Page 27 - Drumul_socialismului_1980_05

a. 6 999 $ VINERI, 9 MAI 1980 i'cig. 3

s f_ziua proclamării independenţei lomâniei şi
’IZIUNB Q
msmms® m s
i
in limba ger* " l ' l l * a victoriei popoereior împotriva fascismului
cehoslovac ® „Munca politică — mijloc important de educare prin
patriotic« şi
tare muncă şi pentru muncă a tineretului" a fost tema unei dez­
Ii bateri care a avut loc ia casa de cultură a municipiului.
i dependenţă Una dintre cele mai ® A fost reamenajată secţia de cosmetică a coopera«
uâc : „Pe aici Í 0 glorioasă pagină ds istorie europeană ' crîncene bătălii din cîte tivei meşteşugăreşti „Drum nou", din strada G. Enescu,
ac“. prin mutarea ei intr-un local nou.
a Casei de s-a dat în războiul pen­
tru independentă naţio­
• La I. M. Hunedoara s-a organizat, de către comite­
am ¿ou, care a iscat
l La 9 Mai poporul nosiru din 1S77, gină de istorie europeană. , \ nală din 1877, a fost cea tul de partid şi comitetul sindicatului o consfătuire cu
1 serbează Independenta de războiul ruso-roinâno-luro fi Rină la 1918, cînd prăbuşi- ţ de la Plevna din 30 au­ caracter de schimb de experienţă, cu echipele de con­
1 stat a României moderne cînd se va pecetlui inde- rea a trei imperii va trasa ţ gust. trol ale oamenilor muncii din unităţile întreprinderii din
ţ şi, totodată, Ziua Victoriei pendenţa României, Serbiei o nouă hartă a contirien- Pornind pentru a patra Teliuc. :
t împotriva hillerismului, zi- şi Muritenegrului şi va re- ttdui, nit«,, rolul politic al po- , oară la asaltul redutei
V ua eliberării de cea mai naşte politic poporul ve- poare poarelor din Europa dc ţ • Tribuna ideilor. In cadrul „Tribunei ideilor“ a avut
I : C,00 Ba- Griviţa I, soldatul Gri- loc o dezbatere la casa municipală de cultură cu temo:
dimineţii; 7,00 ţ sumbră dictatură înstăpînită cin, Bulgaria sud-est va creşte mereu şi i gore Ion, ajutat de ser­
7,15 Muzică l vreodată asupra popoarelor. Marile puteri europene tocmai de aceea anul 1877 , „Căi şi mijloace de cunoaştere şi combatere a influenţei |
marne puteri
vas că; 8,00 Rc- I La această dată ne reîm gentul Stan Gheorghe şi religiei in mase".
8,20 La zi in La această dată ne reîm- au întâmpinai cu ostilitate poale fi considerat ca dată 1 de caporalul Nica Vasile,
i,00 Buletin de ţ prospăturii memoria cu jap lupta dc eliberare a popou- cînd s-a pus bazele victoriei l toţi trei din batalionul al • Schimb de experienţă intre organizaţiile U. T. C. i
¡ifcpundem as- 4 lele unei istorii naţionale relor din Balcani. Cu oşti- de peste citeva decenii a i „Forme şi metode folosite de organizaţiile U.T.C. în mo­
U0,00 Buletin i ce s-a împletit mereu cu doilea de vînători ai bilizarea şi antrenarea tinerilor la realizarea sarcinilor de j
> ; Piese simio- litate a fost primită şi De- principiului autodeterminării l diviziei a patra română, producţie", a fost tema unui schimb de experienţă orga­
i&n Negrea ; j lupta pentru libertate şi clar alia de Independentă a naţiunilor. \ a capturat stindardul oto­
«te ştiri ; 11,05 i independentă. României deoarece sfmlbera Dacă sărbătorirea cîştigă- l nizat de comitetele municipal şi de la I. M. Hunedoara \
ran partidului ^ 7 — 1 or. A man. lată ce relatează ale U.T.C.
Avanpremieră Ve la lbjJ, cina s-a mUu l integrităţii Imperiului r ii Independentei de stat a ! Grigore Ion, în memorii
Of) Buletin de înfăptuit Unirea ^rinei- oto man. In schimb, spirite-- României ne aminteşte de 1 despre ţelul în care a • La acţiunile de muncă patriotică pentru gospo­
ei la 1 la S ; \ palelor,^ pina la 18r7, ne ţ progresiste ale veacului generaţiile care au pus \ dărirea şi înfrumuseţarea oraşului au participat pînă acum j-
ivers 20 ; 16,00 e cucerit de la turci stea­
i
am
i 16,iS' Pagini \ găsim in faţa unor perse- au sa utat aceasta masiva p dezvoltării noastre mo- ' gul cu semilună şi stea: aproape 35 000 de cetăţeni, care au executat lucrări in
î,45 Tehnică şi / ver ente acţiuni de rupere ridicare pentru libertate, derne cea de a doua » „Gloanţele plouau ca valoare de peste 17,5 milioane lei. S-au refăcut 160 ha j
l
agricultură ; S a ultimelor legături ce mai această ajirmare a ¡deii „ «, , piatra. Turcii erau la zone verzi şi au fost'plantaţi 5 000 arbori şi arbuşti orna-

«le ştiri; 17,05 4 ştirbeau demnitatea noastra drepturilor popoarelor de a nL ! mentali, 2 300 trandafiri şi peste 2,3 milioane flori de
corală româ- trei sule de paşi, se gă­
Cabinet juri- naţională şi independenţa fi Ztăpîne pe soarta lor. ^ , r í pîiiM' ) teau de retragere... Deo­ primăvară.
iL 7oate
îit-tă corul ele ! <f , ‘Jorturile di- J „ , ^^/LnL faăde to() dată văd un turc spătos ® Cursuri de reciclare pentru maiştri şi şefii de brigăzi, j
iioteleviziunii ; pînă la hlccj lU
t>
■nai ; 3'“ '»~ 5 TIZ au fost de Jartea balea- Z7 datorită căror,a în înaintea mea, fugind cu La E. M. Ghelari s-au organizat, cu sprijinul întreprinderii :
Libauiî l pas cu pas în atenţia nicilor cu gindul de o se lupta pentru viitorul liber şi a centrului de perfecţionare a cadrelor din ministerul
de aur ; 22,(fi * Europei o nouă prezenţă
t>ră ; 23,00—5,00 ţ politică. România devine substitui apoi stăpînilor a i omului, ziua de 9 Mai de resort, cursuri de reciclare pentru maiştrii minieri, me­
,
canici şi electromecanici, precum şi pentru şefii de bri­
mică. 1 din ce în ce mai mult un vechi din această parte a * mii de eroi ce \ [răii do la Pitvaa
cu fnm[ea sus
> factor pivot în planurile de lumii, au fost nevoiJ sa Sutel de găzi.
ţ eliberare ale întregii Pe- constate ca timpul slapun- odihnesc azi pe îndepărtate *
wAwm 4 ninsule balcanice de sub stă- rilor de lip feudal trecuse meleaguri europene, la fel N. BADIU
HEsaaeaasgaa
,' pînirca turcească. Este de şi că era luptei pentru^ li- ca strămoşii lor de la Gri- \ un steag, li ochesc, el
\ consemnat în acest sens bertale şi independentă a viţa, Smîrdan, şi Plevna, I cade, mă arunc pe el cirul
arte pe Nil —
’atria); Rug şi 4 dramaticul episod al trece- popoarelor începuse irever- trasează glorioase itincrarii ţ voia să descarce revol­
); IlUNEDOA- i rii trupelor ruseşti spre sibil. i luptelor popoarelor pen- verul.... Atunci doi turci
rabLlii (Sitle- a c
Itudcntul, cora- ' Serbia, în 1862, sau rolul Sîngele vărsat de doro- tru libertate, independentă se aruncă asupra-mi. Mă
carlofii (Ar­ ! României ca bază dc acţiu- banţii noştri la 1877 pentru şi demnitate naţională. pun în apărare; din fe­
ia (Constructo- 5 ne a emigraţiei bulgare ce ' independenta României a ricire, sergentul şi capo­
ŞANX : Sosea
lăreţ (Unirea); ^ pregătea puternica ridicare constituit o glorioasă pa- C. DROZD ralul meu îmi vin în uju-
ionelului Zorin tor. Culc la pămînl un
(7 Noiembrie); turc, ei culcă la pămînt
rămîn cu tine pe celălalt şi eu am smuls
; LUPENI :
paupe- Contribuţia României la cauza libertăţii
l (Cultural) ; steagul. . . “
de l'aplul a strimt mare
[uncitoresc) ;
giei o dovadă entuziasm printre ostaşi
i (Luceafărul); 23 august — 31 august riei, s-au cifrat la 210 000 pentru eliberarea Cehos­ şi în opinia publică. Cei
credibila Sarah oameni, trupele noastre au trei eroi au fost decoraţi
’ETRILA: Doc- 1944. In luptele pentru eli­ lovaciei cu un efectiv de
= (¿Muncitoresc); berarea Munteniei, Dobro- traversat trei masive mun­ 250 000 oameni, care au cu „Steaua României“ şi
Magazinul de gei, Olteniei, Banatului, su­ toase (Hegyalja, Bukk, purtat 260 bătălii mai cu „Crucea Sf. Gheor­
(Muncitoresc) ; Matra), ău forţat patru importante, au forţat patru ghe'*, acordată da ţarul
Camionul de dului Transilvaniei şi Cri-
(7 Noiembrie); şanei, armata română cursuri de ape (Tisa, Bo- cursuri de ape (Pironul, Alexandru al ll-lea al
dio, dar rămîn (460 000 oameni,), sprijinită drog, Hernâd, Ipoly), au Witra, Vâhul şi Morava), Rusiei. Funcţionarii anei
Steaua roşie) ; de .formaţiuni de luptă eliberat 1 287 ' localităţi, au străbătut 10 masive primării au oferit în dar
Safari EV.- «
?aţn (Fiat ) patriotice şi de populaţie, dintre care 14 oraşe. muntoase (Silickâ-Planina, vitejilor un ceas de aur.
Al : Alib* a provocat hifcleriştilor Corpul 1 aerian român Metalicii Slovaci, Javorina, In ziua de 6 septembrie, Aspect (Un cadnU modernei centrale telefonice a P.T.T.R.
en (.-„¿.iii’ (174 avioane, 196 echipaje,
Poenaru pierderi ce s-au ridicat la Tatra Mică, Tatra Mare, drapelul turc a fost adus Vulcan. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK i
•ă) ; HAŢEG : 5 000 de morţi şi peste 2 359 oameni) a executat Patra Mică, Beschizii apu­ la Bucureşti de soldatul ________ ___________________________________ ___________ _ I
inrd (Popular); 612 misiuni, cu 805 ieşiri- seni, Nitra, Jnovec şi Car- Grigore Ion şi maiorul
e teamă (Cine- 56 000 prizonieri (14 ge­ avion şi 1 335 ore de zbor. paţii Albi), au eliberat
N : Omul care nerali, mai mult de 1400 Alexandru C.andiano-Po- ŞCOLI ŞI MESERII CARE VÂ AŞTEAPTA
(Casa de cul- ofiţeri) şi a capturat de la Trupele române de căi 1 722 localităţi, între care' pescu, unde li s-a făcut
eiiul lui Achiie inamic 222 avioane, 498 na­ ferate au reparat 170 km 31 oraşe, au provocat fas­ o primire sărbătorească,
; SIMBRIA ;
innehez (Mure- ve fluviale, o mare cantitate linii, au refăcut sau con­ ciştilor pierderi ce s-au lată cum relatează eve­ Liceul în care se formează
Uraganul vine de armament şi materiale. solidat 35 poduri, au res­ ridicat la peste 20 000 oa­ nimentul un martor ocu­
irone (seriile tabilit 260 km linii de meni. lar : „Pe întregul parcurs
a) : GHELABI: 1 septembrie — 25 oc­ telecomunicaţii. Corpul 1 aerian român
Iiuicitoresc). tombrie 1944. Dezrobind Pierderi provocate ina­ a executat 2 578 misiuni, populaţia Capitalei era in mecanizatori
picioare. Pe unde trecea
partea de nord a Transil­ micului : 30 789 morţi şi cu 4 981 ieşiri-avion, 6 304 drapelul cu bravii lui
vaniei, trupele române prizonieri ; pierderile ro­ ore de zbor şi a lansat 947 cuceritori era o furtună Trei licee cu profil agro­ lingă laboratoare, cabinete
(275 000 ostaşi) au eliberat industrial deschid, in jude­ şi ateliere, un internat dc
872 localităţi din care 8 mânilor : 42 700 oameni tone bomba. Trupele ro­ de urale şi strigăte de ţul nosiru, porţi largi cu­ 150 dc locuri şi cantină. Pe
„Trăiască''. De la feres­
mâne au pierdut în aceste
(morţi, răniţi şi dispăruţi).
oraşe şi 18 localităţi impor­
ababil pentru 9 în cadrul operaţiei lupte peste 66 000 oameni tre lumea arunca cri flori, noaşterii, îşi aşteaptă can­ timpul şcolarizării elevii
tea se menţine tante. Corpul 1 aerian didaţii pentru a le conduce primesc burse de stat sau
instabilă, şi se român a executat 990 mi­ „Budapesta“ (29 octombrie (morţi, răniţi şi dispăruţi). cu mici drapele tricolore.
job. Cerul va fi 1944 — 15 ianuarie 1945) în diferitele etapa ale Seara, a fost la 7eatrul paşii şi a-i ajuta să dezle­ de întreprindere, pentru cei
ros după-amia- siuni de luptă, cu 2 420 Corpul 7 armată român războiului, numărul unităţi­ Naţional o reprezentaţie ge tainele meseriilor pe care încheie contracte cu
f
:al vor cădea ieşiri-avion. lansînd 340 festivă ; sala gemea de care le învaţă aici. Unul întreprinderi de p:o il. La
sub formă de tone bombe. (36 348 soldaţi, subofiţeri şi lor româneşti angajate în dintre aceste lăcaşuri de absolvire, elevii obţin car­
oale, Însoţite de ofiţeri) a străbătut prin lupte a variat de la 14 la un public care exaltează
electrice. Vint Pierderile armatei ro­ lupte 135 km (de la Tisa 37 divizii, cu un total de de entuziasm. După im­ învăţământ este Liceul a- net de conducător auto gra­
derat din suct- mâne s-au ridicat la 58 000 groindustrial Ii ia. Aici se dele B şi C, pe lingă car­
Temperaturiie pînă în centrul Budapestei), 538 536 ostaşi şl ofiţeri. nul şi cuvinlări ocazio-
Ii cuprinse în- oameni (morţi, răniţi şi a capturat 6 522 prizonieri. Pierderile armatei române nale apar pe scenă eroii pregătesc viitorii mecaniza­ netul de mecanic agricol
grade. iar cele dispăruţi). Pierderile Corpului 7 — s-au cifrat la aproape care au cucerit steagul. tori, care vor mîna pe o- (conducător tractor) dobân­
e 13 şi 24 gra- goarele hunedorene caii dit la terminarea clasei a
ţa; izolat ceaţă 8 octombrie 1944 — 19 11 000 oameni. 170 000 de morţi, răniţi şi Poală sala e în picioare putere ai maşinilor agrico­ Xl-a. Absolvenţii liceului j
ianuarie 1945. Efectivele 18 decembrie 1944 — 12 dispăruţi, printre care şi muzica ciulă Imnul na­
forţelor române, partici­ mai 1945. Armata română 10 000 de ofiţeri şi sub­ ţional “ ... le, sau se vor îngriji de pot urma orice facultate
vreme instabi- „sănătatea“ acestora. penlru că aici se studiază
îoros ziua. Vor pante ia eliberarea Unga­ a participat la luptele ofiţeri.
; de ploaie, în- Buna pregătire teoretică cu temeinicie alit obiectele
Hcăreări eleetri- şi practică a elevilor este de specialitate cît şi cele
indină. (Meteo- asigurată prin cele două fundamentale; matematică,
vieiu: Vrasgyak
Din cronica participării României la zdrobirea fascismului cabinele de fizică, labora­ fizică, chimic, limba româ­
torul dc chimie, cabinetele nă, biologie. Ceilalţi se ,
de istoric, ştiinţe sociale, pot încadra in producţie, la
... După obositorul marş al Că, dacă ar fi prezenţi toţi să spargă înălţimea cerului: ment, rutdul companiei a IV-a. ]
reîntoarcerii în (ară, tle citeva cei plecaţi din prima zi, îm­ „Ura !... Uraaaa !... Priveam hi jur... Nu vedeam matematică, tractoare şi staţiunile de maşini agri-
ceasuri ne aflam in veche;» preună cu efectivele care au S-a citit apoi apelul nominal nimic ... Parcă nici nu eram prolecfia muncii, atelierele cole din judeţ. Şase dintre
noastră garnizoană. Cred că înlocuit morţii şi răniţii uni­ al trupei şi ai cadrelor. Co­ acolo . .. Am auzit totuşi cu­ de lăcătuşerie, maşini agri­ absolvenţii acestui liceu re­
a fost cea mai fericită dimi­ tăţii, ar totaliza patru bata­ mandanţii do companie, de vintele : „Urmează compania cole şi motoare. Liceul dis­ cent înfiinţat sînt in pre­
neaţă, dar şi cea mai grea lioane, nu unul singur, şi acela plutoane şi de grupe, răspun­ mitraliere“ ...
V, TURNEU din viaţa militară. Cel cîţiva incomplet. Cînd, în sfirşit, deau pentru fiecare din cei Mi-am făcut curaj, am ieşit pune de trei tractoare, un zent studenţi, iar alţii sînt
rezervişti care ne aşteptau, gornistul a dat onorul, in căzuţi pe cîmpul de onoare, din front şi am înaintat trei camion, o maşină „Dacia colafi ca mecanizatori buni.
¿IFICARE împreună cu răniţii vindecaţi, paşi. Ce resort mi-a dat tărie Este cazul lui Dorn Gabra,
reveniţi la partea sedentară să pot articula cuvintele 7 1300“, un lot de trei hec­
VIZIA B tare şi o gamă largă de Dorin Crişan, Gheorghe
a unităţii, pregătiseră totul — Supravieţuitori numai trei
ca noi să ne simţim din nou oameni, prezenţi aici : soldatul maşini agricole. Crişan, al Marianei Bocşe-
da 11—14 mai acasă. Eram fericiţi de Vic­ A P E L U L Nicolae 'Paloş, fruntaşul Hie Toate disciplinele sînt ru care lucrează în cadrul
porturilor din torie, de îmbrăţişarea color ce Luca şi caporalul Aurel Câm- predate de profesori, ingi­ S.M.A. Ilia şi sînt foarte
Hzdui turneul ne-au aşteptat. peanu, care vă raportează !... neri sau maiştri. cu o bună apreciaţi pentru pregătirea
In
jurul
aşternut
Fericirea de a fi rămas în
s-a
meu
Campionatului viaţă n-a mărturisit-o nimeni careu s-a aşternut o tăcere pentru marii mutilaţi de răz­ o ceaţă pîcioasă, ca după tre­ pregătire profesională. O lor profesională.
de calificare atunci !... desăvirşită. Imediat a răsunat boi, pentru cei răniţi sau cerea Mureşului, cînd am fost dovedeşte calitatea lucrări­ Condiţiile existente la Li­
revenit,
Cînd
rănit...
mi-am
Sosiserăm în garnizoana uni­
B pe echipe, tăţii cu cinsprezece ore mai o comandă scurtă : pentru dispăruţi. Ii ştiau pe apelul se încheiase. Era re­ lor de diplomă efectuate dc ceul agroindustrial llia per­
toţi : „Căzut la lVIiskolc“, sau
—
Batalion,
au loc zilnic, înainte. Cetăţenii au ieşit în prezentaţi arm !... penlru onor „Mort ia Banovce“, sau „Cînd paus general. Soldaţii se răs- absolvenfi, apreciate de mit desfăşurarea bună a
pindlseră.
In
citeva
grupuri
oameni
!...
i ora 16, iar stradă. Mare de fanfara mili­ Comandatul de atunci, lo- ani trecut riul Vâh...“. se discuta încă aprins : „Numai specialişti de la Facultatea procesului de învătămînt şi
flori,
Drapele,
Din cînd în cînd, plutonierul
îtrerupte în tară... cotenenUU-colonei Laurenţiu major adjutant Ion Cobanca, trei dintr-o companie?!“... de mecanică agricolă din deci formarea unor munci­
iineaţă, între Deşteptarea s-a dat Ia ora Salcă, a primit raportul. A de Ia biroul mobilizării, sco­ Atita !... Şi iarăşi tăcere. Timişoara. Executate în ca­ tori agricoli cu înaltă cali­
şapte. Pînă in jurul prînzului sărutat steagul unităţii, s-a tea batista, îşi ştergea fruntea In locul cuvintelor, cădeau
am curăţat armamentul, ne-am oprit in centrul careului şi, în lacrimi fierbinţi peste cartu­ drul practicii, aceste lucrări ficare. capabili să contri­
echipele Me- pregătit de apgl. Deodată loc de salutul „Bună ziua transpirată. Noi vedeam însă că şierele ostăşeşti !... sini funcţionale şi servesc buie la sporirea producţiei
mina
şi
alunecă
batista
cu
ostaşi !“ a rostit cuvintele :
loara, Voinţa s-a sunat adunarea. Platoul „Vă îmbrăţişez, ostaşii mei, mai jos, pe ochi şi pe obraji. dotării cabinetelor şi labo­ agroalimenlare a judeţului,
s-a umplut din nou de tine­
ea, C.S.Ş. 1 reţe, după lunga vreme de vînători de munte ai viteazu­ Comandatul stătea in poziţie AUREL D. CÂMPEANU ratoarelor. la ridicarea bunăstării oa­
C.F.R. Timi- aşteptări. Plutoanele, recent- lui Batalion 7 din Zalău— de drepţi, rămas aşa, ca intr-o ofiţer în rezervă, fost voluntar Elevilor le sînt asigurate menilor acestor meleaguri.
Nici
ostaşii
ai:a Brăila şi completate, păreau un tot Deva !“. după formula nu au neştire. Rctrăia, desigur, lungul antifascist, în Batalionul 7 condiţii optime de studiu, la
drum
la
cunos­
de
parcurs
dc
noi
răspuns
işani. unilar. Dar nu era aşa ! Nici cută. Din piepturile lor a Mureş piuă în Cehoslovacia. vînători de munte dispoziţia lor fiind puse, pe VIORICA ROMAN
ţinea
evidenţa
nu
un
soldat’
pierderilor generale, ştia însă izbucnit un torent gata, gata Veni şi cel mai greu mo­ Deva—Zalău