian Ba­
ţa şi urmărirea scrisorilor, reclamaţiilor, sesizărilor, a pro­ cat, aici, efortul pentru in­ numite astfel două bănci, zi — iar pe şeful de auto­ laş, ne spune că „probabil
blemelor ridicate de oamenii muncii in audienţe. S-a ana­
9, 20, formarea la zi, prin afişe, o masă rotundă şi cîte un gara îl înlocuieşte mereu este la masă, pentru că
lizat modul în care sint soluţionate scrisorile oamenilor a călătorilor privind sosi­ coş pentru hîrtii, aceeaşi pentru că pe acest post nu între 14,30—16,00 nu este
muncii şi problemele ridicate în audienţe, sublinilndu-se
2, 33, rile şi plecările, costurile atmosferă respingătoare. este încadrat nimeni) ■ ne nici un tren“. Observaţiei
sarcinile şi răspunderile ce revin acestor tovarăşi in lu­ biletelor şi abonamentelor, Am greşit : la clasa I, în spunea că mişcarea înceată noastre privind dezordinea
mina prevederilor hotărîril partidului şl a legii cu privire
guri : felul trenurilor, cît şi con­ din spatele clădirii îi gă­
la scrisori şl audienţe. ştiinciozitatea casierei Le- PRIN GĂRILE ŞI AUTOGÄRILE ORAŞELOR seşte motivaţia că acolo
® La Exploatarea minieră Deva are loc mîine o con­ ontina Iovescu, care, pa­ autogara (situată în ace­
sultaţie juridică pe marginea Decretului Consiliului de Stat ralel cu servirea biletelor, ORÂŞTIE ŞI SIMERIA eaşi clădire) sau I.G.C.L,
privind recuperarea şi valorificarea tuturor resurselor ma­ răspunde şi diverselor între­ au sarcina să asigure cură­
teriale refolosibile, sarcinile şi răspunderile ce revin uni­ bări privind mersul trenu­ plus, o ramă galbenă, mare, de la abonamente se dato­ ţenia. Se ridică o întrebare:
tăţilor economice, fiecărui om al muncii şi cetăţean al încadrează o oglindă cră­ rează faptului că o singu­
“V s ţării. rilor. pată. ră persoană solicită mai cine anume trebuie totuşi
f v - Dacă zonele verzi din Şeful staţiei, Emanoil multe abonamente. Dar la să facă curat aici? Se ri­
, at • Oficiul municipal de poştă şi telecomunicaţii,, pe dică cu atît mai mult cu
avea baza unui ordin al ministerului de resort, a trecut la ex­ jurul clădirii sint îngrijite, Şiara, conştient de situaţie, observaţia privind neafişa-
înso- perimentarea unui nou orar de funcţionare pentru perioa­ o imagine deosebită ereînd ne spune că a întocmit nu­ rea orarelor de funcţionare a cît Elisabeta Ivan, impie­
trice. panseluţele multicolore gru­ meroase rapoarte către Di­ ghişeelor n-a mai avut nici gat de mişcare şi respon­
; mo- da* de vară, in scopul reducerii consumului de energie sabila autogării, ne spunea
sratu- electrică. Noul orar de funcţionare este cuprins între orele pate în rondouri, sălile de recţia regională C.F.R. Ti­ o scuză, cum n -a avut
iprin- 10,30—18,00 şi după el îşi desfăşoară activitatea toate aşteptare oferă o privelişte mişoara în care a cerut nici pentru aceea privind că tot gara trebuie să facă
î, iar nefuncţionarea ghişeului de ordine şi aici. O întrebare
şl 50 oficiile subordonate din cadrul municipiului : Gară-tranzlt, dezolantă. Pereţii au fost mobilier pentru sălile de
căde- Gojdu, Dacia şi Bejan. de curînd zugrăviţi, însă aşteptare, insă au rămas informaţii. „Cum, aţi bătut căreia, zicem noi, nu-i
• In urma propunerii făcute de cetăţeni în cadrul „Tri­ căptuşeala — lambriu de simple hîrtii la dosar şi şi nu v-a răspuns nimeni?“ prea greu să i se găsească
Vre- — ne-a zis. Cum să baţi răspuns: cînd nu se va
re u- bunei democraţiei", în satul Păuliş s-a construit — cu circa un metru, din P.F.L., ne mai asigură că va cere
tător. sprijinul Consiliului popular comunal Şoimuş — un pod nu s-a vopsit şi reparat. secţiei L 9 Alba Iulia în­ într-un geam ferecat cu mai plasa vina de la unul
: sla- Zgîrieturi, prenume de locuirea lambriurilor din lemn şi gratii! la altul, totul va fi... „în
rolog de beton peste pîrîul de lingă şcoală, evltîndu-se astfel ordine“.
ijuri- trecerea apel prin vad. băieţi şi fete adine încrus­ P.F.L. Despre curăţenia şi or­
• Legume de seră valorificate. Activitatea rodnică de­ tate, bucăţi mari rupte ar Privind curăţenia, cam dinea peroanelor şi săli­ Orarul caselor de bilete
pusă de lucrătorii Asociaţiei economice iotercooperatiste fi necesitat chiar înlocuirea aceeaşi situaţie am întâlnit lor de aşteptare din staţia ale autogării: 6—19. Oare
de sere din Sîritandrel pentru valorificarea recoltei de le­ totală a acestora. Un mi­ şi la autogara din aceiaşi C.F.R. Simeria avem cu­ ce ' fac cei care călătoresc
gume, se regăseşte in livrarea, la fondul de stat a peste ros insuportabil degajă res­ oraş, numai că aici, în vinte de laudă. Aici mă­ înainte de ora 6 ? Şefa ne
: si j 130 tone tomate şi castraveţi, din care o bună parte au turile de alimente şi gunoi plus, organizarea muncii nu tura „îşi menţine“ minut spune că s-a aprobat încă
coo- * fost destinate şi consumatorilor din municipiul nostru. aruncate în lădiţele pen­ era tocmai bună. La ghişeul cu minut atribuţiile. Nu a- un post de casieră şi, în
i hu- , ceeaşi situaţie însă este curînd, orarul se va schim­
i ne- i N. BAD1U tru lemne de lingă sobe­ de abonamente aşteptau la
iţilor ' le de teracotă, iar pe jos rînd circa 25—30 de per- în spatele gării ; unde hîrtii ba: de la 5,30 la 23,30.
• In ; Reţinînd că în staţia
or ti I C.F.R. Simeria trec în 24
>şani, * ERA SOCIALISTA
Orăş- ; în sprijinul celor care studiază în învăţămîntul politico-ideologic ştiinţifice, elaborarea şi a- de ore cîteva sute de tre­
)ă]an, , plicarea de tehnologii avan­ nuri de toate tipurile, iar
iţi 35 j © Critica şi autocritica — sate, stimularea progresu­ autogara înregistrează în
mijloc eficient de înlătura­ Consultaţii şi materiale ce vor fi publicate şi difuzate lui tehnic, a creativităţii acelaşi timp 376 de sosiri-
re a lipsurilor, de perfec­ tehnice a maselor. plecări ale autobuzelor (in­
ţionare a întregii activităţi clusiv cele care tranzitea­
ŞTI ( de partid, de stat, econo­ în luna mai in presa centrală şi la radiatele viziune REVISTA ECONOMICA ză), ne putem face o ima­
mice şi sociale (5 mai) ; gine despre mulţimea de
© Sarcinile organelor şi rii producţiei şi a muncii, MUNCA revoluţionară a maselor ; ® Pină în luna iunie, în cetăţeni ce apelează la ser­
organizaţiilor de ' partid în creşterea productivităţii sarcinile comitetelor jude­ fiecare număr de revistă se viciile acestora. Se imoune
organizarea temeinică a muncii sociale. • Ziarul va publica arti­ ţene, municipale, orăşeneşti va publica cîte o consulta­ deci o grijă deosebită a
ţeric, } calificării forţei de muncă, cole, anchete, colaborări şi comunale în conducerea ţie din tematica orientati­ celor ce lucrează aici şi la
-mo- * © Critica şi autocritica — vă pentru industrie, precum
apra- «. generalizarea procesului de mijloc eficient de înlătura­ privind modul în care se propagandei de partid, a Orăştie pentru menţinerea
torie, I reciclare a cadrelor, perfec­ re a lipsurilor, de perfec­ desfăşoară învăţămîntul po­ muncii politico-educative şi din cea pentru 'ministe­ ordinii şi curăţeniei, pentru
. Vor J litico-ideologic de masă. (14 mai). re. o servire civilizată a că­
noi j, ţionarea pregătirii profe­
di
>. - t ţionare a întregii activităţi REVISTA DE STATISTICA lătorilor şi evitarea nemul­
de partid, de stat, economi­
sionale şi politico-ideologi-
ticole J RADIO TELEVIZIUNE ţumirilor. Dar şi din par­
arti- j ce a tuturor oamenilor ce şi sociale. Sarcinile or­
limo- I muncii (20 mai). ganelor şi organizaţiilor de © Documentele Congresu­ tea celor ce trec ori popo­
oabă, ’ © Rolul criticii şi auto­ @ Congresul al XII-lea lui al XII-lea al P.C.R. sesc pe aici se cere' mai
jodă- » MUNCA DE PARTID partid privind stimularea criticii în perfecţionarea în­ al Partidului Comunist Ro­ privind creşterea în cinci­ multă atenţie faţă de ceea
ncăl- J criticii şi autocriticii, culti­ tregii activităţi (Critica şi mân cu privire la activi­ ce-i înconjoară. Trebuie
i şi « varea combativităţii revo­ tatea internaţională a parti­ nalul 1981—1985 a bazei e- traşi pur şi simplu de mî-
i un « 9 Creşterea productivită­ autocritica — mijloc efi­ nergetice în ţara noastră.
al ori- J ţii muncii — factor hotărâ­ luţionare faţă de lipsuri. cient de înlăturare, a lipsu­ dului şi statului nostru. O- necă cei care nu folosesc
tor al sporirii producţiei rilor, de perfecţionare a unice agroindustriale de
scuu- k ® Integrarea tot mai or­ biectivele şi liniile direc­ ® Sarcinile consiliilor coşurile de hîrtii. care-şi
ganică a P.C.R. in viaţa toare ale politicii partidu­ încrustează cu briceagul
că în 1 materiale şi a venitului na­ întregii activităţi de partid lui nostru pe plan mondial. stat şi cooperatiste în con­
tre- i ţional. Sarcinile organelor societăţii româneşti. Forme şi de stat, economice şi so­ centrarea şi specializarea numele pe mobilier şi pe­
rin?.!, Ö ale îmbinării activităţii de ciale). ® Documentele Congresu­ reţi. cei care smulg tele­
i în- 9 şi organizaţiilor de partid lui al XII-lea al partidului producţiei, folosirea efici­ foanele din locurile lor
ţi tie » privind înfăptuirea hotărî- partid şi de stat. Rolul şi © Pregătirea politico-ide- privind cercetarea ştiinţifi­ entă a fondului funciar, a
t uu t rilor Congresului al XII- atribuţiile organelor cu ca­ ologică şi educarea revolu­ (cum e cazul la Orăştie).
ţii de I că, dezvoltarea tehnologică mijloacelor materiale, fi­ Sugerăm în acest sens un
isclor « lea al P.C.R. cu privire la racter dublu — de partid ţionară a maselor (Congre­ şi progresul tehnic în noua nanciare şi forţei de mun­ control mai des pe aici al'
promovarea tehnologiilor şi de stat. Sarcinile orga­ sul al XII-lea despre etapă de dezvoltare a so­ că, creşterea producţiei a- organelor competente şi de
moderne, mecanizarea, au­ nelor de partid în perfec­ necesitatea perfecţionării cietăţii. Sarcinile organelor gricole şi întărirea econo­
ER menţinere a ordinii.
tomatizarea, cibernetizarea ţionarea activităţii acestor muncii de pregătire fpoliti- şi organizaţiilor de partid mică a fiecărei unităţi com­
şi perfecţionarea organiză- organisme. co-ideologică şi educarea în intensificarea cercetării ponente. ESTERA ŞINA