Page 25 - Drumul_socialismului_1980_05

SALA D6'LECTURA

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNtŢt-VĂ 1 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat la

funeraliile naţionale ale preşedintelui losip Broz Tito

Cel mai profund omagiu prietenului

şi tovarăşului apropiat

Popoarele Iugoslaviei prie­ Pe esplanada din faţa inţei naţionale, iar vreme
tene au condus joi pe ul­ impunătoarei clădiri, unde de peste trei decenii a că­
timul său drum pe pre­ a fost depus corpul neînsu­ lăuzit cu fermitate mărea­
şedintele losip Broz Tito. fleţit al preşedintelui Tito, ţa operă de făurire a so­
La funeraliile naţionale s-a se află, de asemenea, şefi cietăţii socialiste în Iugo­
aflat secretarul general al de stat şi de guvern, con­ slavia vecină şi prietenă.,
Partidului Comunist' Ro­ ducători de partide politi­ împreună cu ceilalţi con­
mân,. preşedintele Republi­ ce, alte personalităţi de ducători de delegaţii, din
cii Socialiste România, to­ peste hotare. Secretarul ge­ tribuna special amenajată
varăşul Nicolae Ceauşescu, neral al partidului, pre­ la locul înhumării — car­
pentru a aduce cel mai şedintele Republicii, tova­ tierul Dedinie din capitala
si ftL™CíqriüsiL!:iitü*iopu’tan judeteaw răşul Nicolae Ceauşescu, se Iugoslaviei — asistă la ul­
profund omagiu prietenu­
întîlneşte şi se întreţine
lui şi tovarăşului apropiat,
conducătorului Iugoslaviei prieteneşte cu conducătorii tima ceremonie din lungul
şir de manifestări prin ca­
socialiste, al comuniştilor de partid şi de stat din re popoarele Iugoslaviei au
Anul XXXII, nr. 6999 VINERI, 9 mai 1980 4 pagini — 30 ban! iugoslavi, care a cultivat ţările socialiste, cu şefi de cinstit memoria conducăto­
cu dragoste şi convingere guvern din ţări în curs de rului lor. în atmosfera în­
prietenia puternică, tradi­ dezvoltare, din alte ţări, cărcată de durere şi tris­
ţională ce a unit dîntot- cu conducători ai partide­ teţe, sicriul cu corpul ne­
9 MAI—ziua proclamării independenţei noastre. în ajunul acestei lor comuniste, socialiste şi însufleţit este coborît de
deauna popoarele şi ţările
ai altor partide şi miş­
pe afetul de tun şi purtat’
cări progresiste — mărtu­
zile de doliu pentru clasa
de ultima gardă de onoare,
României si a victoriei muncitoare, ţărănime, inte­ rie elocventă a prestigiului în sunetele solemne ale „In­
puternic de care se bucură
lectualitate, pentru între­
ternaţionalei“, spre criptă.
România socialistă şi pre­
gul popor iugoslav multi­
Conducătorul
delegaţiei
naţional, conducătorul par­ şedintele ei pe arena in­ române, tovarăşul Nicolae
& popoarelor tidului şi statului nostru, ternaţională. Ceauşescu, membrii dele­
expriinînd în chipul cel
...Ora 12,00. Deasupra
gaţiei, tovarăşii Ilie Verdeţ
mai plastic simţămintele
imensei mulţimi care par­
întregului popor român, ticipă la mitingul de dc/Iiu şi Ştefan Andrei trec prin
faţa criptei în care a fost
La O Mai, poporul nostru act care a permis. Româ­ rare a popoarelor de sub declarase că cel mai cald răsună impresionantele a-
sărbătoreşte 103 ani de la niei să treacă cu întregul orice fel de dominaţie,, de şi- frumos omagiu care poa­ corduri ale marşului fune­ aşezat sicriul marelui dis­
părut, se înclină adine în
proclamarea independenţei său potenţial material şi afirmare a voinţei lor de a te fi adus marelui dispărut bru. Tovarăşul Nicolae faţa lespezii de marmură
de stat a României şi 35 uman de partea coaliţei pune capăt oricăror inge­ este cultivarea cu grijă, ri­ Ceauşescu, prieten fidel şt albă ce poartă încrustate
de aini de la victoria po­ antihitleriste. Istoria a rinţe străine, de a fi stă- dicarea pe noi trepte a statornic al preşedintelui
poarelor lumii împotriva consemnat aportul substan­ pîne depline in propria lor trainicei prietenii care Tito, al popoarelor iugo­ în aur doar trei cuvinte:
„losip Broz Tito“. Cuvinte
fascismului. ţial adus de poporul nos­ ţară. în acelaşi timp, asis­ leagă ţările, partidele şi slave, urmăreşte, copleşit
Cucerirea independenţei tru la. zdrobirea definitivă tăm la încercările forţelor popoarele noastre. de durere pregătirea corte­ care în conştiinţa popoa­
de stat a României a fost a fascismului. Cei peste reacţionare de a întoarce giului care-l va conduce relor Iugoslaviei, a tuturor
rodul luptelor de eliberare o jumătate de milion de popoarele din drumul lor, ...Ora 11,00. La Palatul spre locul, de veci pe acela celor care iubesc libertatea
socială şi naţională purtate militari români, alături de de a stăvili procesul de Adunării! R.S.F. Iugoslavia ce, timp de peste patru de­ şi independenţa se . identi­
de poporul nostru vreme armatele Uniunii Sovietice destindere şi pace. Aces­ soseşte tovarăşul Nicolae fică cu omul care şi-a pus
îndelungată, lupte care au au dat dovadă de înalt tora li se opun uriaşe Ceauşescu, însoţit de mem­ cenii, a condus Partidul întreaga viaţă în slujba
culminat cu victoria repur­ eroism în luptele duse forţe social-politice capa­ brii delegaţiei române la Comuniştilor Iugoslavi, a idealurilor nobile de liber­
tată pe cîmpul de luptă în pentru eliberarea completă bile să împiedice declanşa­ funeralii — tovarăşii Ilie fost comandantul marilor tate, pace, fericire şi pros­
1877. Proclamarea indepen­ a teritoriulur ţării, a Un­ rea unui nou război, ho- Verdeţ şi Ştefan Andrei. bătălii pentru păstrarea fi- peritate.
denţei a deschis o epocă gariei şi a Cehoslovaciei tărîte să' impună şi să
nouă în istoria milenară a pînă la victoria finală îm­ apere pacea lumii. „Oricit
poporului român, fiind potriva fascismului la 9 de complicate sînt proble­ Funeraliile preşedintelui losip Broz Tito
afirmată încă o dată hotă- Mai 1945. mele din viaţa internaţio­
rirea de nestăvilit a popo­ Actul de la 23 August nală — sublinia tovarăşul
rului, nostru de a trăi liber,. 1944 a însemnat o cotitură Nicolae Ceauşescu în cu- BELGRAD 8 (De La tri­ dantul suprem ai Forţelor ne, zeci de state au putut
Stăpin în ţara sa şi pe in istoria poporului nostru, vîntarea rostită la deschi­ misul Agerpres, Simian armate ale R.S.F. Iugosla­ vedea fluviile de oameni
destinele sale; România cucerindu-şi pen­ derea lucrărilor Forumului Morcovescuj. — 8 mai 1980. via, prestigioasă personali­ veniţi din toate colţurile
Anii care au urmat cuce­ tru prima dată, cu adevă­ tinerei generaţii — solu­
ririi independenţei, pe rat, independenţa şi suve­ ţionarea lor şc poate şi în cronica istoriei Iugo­ tate a lumii contemporane, ■ţării, îndreptîndu-se spre
fundalul creşterii forţelor ranitatea naţională. Între­ trebuie realizată pe calea slaviei, această dată va ră- remarcabil' militant revolu­ clădirea din Bulevardul Re­
f producţie, au marcat gul popor, iară deosebire tratativelor, pornindu-sc mîne înscrisă ca cea mal ţionar al mişcării comunis­ voluţiei, pentru a aduce un
r avînt puternic al noilor de naţionalitate, strîns unit de la respectul intereselor tristă zi, în care popoarele te şi muncitoreşti interna­ ultim omagiu nepreţuitului
^ţjrţe sociale, au impus cu în jurul partidului comu­ reciproce,, de la egalitatea şi naţionalităţile acestei ţări ţionale. lor conducător şi îndrumă­
O
6", necesitate încheierea pro­ nist acţionează cu hotărîre şi respectul independenţei se despart pentru totdeau- Televiziunea şi posturile tor.
cesului de făurire a statu­ pentru afirmarea tot mai popoarelor“. na de cel mai iubit fiu ad iugoslave de radio au
lui naţional unitar român puternică a României în România socialistă, , fac­ lor, losip Broz Tito, pre­ transmis în direct ceremo­ Pe platoul din faţa Pa­
în 1918. Sub conducerea lupta pentru progres, de­ tor activ în lupta pentru şedintele R.S.F. Iugoslavia, nia funebră. întreaga Iu­ latului parlamentului se a-
Partidului Comunist Român, mocraţie, libertate şi pace. destindere, pace şi colabo­ preşedintele Uniunii Comu­ goslavie şi, prin preluarea flă membrii delegaţiilor
clasa muncitoare, masele Istoria a dovedit că nu rare intre popoare, acţio­
largi populare au luptat există forţe care să împie­ nează cu fermitate pentru niştilor din Iugoslavia, ma­ în direct de nenumărate
pentru drepturile oamenilor dice aspiraţia poporului stabilirea unor relaţii inter­ reşalul Iugoslaviei, coman­ postură de televiziune străi­ (Continuare în pag. a 4-a)
muncii, pentru salvgarda­ nostru spre libertate şi naţionale noi, avînd la
rea independenţei naţio­ progres. bază egalitatea deplină în
nale, pentru apărarea inte­ în deceniile care au drepturi şi conlucrarea de­ ÎN pagina a iii-a Mitingul
grităţii teritoriale a patriei, urmat victoriei împotriva mocratică între toate sta­ • Eroii de la Plevna
pentru pace şi prietenie în­ fascismului s-au produs tele lumii, pentru o lume
tre popoare. Partidului Co­ fără arme şi fără răz­ • C o n t r i b u ţ i a de doliu din Capitală
munist Român îi revine adinei transformări, pe are­ României la cau­
marele merit istoric de a fi na internaţională. Lumea boaie pe planeta noastră. za libertăţii
răsturnat la 23 August 1944 contemporană trăieşte pro­ Prof. M. CERGHEDEAN © Apelul Joi la amiază, a avut loc mitetului Politic Executiv
dictatura militaro-fascistă, cesul ireversibil de elibe­ Arhivele Statului — Deva în Capitală, mitingul de al C.C. al P.C.R., prim-se-
doliu organizat în memoria cretar al Comitetului muni­
tovarăşului losip Broz Tito, cipal de partid Bucureşti.
făuritorul şi conducătorul Asistenţa a păstrat un
eminent al Iugoslaviei so­ moment de reculegere în
I N V E S T I Ţ I 1 L B . cialiste, prieten apropiat al memoria tovarăşului losip
. in termen, economico, de calitate poporului român, remarca­ Broz Tito.
bil militant revoluţionar şi A luat, apoi, cuvântul
gînditor politic, figură pro­ tovarăşul Gheorghe Rădu-
Bilanţul perioadei eminentă a istoriei contem­ lescu, care a omagiat me­
porane. moria celui care a fost
La miting au luat parte
ianuarie—aprilie 1980 membri ai Comitetului Po­ preşedintele Republicii So­
cialiste Federative Iugosla­
litic Executiv al C.C. al via, preşedintele Uniunii
Trebuie spus de la în­ tăţi economice. Din nou P.C.R., membri ai C.C. al Comuniştilor din Iugosla­
ceput că bilanţul pe pa­ cele mai mari nereali zări P.C.R., miniştri, reprezen­ via, losip Broz Tito, mili­
tru luni ale anului în ac­ s-au acumulat pe şantie­ tanţi ai F.D.U.S., U.T.C., ai tant de frunte al mişcării
tivitatea de investiţii a rele de Ia Călan şi Rîu altor organizaţii de masă comuniste şi muncitoreşti
judeţului este nesatisfă­ Mare-Retezat, dar părtaşe şi obşteşti, conducători de internaţionale, personalitate
cător, Deşi vremea a la restanţele din aprilie instituţii centrale, oameni proeminentă a lumii con­
fost prielnică muncii pe sînt şi şantierele din ca­ de ştiinţă şi cultură, gene­ temporane, mare şi apro­
şantiere, deşi s-au luat o drul T.C.M.M. şi T.C. De­ rali şi ofiţeri, oameni ai piat prieten al României
serie de măsuri privind va, Energoconstrucţîa Min­ muncii din întreprinderile socialiste, al poporului ro­
aprovizionarea tehnico- tia, I.C.M.M. Petroşani şi şi instituţiile Capitalei. mân.
materială şi utilizarea mai altele. Se cuvin subliniate Au participat Trifun Ni- Din însărcinarea tovară­
bună a capacităţilor de preocupările şi rezultatele kolici, ambasadorul R.S.F. şului Nicolae Ceauşescu,
producţie, ritmurile de obţinute în construcţia de Iugoslavia la Bucureşti, vorbitorul a exprimat, din
lucru nu au fost cele locuinţe şi se impune să membri ai ambasadei. partea Comitetului Central
scontate şi astfel sporul se acţioneze şi mai dina­ Fundalul scenei sălii de al Partidului Comunist Ro­
de producţie la total in­ mic în această direcţie, concerte a radi oteleviziunii, mân, a Consiliului de Stat
vestiţii din luna martie a dar nu trebuie neglijate unde a avut loc mitingul şi guvernului Republicii
fost aproape integral ani­ nici lucrările la obiecti­ de doliu, drapat în roşu, Socialiste România,. din
hilat de nerealizările din vele industriale, îndeosebi era dominat de portretul partea tuturor comunişti­
la cele care au termene îndoliat al marelui dispă­ lor, a tuturor oamenilor
aprilie. Restanţe mari
s-au înregistrat în apri­ de predare in acest an, în rut. De o parte şi de alta muncii din România, dure­
acest trimestru. Ne refe­ se aflau drapelele de stat rea neţărmurită faţă de
lie şi în activitatea de
construcţii cu montaj, pre­ rim în primul rînd la ca- ale României şi Iugoslaviei, pierderea grea pentru po­
arborate în bemă. poarele prietene iugoslave,
cum şi la lucrările în re­ Mitingul de doliu a fost pentru forţele progresiste,
gie proprie ale unor uni­ (Contlnuara în pag. a 2-a) Aceasta este vatra viitorului baraj da pe Bîul Mare. deschis de tovarăşul Gheor- revoluţionare, antiimparia-
Foto: VXRGXJL ONOI0
ghe Pană, membru al Co­ liste de pretutindeni.
\