Page 31 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 31
K. 7 000 © SÍM13ÁTÁ, 10 MAI 1980 Pag. 3
Solemnitatea depunerii de coroane şi Ieri s-a deschis la De niat importanţa acestei
va sesiunea de comuni Sesiune de reuniuni in contextul ma
IZiUNB cări ştiinţifice „Ţinutul nifestărilor dedicate ani
jerbe de flori cu prilejul Zilei de 0 M hunedorean — loc de ge comunicări ştiinţifice versării a 2050 de ani de
statului
constituirea
la
neză, organizare şi dez
voltare a statului dac dac centralizat şi inde
Cu prilejul aniversării a blicii Socialiste România centralizat şi independent dere a fost rostită de to Tea“ ; Lucia Apolzan, pendent de sub conduce
;(ic : şi Imnul de Stat al Uniu varăşa Maria Mi troian, membră a Comisiei de rea lui Burebista.
au se trece“ 103 ani de la proclamarea condus de Burebista“, or
Independentei de stat a nii Republicilor Sovietice ganizat de Muzeul jude secretar al Comitetului ♦ antropologie şi etnologie Lucrările sesiunii de
Komânici şi a trei decenii Socialiste au deschis înăl judeţean de partid. în de pe lingă Academia comunicări ştiinţifice con
erpreţl ţean Deva, sub egida Co
rultural-arits- şi jumătate de la victoria ţător solemnitatea. In acor mitetului judeţean de cul pîenul sesiunii au susţi-, R.S.R. — „Aspecte etno tinuă astăzi in cele patru
asupra fascismului, ieri di durile emoţionante ale Im tură şi educaţie socialistă.- nut comunicări dr. do grafice de pe platforma secţii : istorie veche şi
peUtică mineaţă a avut loc, la De nului eroilor şi ale Marşu La lucrările sesiunii par cent Octavian Floca — Luncanilor — coordonate arheologie ; istoria evului
patriotică şi va, solemnitatea depunerii lui funebru au fost depuse ticipă membri ai Biroului „Statul dac de la Bure ale formării şi permanen mediu ; istorie modernă
ară de coroane şi jerbe de coroane de flori din partea Comitetului judeţean de bista la Decebal în lumi ţei poporului român în. şi contemporană ; artă,
fiori Ia cimitirul eroilor ro comitetelor judeţean şi mu partid, reprezentanţi ai na descoperirilor arheolo sud-estul ţinutului hune cultură, etnografie, în ca
siergiei mâni şi sovietici care şi-au nicipal de partid, consilii Consiliului Culturii şi E- gice hunedorene“ ; dr. dorean“ şi dr. Iosif A- re vor fi prezentate mai
»pedia jertfit viaţa în luptele pen lor populare judeţean şi ducaţiei Socialiste, Comi Ioan Glodaniu, cercetător dam, de la Direcţia Ge multe lucrări printre ca
i artei intcr- tru eliberarea ţării de sub municipal, consiliilor jude tetului judeţean al U.T.C., principal la Institutul de nerală a Arhivelor Statu re : „Consideraţii privind
începutul epocii bronzu
re mân eşti dominaţia fascistă. ţean şi municipal ale sindi Inspectoratului şcolar ju istorie şi arheologie din lui Bucureşti — „Ou pri lui în sud-vestul Transil
Istic : „Sut- La solemnitate au parti catelor, comitetelor jude deţean şi Arhivelor Sta Cluj-Napoca — „Institu vire Ia făurirea vieţii e- vaniei“, „Obiecte de artă
productle a cipat tovarăşul Ion Ciucu, ţean şi municipal ale tului Deva. Lucrările se ţii şi dregătorii ale sta conomice unitare româ
>r iugoslave prim-secretar al Comitetu U.T.C., Inspectoratului ju siunii se bucură de par tului dac“ ; acad. David neşti“. în încheierea lu manufacturieră transilvă
neană din sec. XVIII în
deţean al Ministerului de
lui judeţean Hunedoara al ticiparea unor istorici de Prodan, Cluj-Napoca şi
Interne, Centralei minereu crărilor în plen, partici colecţiile Muzeului jude
P.C.R., preşedintele Comi rilor Deva, I.E. Deva, renume, cadre universita dr. Liviu Ursuţiu, direc panţii la sesiune au a- ţean Deva“, „Frontul Plu
■ssssmmm tetului executiv al Consi D.J.P.Tc., T.C.H., U.J.C.C. re din centrele Cluj-Na- tor adjunct al Bibliotecii doptat textul unei tele garilor în etapa revoluţiei
liului popular judeţean, Pionieri şi şoimi ai patriei poca şi Bucureşti, cerce Filialei • Academiei din grame adresate C.C. al popular-democratice din
3:
membri ai birourilor comi au depus jerbe şi buchete tători, muzeografi, din mai Cluj-Napoca — „Conside P.C.R., TOVARĂŞULUI România“, „Calendarele
tetelor judeţean şi munici de flori. Ofiţeri şi pionieri multe oraşe transilvăne raţii privind domeniul NICOLAE CEAUŞESCU, româneşti — mijloc de
l : 6,00 Ra- pal de partid, ai comitete au făcut de gardă la mo ne. Devei în a doua jumăta secretar general al parti răspindire a culturii «n
dimincţii; 7,00 lor executive ale consilii numentele eroilor români Alocuţiunea de deschi- te a secolului al XVII- dului, în care s-a subli- rîndul maselor“ etc.
8,00 Revista lor populare judeţean şi şi sovietici.
Buletin de
îvista literară municipal, ai consiliilor ju
Buletin de deţean şi municipal ale sin
¿las cultural ;
nieră radío- j dicatelor, ai comitetelor ju-
etan de 4s.ţean şi municipal ale
oara fol eloru-
'.,45 Muzică de U.T.C., ai consiliilor jude
13,00 De la 1 ţean şi municipal ale Orga
Ieridian-club ; nizaţiei pionierilor, repre
tini; 1G,15 Mu-
i ; 18,00 Orele zentanţi ai organizaţiilor
jzi, in Romfi- de masă şi obşteşti, condu
denţe sonore; cători de întreprinderi şi ® Peste 100 de elevi de la. Liceul industrial nr. 1 din
ia! ; 22,30 Mu-
i : 21,00 Bule- instituţii, numeroşi oameni Lupeni şi-au anunţat participarea la o ampla acţiune de
>,05—6,00 Non ai muncii, pionieri şi şoimi muncă patriotică pentru înfrumuseţarea oraşului. In cadrul
noctrun. ai patriei. acţiunii vor fi plantaţi puieţi şi pomi ornamentali în zona
Imnul de Stat al Repu- centrală şi principalele cartiere ale oraşului.
® O nouă măcelărie se va deschide în aceste zile la
Vulcan. Unitatea va funcţiona în locul fostului restaurant.
MAI „Intim" din centrul vechi şi va veni în sprijinul locuitorilor
Moment de Ia solemnita-
»«si teu ce a avut loc ieri, la ........ ' din această parte a oraşului.
Deva. - "<& >Vi © Studenţii de la I.M.P. vor avea din nou mîine pol,
xte pe Nil — Foto: VIRGIL ONOIU sibilitatea să vizioneze filmele realizate de membrii cine»-
atria); Rug şi mmm clubului, care funcţionează în cadrul clubului cultural stu
; "HUNEDOA-
il (Siderurgis- denţesc. Alături de filmele premiate la ediţia trecută <3
il, computerul r—• - Festivalului-naţional „Cîntarea României“, vor fi prezen
irta); Speran- (Urmare din pag. 1) gurarea bazei materiale
>rul) ; PETRO- tate şi alte creaţii recente ale studenţilor realizatori da
odată un că- Carate ale hărniciei pentru obiectivele planifi film. Manifestarea va fi găzduită de sala de proiecţii'»
); Deducţiile parcuri şi zone verzi pe cate a se realiza în acest clubului studenţesc. __
orln, o Dege- ultim an al cincinalului |
imbrie); Adio, 146 ha ; plantarea a 5 000 10 000 de flori diferite; pentru ca vizitatorii să • Alţi tineri din municipiul Petroşani vor pleca ir»
î tine (Repu- bucali arbori şi arbuşti or 1976—1980. excursii prin B.T.T. la sfîrşitul acestei săptămîni. De data
NI : Certificat namentali ; îndiguiri pe 1 au fost executate tăieri poală aprecia la adevă Deputaţi, preşedinţi şi aceasta beneficiarii sînt tinerii de la S.T.R.A. Traseul : Pe
;ate (Muncito- de corectare la 500 arbori rata lor valoare minună
.CAN : Nici o km ; taluzări-clenivelări pe şi arbuşti ornamentali din membri ai asociaţiilor de I troşani — Tg. Jiu — Drobeta Tr. Severin *—• Orşova —*
u crimă (Lut 9 000 mp ; extinderea, de ţiile acestei adevărate a- locatari, cetăţeni cum sînt i Herculane — Sarmizegetusa — Petroşani.
MEA : Tij -te- relele apă potabilă pe 1 aliniamentul străzilor; s-au vu(ii naţionale. Cu ace Mihai Tmică, Pornpilui : • Reparaţii. Unităţile alimentare şi de alimentaţie pdS-
(Minerui) ; reparat şi întreţinut peste eaşi pasiune s-a muncit la
Chemarea r km; introducerea de tu Benca, Slelian David, lu- ! blică din cadrul halelor pieţei Petroşani vor fi închise peni-
acitorese,; buri pentru canalizare pe 5 000 mp trotuare. De a- realizarea obiectivelor so- liu Papiu şi Ioan Borca, tru o scurtă perioadă de timp. Motivul — executarea unor
ionul de cur \ 1 km etc. semenea, au fost create zo cial-culturale ce se vor e- preşedinţi ai organizaţii lucrări de igienizare şi reparare a clădirilor, a utilajelor'
Noiembrie); ne verzi şi locuri de par xecula cu fonduri din in
dar râmtn eu Cele patru luni din a- lor democraţiei şi unităţii comerciale şi frigorifice. Tot în reparaţii se află şi CttJi,
roşie); ORAŞ- cesl an sini de bun augur, care pe 5 000 mp, între vestiţii, valoarea lucrărilor socialiste, tineri şivîrslnici, bul sindicatelor din Vulcan, operaţiune aşteptată cam de
i (Flacăra); pînă în prezent fiind rea blocurile din strada Za- executate prin muncă pa elevi ai liceului mecanic, piuit timp. Cu această ocazie vor fi schimbate pardoselile
.1: Alibi pen- lizate lucrări de balastare triotică ridieîndu-se în
n. © Doctorul randului; s-au decolmatat şcolilor generale nr. 1 şi bibliotecii şi birourilor, vor fi zugrăvite sălile de activităţi.
a de cultură); şi întreţinere a drumuri 2 km de canale. Cu mul primul trimestru din 1980 2, mulţi alţii, însufleţesc • Mîine, ora 18, la Petroşani, o nouă premieră tea
omnul miliard lor pe 20 000 mp ; curăţa tă pasiune s-a muncit şi la mai mult de 3 200 000 prin exemplul lor pe toii trală : „Pele şi caii verzi". Piesa poartă semnătura cunos-'
BRAZI ; Mi-e te şi întreţinute S hecta lei.
■iile I-H; CA- la curăţarea şi amenajarea simerienii, pentru ca ne cutulul comentator sportiv Mircea M. lonescu, redactor kr
care ne tre- re de zonă verde ; s-au a 12 ha poeni în Parcul . In prezent, biroul exe precupeţitul nici un efort ziawl „Sportul", iar regia aparţine proaspătului premicrtVj
5 cultură); SI- plantat 1-500 trandafiri, deudrologic Simeria, la cutiv al consiliului popu să-şi înfrumuseţeze mereu tinărul regizor Florin Fătulescu.
ii lui Sanchez' 300 pomi ornamentali şi
,IA ; Uraganul înnoirea hainei acestuia lar este preocupat de asi oraşul. CONSTANTIN IOVĂNESCU
avarone — se-
umina).
Ce trebuie făcut pentru ca berea de Haţeg să fie de calitatea dorită de consumatorii
La masa rotundă organi- tiv cerut. Cauze au fost nu o putem extinde. Se te de noi pe fiecare unita la nivelul întreprinderii REDACŢIA : La masă
zată de redacţie pe o te multe : tehnologii neînsuşi impune deci ca dînşii să te. Intervine însă şi o a- am luat măsuri să desfa rotundă s-au conturat cite^ ;
trag cili din 9 mă atît de viu comentată te ca lumea, utilaje nepuse desfacă mai multă bere la nomalie. La unităţile de cem bere la halbă în toate va concluzii. de care atî,t ‘
cum este calitatea berii la punct, meseriaşi de în butoi. Dealtfel, sarcina categoria a III-a nu avem unităţile de profil. Le-am producătorul cît şi comei-
fabricate la Haţeg au par treţinere slab pregătiţi şi noatră de desfacere este de preţ pentru desfacerea be dotat cu instalaţii de tur ţul trebuie să ţină seamă t
, 86, 81, 87, 59, ticipat. tovarăşii :. ing. Teo altele. Le cunoaştem şi e- 50 la sută bere la butoi rii speciale la halbă. nare şi dispozitive adecva dacă doresc să ofere cort*
dor I’ătescu, directorul în radicarea lor ne preocupă. din totalul producţiei. Une Gheorghe Popescu : — te, confecţionate prin efor sumatorilor o bere bună.'
treprinderii de bere şi ape Se simte, credem, preocu le întreprinderi de alimen Trebuie recunoscut că între turile noastre. La unitatea © Continuarea neahăiu^
a: 1, 89, 13, 7, minerale Haţeg, Panteli- parea şi în calitatea pro taţie publică ne înţeleg, berea de Haţeg şi cea a „Gambrinus“, pe care o tă de către colectivul fa
mon Sas, maistru electro duselor.' Dar reclama de altele nu. în trimestrul altor fabrici, cu tradiţie, conduc, intenţionăm să bricii a ridicării calificării
, 61.
mecanic, secretarul organi favorabilă de care acestea întîi, din 26 mii hecto- sînt diferenţe calitative. desfacem numai bere spe oamenilor, întărirea contro
ùc cîştiguri : zaţiei de partid, Gheorghe s-au bucurat un timp încă ” litri cît trebuia să livrăm Colectivul fabricii din Ha cială la halbă şi insistăm lului pc faze de fabrica
lilt care 231 117 Popescu, vicepreşedinte al se mai „agaţă“ de noi. Am să fim aprovizionaţi rit ţie ;
biroului executiv al consi dori să informăm pe con mic. ® Eforturi susţinute
. categoria I. liului popular orăşenesc, sumatorii produselor noas Mircea Gostae : — Cred pentru a realiza produse
Mircea Munteanu, merceolog tre că am reuşit să ne for că în mare măsură calita cu termen de garanţie mai
pentru produse alimentare măm un nucleu de mese tea berii este determinată mare ;
VIEAi 1a Direcţia comercială ju riaşi mai buni, să rezol de calitatea materiei pri © Continuarea preocupă
deţeană, Eduărd Ştefănes- văm unele probleme lega me. Este sau nu este co rilor pentru antodotare ea
cu, Moise Gros şi Ion Pas- te de presiunea apei, să ne respunzătoare această ma instalaţii şi aparatură cârd
cu, responsabili de unităţi punem la punct un labo CONSUMATORI, PRODUCĂTORI terie primă ? condiţionează calitatea pro
robabil pentru de alimentaţie publică din rator modern pentru a e- duselor ;
nai : Vreme in Şl VÎNZĂTORI DE BERE Pantelimon Sas : — Am
cerţii temporar Hunedoara, Gheorghe Po fectua prin el un control vrea să arătăm că de mul ® Respectarea riguroasă
fidea averse To pescu, Mircea Gostae şi calificat pe faze de fabri te ori primim materie pri a reţetelor de fabricaţie ;
ate, însoţite de Gheorghe Csîcoş, în calita caţie, să asigurăm elimina
ieetrice, in spe- la butoi, abia am avut co ţeg trebuie să fabrice pro mă de calitate necorespun © Asigurarea livrărilor
tiaza. Vîntul va te de consumatori ocazio rea gazelor în special a menzi pentru 5 mii hecto duse calitativ egale cu ce zătoare. în special hameiul ritmice ;
tt, eu lntensifi- nali ai produselor între bioxidului de carbon ce se litri. Am dori să informăm le ale acestora sau chiar indigen ne face greutăţi.
are din sud- ® Comerţul să se adap
Temperatura prinderii haţegane. degajă în procesul fer beneficiarii noştri că în mai bune. Am semnalat Ion Pascu : — Cred că teze mai repede Ia cerin
îl cuprinsă In- Este sau nu este pe pla mentării. în paranteză fie cursul lunii iunie Vom pu un fenomen. Fabrica nu problema materiei prime
grade, iar tem- spus, am priţnit în exploa ne în funcţiune o instala poate onora toate comen trebuie mai bine controlată ţa de a desface bere ia
iximă între 20 cul consumatorilor berea tare de la constructor o butoi ;
Izolat se va de Haţeg ? Este ea livrată ţie de pasteurizate şi, ast zile care i se fac într-o zi de către conducerea între
tdlnă. la nivelul cerinţelor, des fabrică cu foarte multe fel, vom depăşi mai bine sau perioadă, şi se afirmă prinderii. Dacă se respectă © Comenzile să fie mal
făcută populaţiei la nivelul defecţiuni. vîrfurile de solicitare cum că nu este bere suficientă, întocmai reţetele de fabri temeinic fundamentate pe
ribabil pentru 11 în timp ce în unele unităţi caţie, este imposibil să nu studiul cererii de consum
Vreme instabilă, unui comerţ civilizat ? A- în privinţa îmbutelierii sînt sărbătorile cu multe reale, aviz îndeosebi pen
iros. Vor mai cestea au fost în principal am dori să facem un apel zile libere sau duminicile ale comerţului se serveşte rezulte bere bună.
şi averse de problemele care s-au ridi la populaţie şi altul la co de vară. bere veche, depreciată. Moise Gros : — Este tru unităţile din Valea
ţite de descăr- Mircea Munteanu : — M. Munteanu : — Dacă drept că berea se depre Jiului ;
e. Temperatura cat la masa rotundă- ce a merţ, în sensul ca popu
¡cădere. pus faţă in faţă pe produ laţia să predea ca amba Am înţeles apelul care se se vor respecta graficele ciată şi în unităţile noas © Să se asigure desfa
cători cu o parte din cei laj sticle curate, întrucît face către comerţ. Putem de livrare acest fenomen, tre. Trebuie păstrată la cerea şi în sezoanele reci,
vreme instabi- care-i desfac şi cei care-i tehnologia noastră de spă informa că am luat mă nu va mai avea loc. temperatură constantă / de avînd în vedere că pro
J noros. Vor suri corespunzătoare pen Eduard Ştefăncscu : —• plus 4 grade C dar noi nu ducţia fabricii este relativ
e de ploaie, în- consumă produsele. Dar, să lare nu asigură curăţarea
tscărcări elec- dăm cuvîntul invitaţilor. lor de grăsimi sau uleiuri, tru a desface bere la bu Este adevărat că în ultima avem nicăieri spaţii care constantă.
grindină. (Me- Teodor Pătescu : — Este în privinţa comerţului, am toi la nivelul repartiţiei. vreme calitatea berii de să asigure .aceste condiţii,
e Berviciu: A.
drept că fabrica noastră a dori să fim înţeleşi că noi Solicităm însă să se res Haţeg s-a îmbunătăţit. în- şi în asemenea cazuri sin Masă rotundă organizată
realizat într-o perioadă avem o anumită capacita pecte strict graficele de fcrucît la Hunedoara se gura soluţie este ritmicita ION CIOCLEI
produse sub nivelul calita te de îmbutehere pe care livrare a berii la butoi da consumă multă bere, noi tea livrărilor. ‘ şi DUMITRU GHEONEA