Page 29 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 29
fr
PROLETARI DÍNTÓATÉ TÁRILE, ÜÑITI-VÁ 1 La invitaţia tovarăşului Wicolae Ceauşescu
în Capitală a tovarăşului
Vineri după-amiază, to la funeraliile preşedintelui România, şi tovarăşa Elenă
varăşul Ahnied Sekou Tou- Iosip Broz Tito. Ceauşescu. Cei doi condu
re, secretar general al Pe aeroportul Otopeni, cători de partid şi de stait
Partidului Democrat din înalţii oaspeţi au fost în îşi strîng mîinile cu priete
Guineea, preşedintele Re tâmpinaţi de tovarăşul nie, se îmbrăţişează cu căl
publicii Populare Revoluţio Nicolae Cea-uşescu, secre dură. La rândul lor, cu a-
nare Guineea, împreună cu tarul general al Partidului ceeaşi căldură şi cordialiba-
tovarăşa Andree Toure, a
revenit la Bucureşti de la Comunist Român, preşedin
Belgrad, unde a participat tele Republicii Socialiste (Continuare in pag. a 4-a)
Vizita In ţara noastră a tovarăşului Kim Ir Sen
La invitaţia tovarăşului crate Coreene, care face o în interesul reciproc, al
Nicolae Ceauşescu, secretar vizită în ţara noastră. cauzei socialismului şi pă
general al Partidului Co Expresie a bunelor rela cii în .lume.
munist Român, preşedinte ţii de prietenie, colaborare Ceremonia sosirii înaltu
SI AL CONSILIULUI POP ULAR J U 0 ETE AIU le Republicii Socialiste şi solidaritate militantă sta lui oaspete a avut loc pe
aeroportul Otopeni.
România, vineri după-amia tornicite între partidele şi
ţările noastre, această vizi La coborîrea din avion,
ză a sosit în Capitală tova tă va prilejui o nouă şi tovarăşul Kim Ir Sen este
răşul Kim Ir Sen, secretar întîmpinat de tovarăşul
Anul XXXII, nr. 7000 SIMBATA, 10 mai 1980 4 pagini — 30 bani fructuoasă întâlnire între to
general al Comitetului Cen varăşii Nicolae Ceauşes'Îu Nicolae Ceauşescu.- Cei doi
tral al Partidului Muncii şi Kim Ir Sen, consacrată şefi de partid şi de stat îşi
din Coreea, preşedintele adinoirii şi amplificării ra
Cuvîntarea tovarăşului Wicolae Ceauşescu Republicii Populare Demo porturilor româno-coreene, (Continuare in pag. a 4-a)
la forumul tineretului Guofeng efectuează o vizită
înflăcărat îndemn la muncă in tara noastră
La invitaţia tovarăşului înaltul oaspete este înso Ceauşescu. Cei doi condu
asiduă, Ia însuşirea valorilor Nicolae Cşauşescu, secretan- ţit de tovarăşii Ji Pengfei, cători de partid şi de stat
general aF Partidului Co membru al C.C. al P.C. şi-au strâns mîinile eu prie
munist Român, preşedinte
generoase ale socialismului le Republicii Socialiste Chinez, vicepi-emier al Con tenie şi s-au îmbrăţişat cu
căldură.
siliului de Statj Zhang Hai-
România, vineri după-amia feng,, adjunct al ministru O gardă militară a pre
Delegaţii judeţului nostru Pe întregul său întins, de la abordat problemele tineretu ză a sosit în Capitală, în lui afacerilor externe al zentat onorul. S-au intonat
la forumul tinerei generaţii poalele Retezatului şl Parîn- lui într-o concepţie cu o lar tr-o scurtă vizită, tovară R.P. Chineze. imnurile de stat ale Reţpu-
s-au întors la vetrele fier gului pînă in Apuseni, Poia gă deschidere, cuprinzind o- şul Hua Guofeng, pre Ceremonia sosirii a avut blicii Populare Chineze şl
binţi ale muncii şi creaţiei na Ruscăi şi pe mănoasele rientarea spre munca fizică, şedintele Comitetului Cen loc pe aeroportul Otopeni. Republicii Socialiste Romă*
materiale şi spirituale, la văi ale Mureşului şi Strei ului educaţie politico-ideologică, tral al Partidului Comunist nia.
şcoală şi pe ogor, in labo se ridică mari obiective in laturile cîntecului, jocului, ale Chinez, premierul Consiliu La sosire, tovarăşul Hua
rator sau în faţa planşetei. dustriale, agricole şi social- distracţiei în general, in ace lui de Stat al Republicii Guofeng a fost salutat
S-au întors însă cu o mare culturale, se edifică oraşe şi laşi timp sînt relevate unele Populare Chineze. de t o v a r ă ş u l Nicolae (Continuare în pag. a 4-a)
bogăţie sufletească şl mora cartiere — larg tărîm de a- trăsături caracteristice ale
lă, cu o mare dorinţă şi firmare pentru oamenii mun vieţii internaţionale contem
voinţă de a-şi afirma in co cii, pentru tineri. porane, tendinţele ce se ma TN ACEST NUM Ar : AID DECISIV PENTRU REALIZAREA
lectivele hunedorene capaci Oare marile şantiere, cetă nifestă în lumea de azi, pen ® Adunarea generală
tatea şi priceperea, arderea ţile industriale, complexele a- tru ça tinerii să-şi formeze un trebuie pregătită cu jtlTREGIIllil CIMCIIUAL
propriului devotament în ma gricole — întreabă secretarul orizont larg de cunoaştere şi
rele creuzet al muncii con general pe cei tineri — nu de trăire, să cunoască mari răspundere !
structive. Au venit avînd în oferă atitea şi atîtea dome le responsabilităţi ce-i revin © Sesiune de comuni La li. F. E. T. Orâştîe
inimi şi conştiinţe vibranta nii în care tineretul îşi poate în apărarea independenţei, a cări ştiinţifice
chemare ce le-a adresat-o pune în valoare spiritul său ® Valea Jiului.
secretarul general al parti revoluţionar, novator, abnega Actualităţi
dului, tovarăşul Nicolae ţia şi dăruirea pentru patrie, (Continuera in pag. a 2-a) e
Ceauşescu, chiar în prima zi pentru socialism ?
a 'folumului. De fapt, însăşi organizaţia sí mm mari
..¡n vasta şi multilaterala judeţeană U.T.C. şl-a asu
activitate constructivă — i-a mat, recent, cu prilejul con
îndemnat- primul bărbat al ferinţei pentru dare de sea Privită prin prisma re conducerea organizaţiei de
ţării — tînăra generaţie tre mă şl alegeri, angajamente zultatelor obţinute în 1979 partid, precum şi măsurilor
buie să se afle în primele mobilizatoare, deschizîndu-şl şi în primele patru luni luate pe linia bunei orga
rînduri, manifestîndu-şi cu şantiere proprii. Totul este a- ale anului în curs, activi nizări a muncii. Avem un
putere elanul şi spiritul re cum să treacă efectiv la tatea desfăşurată de colec colectiv bun, harnic. Bri
voluţionar ce o caracterizea muncă, pentru ducerea la în tivul Unităţii forestiere de găzile de tăietori de pă
ză. Ea trebuie să fie prezen deplinire a obiectivelor sta exploatare şi transport O- dure conduse de Napoleon
tă pe toate şantierele socia- bilite. Şantierele aşteaptă ! răştie poale fi considerată Negru, Ioan Popescu şi
Jismului, în învăţămint, in bună. Sarcinile anului pre Ioan Iernilă, de la secto
Asemănător cheamă la ac
- cercetare, ca şi în toate ac tivitate vie, concretă, zonele cedent au fost îndeplinite rul de exploatare Sibişel,
ţiunile cultural-educative. În şi depăşite, iar bilanţul pri cele coordonate de Ioan
treaga activitate a Uniunii însuşirii tainelor ştiinţei şl melor patru luni din 1980 Bara şi Ioan Pahonţu, de
Tineretului Comunist trebuie tehnicii, ale multiplelor pro înregistrează un plus de la sectorul Grădişte, pot fi
să fie pătrunsă de spiritul fesii de care economia jude 5 milioane lei la planul considerate pilde de dărui
ţului, în plină dezvoltare) are
revoluţionar, comunist, de o re, în condiţiile grele ale
înaltă răspundere faţă de atîta nevoie, cheamă pro producţiei globale şi mar iernii trecute.
cauza socialismului şi comu ducţia agricolă, gospodărirea fă, importante succese fi — Am înţeles că, în ce
şi înfrumuseţarea tuturor lo
nismului, de devotament ne calităţilor judeţului. ind consemnate şi în ce priveşte formarea de cadre,
priveşte
netă,
producţia
ţărmurit faţă de patrie, faţă In spiritul grijii şi atenţiei nu ne putem baza decît
de interesele întregului nos pe care partidul o acordă gradul de utilizare a ma pe noi înşine — considera
sei lemnoase ş.a. Comentînd
tru popor". statornic creşterii, formării şi ing. Ion Cîndea, şeful sec
Judeţul Hunedoara este un educării tinerei generaţii, to aceste rezultate, ing. Ni torului de utilaje şi trans
vast şantier de construcţii. varăşul Nicolae Ceauşescu a colae Todor, directorul u- port. De aceea am organi
nităţid, ne spunea :
zat cursuri de calificare in
— Succesele pe care le
obţinem se datoresc hăr TRAIAN BONDOR
7000 niciei şi pasiunii în muncă
ale colectivului nostru, sub (Continuare in pag. a 2-a)
aliaje înalte şi să-I dea oa- •
Cu aceea fi căldură de menilor in forme limpezi şi
fiecare zi, vă oferim, sti vibrante. Carate ale hărniciei
maţi cititori, cel de-al Altfel spus, cele 7000 de
7000-lea număr al ziarului. numere .sînt o şcoală de ln ultimii ani, oraşul obiective şi acţiuni edi
Sînt multe, sînt puţine ? peste 30 de ani, o şcoală Simeria a cunoscut noi litar gospodăreşti, cu par
Pc întreaga sa întindere, a- frumoasă, patetică şi ex dimensiuni de civilizaţie, ticiparea cetăţenilor, va
ceastă cifră acoperă cu pri trem de apetisantă pe di I.C. Oră ştie — soclla scuISrle, atelierul do reductori. datorită investiţiilor alo loarea lor estimîndu-se la
sosinţă dimensiunile vîrstei nafară, dar cîteodată seve Muncitorul Valerian Olaru, lucrează ia o maşină de găurit cate din fondurile statu 13 milioane lei.
multora dintre noi. fn ca ră şi dură, trăită intre ri radială. Foto: VIRGIL ONOUJ lui, dar şi prin participa După cum ne spunea
se înglobează viaţa mun gorile ei, este un tratament rea neobosită şi entuziastă tovarăşul Ioan Ilerta, vi
cită a unei generaţii de ti termic de dogoarea căruia a locuitorilor săi la efec cepreşedinta al Biroului
pografi şi este cupola care nu te poţi feri, o şcoală co tuarea unor lucrări şi ac
a reţinut vremelnic cîteva munistă, a vieţii. La întreţinerea culturilor ţiuni edilitar-gospodăreşti. executiv al Consiliului
popular al oraşului Sime
zeci de ziarişti, unora pu- Dar mai presus de orice Aşa se explică faptul
nîndu-le plumb în tîmple este chemarea, chemarea că, în anul 1979, volumul ria, în acest an, potrivii
plănuiţii de măsuri întoc
şi tuturor — vibraţie me răspunderii în purtarea cu- maximă operativitate! lucrărilor şi acţiunilor mit de biroul executiv, cu
reu tînăra în suflete. Le-a vînlului izvorît din -marile realizate prin muncă pa consultarea cetăţenilor, si-
dat şi i-a îndemna\ să tră comandamente ale vremii, triotică de către locuitorii merienii trebuie să parti
iască nestins flacăra adevă ale partidului şi ţării. Asigurarea unui echilibru de întreţinere a culturilor, oraşului Simeria se cifrea cipe la construirea a 1 200
rului şi dreptăţii, să înţe Cu aceeaşi căldură mul optim între factorii de ve ţinând seama de faptul că ză la suma de 12 750000 mp străzi; S 000 mp
leagă fiorul cald al ome ţumim, acum, colaboratori getaţie ai culturilor agri ploile frecvente şi tempe lei, cu peste 250 000 lei trotuare; repararea a
niei, să adune în ei tot ce lor, corespondenţilor, tipo cole reprezintă o condiţie raturile scăzute favorizează mai mult decît prevederi 300 000 mp străzi şi tro
poate aduna stupul unei grafilor, lucrătorilor poştei, esenţială pentru obţinerea îmburuienarea excesivă a le angajamentului asumat
generaţii, l-a. învăţat să tuturor celor care ne dau unor producţii sporite la culturilor. Iată de ce, în a- în întrecerea socialistă, re tuare ; întreţineri drumuri
lupte egal pentru azi şi de 7000 de numere acea hectar pe toate suprafeţele, ceastă situaţie, este necesar venind cîie 955 lei pe un pe 6 000 mp ; extinderea
pentru mîine, să aducă zil- nună generoasă de ajutor, în condiţiile specifice aces locuitor. de spaţii şi zone verzi pe
nia în tolbă" generatorul iar cititorilor — împliniri tei primăveri se impun mă să se treacă fără întârziere înfăptuirile anului tre 10 000 mp ; întreţinerea de
a
de dăruire şi patos fierbin în toate. suri deosebite privind efec la aplicarea praşileîor me cut au fost şi vor fi con V. PÂŢAN
te, să-l topească în creuze tuarea eu maximă operati canice sau manuale, după tinuate în cursul acestui
tul propriu, să facă din el CORNEL ARMEANU vitate şi în condiţii calita an, prin realizarea altor (Continuare în pag. a 3-o)
tiv superioare a lucrărilor (Continuare In nan. a 2-nl
