Page 34 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 34
Pşg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 0
•fc=
In cinstea celei de a 50-a aniversări a partidului Ce trebuie să ştie cetăţenii cu privire T ELEV
SIMPOZIOANE, să la care au participat ca partid din Brad, a avut ca a colectarea materialelor refolosibile
EXPUNERI, DEZBATERI invitaţi membrii biroului obiectiv principal studiul şi DUMINICA
F.D.U.S., comisiei de femei, prelucrarea Hotărîrii Comi 8,30 Tot tnairn
In ziua de 8 Mai, zi în comisiei de Cruce roşie şi tetului Politic Executiv al în aplicarea Decretului populaţia urmează să fie CETĂŢENII SESIZEAZĂ, 9,05 Şoimii pa
9,15 Film seria
care s-au împlinit 59 de preşedinţii, vicepreşedinţii C.C. al P.C.R. din octombrie 465/1979 privind recu mobilizată la acţiuni de co PROPUN pii : „Intîi
ani de la crearea Partidu şi administratorii asociaţii 1976, cu privire la Contro perarea şi valorificarea lectare a fierului vechi, ra curcub
sodui 8
lui Comunist Român,, în lor de locatari. în cadrul resurselor materiale refolo hîrtiei, sticlei, textilelor şi Acţiunile de recuperare 9,40 Moment f
municipiul Hunedoara, ca, adunării, s-au dezbătut sar lul aplicării hotărîrilor or sibile, Comitetul executiv pielăriei uzate dar posibil au început. Populaţia loca 10,00 Viaţa sati
dealtfel în toate localităţi cinile care revin comuniş ganelor superioare şi pro al Consiliului po-pular jude de reintrodus în circuitul lităţilor judeţului se dove 11,45 Bucuriile
le judeţului, au avut loc tilor, tuturor cetăţenilor în prii. în cadrul instrui ţean a aprobat, prin De economic. Consiliile popu deşte interesată în organi Iul „Marii«
toare« (II
numeroase expuneri, dez lumina Decretului Consi rii s-a analizat mo cizia nr. 167/1980, un an lare municipale, orăşeneşti zarea şi desfăşurarea lor 12,30 De strajă
bateri şi simpozioane prin liului de Stat cu privire la dul în care se aplică hotă- samblu de măsuri ou pri şi comunale urmează să se şi doreşte să corecteze 13,00 Telex
care a fost marcat impor rlrea amintită, subliniln- vire la organizarea acţiunii îngrijească de amenajarea unele imperfecţiuni. Iată 13,05 Album cir
Woody,
tantul eveniment. Astfel, Informaţii de partid clu-se formele şi metodele de recuperare şi valorifi unor locuri speciale de de ce ne semnalează tovară buclucaşă
oamenii muncii din secţia folosite în acest sens de că care în întregul judeţ. pozitare, locuri despre care şul Gheorghe Pîrvu, diţi n im ale
termomecanică a C.S.H. au tre organele şi organizaţii în spiritul aceluiaşi de populaţia, prin deputaţi Deva : „Unităţile comerţu Şah. Rubí
şi prezenţi
audiat expunerea „Parti recuperarea şi valorificarea cret, Comitetul executiv a sau prin asociaţiile de lo lui pun o seamă de res tra intern
dul Comunist Român — în materialelor refolosibile şi le de partid. Asemenea in lansat către întreaga popu catari ca şi prin alte mij tricţii la predarea ambala sóbela I
trupare strălucită a năzuin s-a relatat despre modul în struiri au avut loc a doua laţie a judeţului o chemare loace, să fie informată. jelor din sticlă, unele din Telesport
România -
ţelor vitale ale poporului“, care au acţionat în acest zi la U.U.M.R. Crişcior, la astfel de acţiuni. Campional
organizată de consiliul mu sens cetăţenii cartierului. i. M, Barza, E. M. Ţebea, Prin măsurile preconizate, O AVUŢIE OE TESEBUBE glEBftsTUOIg&S&A"
(repriza a
nicipal de educaţie, politi Adunarea a fost urmată a E.G.C.L. şi cooperativa pînă la sfîrşitul anului 1980 misiune d
stadionul
că şi cultură socialistă, îm doua zi de o amplă acţiune „Moţul“, în timpul cărora urmează să se predea la nls. Aspe
preună cu comitetul de de colectare a materialelor s-a subliniat necesitatea a- Întreprinderea judeţeană mi fina Iele
partid din combinat. refolosibile, eînd au fost plicării celor mai eficiente pentru recuperarea şi valo temaţional
(lunilor« <i
colectate peste 7.60.0 kg fier rificarea materialelor refo- Este bine să se ştie că ele îndreptăţite. De exem dorf. Tran
DEZBATERE DESCHISA, vechi, 174 kg hîrtie, 220 kg forme şi metode ale mun losibile mari cantităţi de predarea acestor materiale, plu, nu se primesc orice rectă
URMATA DE sticlă, textile şi altele. cii politico-edueative, în metale vechi, ambalaje de refolosibile poate constitui fel de borcane, motivat de 17,30 Film seria
pace. Epis
ACŢIUNE PRACTICĂ vederea realizării şi depă sticlă, resturi textile, hîr- chiar şi o sursă de venit, f-otul că nici .unităţile 18,40Micul ecra
INSTRUIREA ACTIVULUI şirii sarcinilor de producţie. tie şi altele. •scop in care redăm preţu C.V.A. nu ridică de la ma mici
Zilele trecute la organi DE PARTID (Ionel Vlad, secretar al Co Centrul de coordonare a rile de achiziţie la cî-teva gazine ,decît anumite bor 19,00Telejurnal
zaţia de partid de , cartier mitetului orăşenesc de acestor acţiuni este consi sortimente de metale fe cane. La. predarea ambala 19,15 Antena ..C
nici«. Snc*
nr. 4, din Deva, a avut loc Instruirea din această lu partid Brad). liul popular. Prin deputaţi, roase sau neferoase. Fier jelor către magazine eşti zentat de
o adunare „generală deschi nă a activului orăşenesc de sau fontă — 0,30 lei/kg ; obligat să cumperi în cea
aluminiu — 3 iei/kg ; cu contravaloare mărfuri, dar 20,25 Film ariisl
Mac«
.
pru fără impurităţi — 5,70 nu ceea ce doreşti ci doar- mieră fv.
de la raionul unde predai
in tema ţio r
lei/kg ; cupru cu impuri-
Pe şantierul de la Vîscoza ităţj — 4,50 lei/kg ; -alamă ambalajul. Asemenea ¡res 22,30 Telejurnal
— 4,■80 lei/kg ; plumb fără tricţii nu favorizează re LUNI, 1
impurităţi — 3 lei/kg ; introducerea rapidă ■ în
(Urmare din pag. i> dulgheri, dar T.C i. Cra- circuit a ambalajelor din 14.30 Tenis. Fin
internaţior
iova nu prea poarcă grija oxizi de plumb (plăci de sticlă“. Naţiunilor
de lucrări, nici una nu se şantierului său, din mo acumulatori) — 2,50 lei/ Tovarăşul Mihai litiu., scldorf.
directă
|nscrie în grafice. ment ce toate apelurile au © In .zilele de.. 9 şl 1.0 mai a- c., a avut loc o sesiune kg. în afara punctelor de semnalează un alt aşpect 16.00 Emisiune
Conform graficelor ini rămas fără ecou. Pe plan de comunicări .de istorie pe tema „2 050 de ani de la ghiară
ţiale, la uncie obiective ar local, posibilităţile sînt crearea statului dac centralizat şi independent de sub depozitare organizate de demn de luat în -seamă : 18,50 1001 de sei
fi trebuit să jnceapă mon limitate. Ş-a sugerat ideea .conducerea lui Burebista". comitetele şi birourile exe nu se colectează de la 19.00 Telejurnal
tarea utilajelor, acestea folosirii unor meseriaşi de ® Lucrătorii Direcţiei judeţene de poştă şi telecomu cutive ale consiliilor popu populaţie ambalajele cio 19,25 Dosarul e
19.40 Document!
fiind în parte sosite, îm- la Fabrica de mobilă di.n nicaţii au început ¡lucrările de racordare la reţeaua telefo lare, Întreprinderea jude bite sau ambalajele care Gravitaţie
pînzesc oraşul, „n-ai loc Petriia, după programul de nică a blocurilor noi din zona Bulevardului „Decebal". ţeană pentru recuperarea şi provin din import. „D.upă 20.30 Primăvara
ducţie ang
să te mişti de ele“, după lucru din' fabrică, însă In cursul acestei luni vor fi terminate lucrările de racor valorificarea materialelor •părerea mea, spune dînsul, muzică uf
este o greşeală că nu se
cum arăta L. V.enczei. Ar deşi sînt prevederi legale dare la reţeaua telefonică a blocurilor 1.5 şi 29. refolosibile are organizate 20.40 Cadran m
mai fi de notat că monta în .ac<es.t sens, conducerea • In municipiul Deva, fără comunele suburbane, se centre proprii de colectare, creează locuri de depozi 21,15 Roman fo
răscruce <
rea acestora se face în şantierului ' n-a îmbrăţi difuzează zilnic — prin sistemul de abonamente şi vîn.- deservite de achizitori. La tare ,a sticlelor n.estaş sau UUlmul <
subantrepriză, ¿oamenii şan şat-o, nevrind „să. se lege zar.ea cu bucala — un număr de 46 153 exemplare ,de acestea, cetăţenii po.t preda ciobite. Acestea ar putea 22,05 Telejurnal
tierului în cauză fiind so 1a .cap" ziare şi .reviste. D.ict acestea numărul ziarelor cotidiene metale vechi, hîrtie, sau merge la retopire, ca şi
siţi deja, dar dacă n-atu Constructorii mai invocă centrale şi locale care se .difuzează zilnic trece de 1,5000 alte materiale refolosibile. fierul sau .alte .materi.aXe.
front de lucru, încasează şi neprevăzutul, adică un exemplare. Există asemenea centre la Propunem ca P.e lîngă C i i N E r
doar banii. mare volum de săpături la • In zilele de 12 şi 13 mai a.c., Opera română din Deva, Hi: edoara, Petro contelnerele de gunoi .să
Aceasta fiind situaţia, fundaţii a trebuit execu Timişoara, prezintă, la Casa ,de c.ultură a m.unlciplului, şani, Brad, Haţeg şi Orăş- se amenajeze şi lăzi pen
DEVA:
Moar
este clar ,.că se impune tat in stîncă, ceea ce nu spectacole cu opera „Boema" şi opereta „Studentul tie. în ai ie localităţi, tru diferite resturi de şti seriile I-1I (Pa
corelarea tuturor efortu prevedeau proiectele, întru- cerşetor“. cum -sînt oraşele Lupeni, ri arie, cutii de conserve flacără (Arta);
rilor pentru intensificarea cit în sondajele geologice Petriia, Urican.i, Vulcan, ,e.K-.“ RA: Mizerabili
ritmului de execuţie. Am ,n..u au .apărut. în acest © Acţiunile iniţiate şi organizate de Consiliul popular sau în comunele Baia de Lata deci că în conştiinţa tuli; Studentu
şi cartofii (Ar
solicitat, cum era şi nor sens se to.t promite şi se municipal, împreună cu Consiliul municipal al F.D.U.S., Criş, Balş-a, Baru, Bălţa, cetăţenilor, prevederile l)e X (Constructor
7
mal, şi părerea construc aşteaptă de la trust repar au mobilizat mase largi de cetăţeni la gospodărirea şl Baniţa, Boşorod, Buceş, creţului nr. 465 privind 0- - <\ Sosea r
torului, .din .partea căruia tizarea unui utilaj mira înfrumuseţarea localităţii, a tuturor cartierelor. In .pri Certej, Densuş., D.obra, recuperarea unor materiale lâibf (Unirea)
colonelului
Zoi
am discutat cu ing. Gheor- culos care să sfarme mele 4 luni ale acestui an au participat la acţiunile de Geoagiu, Ili.a, Lăpugi.u, refolosibile găseşte ecou, ţica (7 Noien
ghe Băcanu, şeful şantieru munţi, şi totul va fi în muncă patriotică peste 27 000 de locuitori care au exe Lunca Cernii, f&ţţiMneştu creează curent de opinie. dar rămîn cu
LUr-
lui, inginerul şef Alexan regulă, vor avansa lucră cutat lucrări în valoare de aproape 28 milioane lei. Orăştiogra, Pui, R» uitova, Este bine să folosim la blica) ; (Culturi
Vineri
dru Ciocoiaşu şi maistrul rile văzînd cu ochii. Utila ® Azi are loc, pe .stadionul „Cetate", meciul de fot Riu de Mori, Romos, timp acest curent ele opi zile de casă (î
Ştefan .Şerbănescu, şeful jul se află la Craiova, dar bal intre divizionarele „C" Explorări Deva şi C. F. R. Sarmizegetusa, Sălaşu de nie favorabil .organizării VULCAN: Nit
lotului I „Vîscoza“. Cum de ce nu s-o fi repartizat ■Simeria. Sus. Turdaş, Vaţa de Jos de acţiuni. pentru crimă
Caddie (Munci
dealtfel ne aşteptam, în pînă acum n-am înţeles. NICOLAE BADIU şi Zam, are delegaţi achi NEA : mere
•primul rînd ni s-au pre Cum dealtfel n-am înţeles zitori. IQN CIOCUEI (Minerul) ; PE
zentat lipsurile beneficia nici „apariţia“ peste noapte m ; onul de
(Muncitoresc);
rului, adică eliberarea tîr- a acelui stîlp de înaltă Chemarea prim
zie a amplasamentelor, tensiune exact pe ampla în primenirea lui .zil — De ce dotări aveţi citoresc) ; UR
lipsa unor proiecte şi con samentul .căli ferate uzi nică, oraşul aruncă .din el „Mina“ de la..,, nevoie ? morii, i vi (7
cursul neconsistent pe nale şi, de ce n-a fost tot ce-i prisoseşte, tot ce — Spaţii de depozitare BRAD : Adio, i
tine (Steaua ro
care-1 ,dă întreprinderea. văzut mai devreme ? ar atenta la curăţenia, la rampa de gunoi tranzitive, spaţii acope BARZA : A!
Abia pe planul al' doilea .(Poate despre .acesta, I.R.E. igiena lui. Maşinile salu rite pentru uscarea artifi neru!) ; ORAŞ'
mine ca să tr
s-a invocat lipsa forţei de Deva are răspunsul' pregă brităţii, intr-un du-te-vino cială .a textilelor şi hîr- Express (Patria
muncă, cea care, după cîte tit, deşi important ar fi să continuu, transportă la mal. Interesant, un meta — O adevărata mină de .tie.i, pentru spălarea sti Căra) ; GEOAG’
pentru un prU
se ¡pace, este principala întocmească documentaţia rampa de gunoaie clin cub de asemenea resturi n- iteriale ref olosibile ! clelor. Apoi, sortarea 1- II « Docta
cauză a întîrzieriiior, cit şi şi să execute lucrarea cît afara oraşului conteinere- menajere ascunde imense — Dacă ne gîndim la zilnică a 400 mc de re (Casa de cult
numărul: insuficient de mai repede, adică să de le tixite cu reziduurile ¡surse de economii. De la planul de, recuperări ce ■ ziduuri nu este una din ŢEG : Domr..
utilaje şi ¡materiale. plaseze stîlpul cu pricina menajere. Odată ajunse inginerul Virgil Burtea — ni l-am propus în acest (Popular); P
La extinderea :.şi moder cu cîţiva metri mai în acolo, resturile menajere şeful secţiei prestări ¡ser- .-an, atunci cuvîntul mină tre muncile cele mai teamă — serii'
LAN : Omul t
nizarea instalaţie! de la colo. E greu ?). ■sînt descărcate şi lăsate v.ici: şi ¡salubritate al nu este del.oc exagerat. uşoare. Tocmai de aceea, bule (Casa t
„Vîscoza“ se lucrează de Epuizîndu-şi scuzele „o- în grija... -naturii sau su C.I,G.e.L. lleva — am — Deci, aţi început ac aici şi-ar găsi o utilizare Iphigenia (seri
SIMî
;
foarte .mult timp. tCu toate biective“, constructorul pro puse focului... -purificator. aHatt tare este compozi ţiunea de recuperare a deplină, cu bune rezulta Iunie) Sanehez
iul
acestea, acum, ci n el unele mite. Promite ,c.ă lucrarea Da, se and... O ardere ţia unei tone de reziduuri. resurselor materiale din te, o staţie de sortare me ILIA : Uragant
obiective -sînt .încă la. în va .demara puternic în ¡mocnită, cu mult fum rampă ? canizată- -Pînă atunci Navarone (seri:
ceput şi redamă un mare această iună, iar pînă la alb, acru şi înecăcios. — Pînă la 40 la sută — De la 1 aprilie, a. c., î n s ă . . . mina) ; GHELr
(seriile
tobelor
volum de lucrări de d(uî- sfîrşitul lunii iunie, baia Cam aceasta este deo sînt resturile menajere ; dar foarte timid. E Pînă atunci, trebuie citoresc).
gherie, şantierul .dispune de filare şi preparaţia camdată soarta gunoaie 20 la sută — hîrtie ; alte drept, am predat pînă
să înţelegem cu -toţii că
doar de 10 dulgheri care chimică vor ajunge la cota lor aduse la rampa Devei, 20 de procente — mate acum aproape 4 tone de rampa .de reziduuri .nu este
sînt luaţi dintr-o .parte şi zero. Chiar şi numai atît rampă ee-şi are tainul riale lemnoase şi moloz. fier vechi. Nu avem su IS
puşi în alte, în funcţie de ar fi bine. Promitem şi zilnic „fixat“ la 400 mc Textilele, ceramica, sticla,. ficientă forţă de muncă, chiar o simplă ladă de
necesităţi. Pentru a înregis noi că vom urmări rit de reziduuri, sau, la un şi masele plastice se ri iar dotările -necesare unei gunoi a oraşului. Timpul proba
tra. un ritm. corespan-zător mul lucrărilor şi vom in ealcul rapid, aproape dică la peste 15 la -sută. asemenea activităţi sînt mai : Vreme
ar fi nevoie de încă 50 de forma -cititorii. 150 000 mc anual. Ce e Restul e... fier vechi. deocamdată pe... hîrtie. D. ALMĂŞAN cer med mult
cădea averse t
soţite de descă
ce. Vînt modei
Temperatura
Minimele vor
între 4 şi 9 gr
ximele între K
SI (Meteorolog de
Ludovic Prono
iii
mm
im
In perioada
— *11 llill a.c., la Sala sp
Deva se va dţ
neul 2 al turui
¡L ||| - * drul Campiona
ean al diviziei
cu participare
A.S.S.Ut Orad,.
mureş Tg. Mu\
Napoca, Voinţr
Strungul Arad,
lău, Motorul b
7 Noiembrie >
de începere a
11 şi 14 mai d
Şi totuşi, o mină de gospodar a încercat, c adevărat, timid, o triere a ceea cc .se
Un munte de gunoi cc ascunde imense rezerve lăsate, deocamdată, să ţină... umbră în 12 şi 13 î
pămintuluu aruncă la rampa de gunoi« Deocamdată, rezultatele sînt pe măsura acţiunii. Pot li însă şi la 20.
mai bune.