Page 35 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 35
1 • DUMINICA, 11 MAI 1980 ‘"4g. 9
r------ - .
n
^ Romanul istoric, piesa
de teatru, filmul de ins- 4
\ piraţic istorică stimulează /
|| de o vreme încoace fer- j
11 MAI / tile dezbateri. Se simte &
»
*iei 1 peste tot necesitatea re- i
pentru co- ^ vizuirii modului t radi ¡io- s
plăxi în Ţa- i nai de abordare a tre- |
iIui M . Epi- * cuiului, maniera -descripi- *
Icloric ţ tivă ccdîud din ce în ce J
ui 1 mai mult terenul în faţa |
îuzlcii. Cio / ascensiunii modalităţilor «
cpoci crca-
1 interpretative. Evident, a- | J
latrici [ ceste asipraţii înspre înno-11
ire presupun şi introdu
oblicai î
.iocănitoarea cerea unor tehnici noi ce'
- desene a- privesc naraţiunea, com
poziţia, natura şi limba
că realizată
tă. de macs- jul personajelor, chiar
ţională Eli- •stilul. Oricît ar fi însă
>lilironiade ; Gheorghe Vitanidis : Emanoil Eetruţ : — In de noi şi şocante, aricite
— Ituffbi : Costeşti — piatou cinematografic
U.R.S.S. în Este poate primul film terpretez pe marele controverse ar isca aceste
il european in care istoria va fi con preot Deceneu. La rea tehnici — ceea ce nu e
l-a). Trans- rău deloc -— ,clc vor ră
rcctă de la fruntată cu relicvele şi lizarea acestui film am
iiuleşti; Te nu o reconstituire de pornit cu acelaşi en ri line întotdeauna mai
te din se- tuziasm ca în tinereţe puţin importante decât
umeului in- ficţiune. Ruinele de la concepţia, decît viziunea
„Cupa Na- Rlidaru şi Costeşti le cînd am plecat pe şan
î la Dussd- Două mii cincizeci de ani seama !, iar pentru meşte în jurul ' „arenei“ chi tierul Salva-Vişeu. artistului asupra istorici..
vom
¡misiimc di- ne despart de Burebista. rul Bănică Raru e filmul purile trăiesc. „Bădia“ forţînd filma nealterate şi, Realizînd acest film Este adevărat că fiecare
realitatea,
puţin
: Război şi Ecouri de peste veacuri — de adio. „Ei, ce să fac, am — Er-nest Maftei — e su am sentimentul că mă
Klul 3 . care aici, î-n preajma ma sărit peste 60 de ani. E flet ; , Lai, menestrelul le vom prezenta ca .exis întorc la tinereţe, la
î pentru cei rilor sanctuare ale Şarmi- al 48-lea film căruia îi vremurilor lui Burebista, tând pe timpul lui anii romantismului re Consemnări
zegetusei dacice, au semni fac reclamă“ —- se scuză, întruchipat fidel de Ovidiu Burebista. voluţionar.
ntării Romfi- ficaţii de profundă sub nu fără regret, fotograful Moldova-n, e numai viaţă ;
!ta col pre- de platou, Bănică Raru. Iulian Necşulescu, Ion An-
judetul VÍ1- stanţă — le trăim intens.
Aura de legendă s-a spul — Şi dumneavoastră de ghelescu - Moreni trăiesc
c : ..Alexan- berat. Burebista a co- butaţi ? îi întreb ipe artis momentul cu fiecare fibră
don M . L,orît de pe soclu. E aici, tul Dan Antoci de la Tea a chipului ; Gh. Nuţescu
Conroductie
ală printre regii daci, însoţit trul de stat din Arad, care, (Berna — adus de Bure operă îşi poartă în sine
mereu de cel mai apropiat sub mîrţgîierea razelor de bista din Elveţia pentru legile propriei împliniri,
sfetnic al său marele soare cochetează cu ,¡spa a-i organiza artileria 'íot alît de adevărat este
! MAI însă că aceste legi —
Deceneu. Comandantul des ţiul mioritic“ al lui Blaga. catapultele) n-ore egal.
Ua turneului pre care n-ara avut nici o — Surpriza mea a fost Lupta din arenă îi pasio printr-un mecanism com
al „Cupa plicat şi obscur — sînt
1 de la Dus- reprezentare iconografică, mare ca şi teama de a -nu nează, strigături, gesturi. i
rransmisiune e printre noi. Repre pierde pasul în faţa aces Numai înţeteptul Deceneu, decise de viziunea artis
zentarea ‘ ne-mu adus-o tor .maeştri ai scenei româ marele preot, instruit în tului. Este trecutul un
n limba nu- motiv de nostalgie sau
îndrăzneala lui Mitinea neşti — George Constantin. aproape toate ramurile
i Gheopghiu de a scrie un Emanoil Petrul, Brnest filozofiei —- cum -spunea de justificare a unor ape-
Mafteh Corado Negreanu, Iordanes — ¡tace. )E acea tituri expansioniste sau de
scenariu „Burebista“ sau
.icrgici tăcere -prin care vorbeşte exacerbare a unui orgoliu
ir ştiinţific : „Fierul şi aurul“, curajul
Zero — pro- lui Gheorghe Vitanidis, — în remarcabile roluri -Ema- naţional xenofob ori nu
lo-amcricanil poil Petruţ. Alături e mai retoric? Sau este
pe aripi de regizorul car-e a apropiat o suită de izbînzi înteme
oara pentru totdeauna inima po Burebista. Dar nu -actorul
ondial porului român de înaintaşii George -Constantin, ci dublu iate pe jertfe, soclu al
ileln : „La ra -sa, cascadorul Miron- izbînzilor de .azi şi ga
le vînturi". săi de seamă prin ecrani Murea. ,,‘E pentru -prima ranţie a celor viitoare ?
spisod zări de amplă frumuseţe Iirnost Mafiei : Deşi Corado Negreanu : —
patriotică : „Ci.prian Po- oară cînd dublez Un actor aducem pe ecran ,o Ipostazele pe care le Un marc arhitect ,du-
rumbescu“, „Gantemir“, principal intr-un rol de o .epocă atî-ir" de .îndepăr prezintă filmul sânt cu .blal de un subtil artist —
„Clipa“ ... Curajul ? Da ! asemenea întindere" — ne tată în titnp, filmul ,se adevărat imagini de l-am numit pe G. M.
Vitanidis şi l-a asumat. spune .-acesta cu chipul lu realizează i-ntr-p viziu viaţă. Scenariul nu ţ Cantacuzino — spunea
„Pentru ,că sarcina de minat de mîndria şi răs ne contemporană asu confundă istoria propriu- : că „pentru .a crea In
onoare de a realiza acest punderea ce-o poartă. pra relaţiilor interuma- linişte, pentru a privi
te pe Nil — — o clipă, machiajul! :zisă eu .dramaturgia, viitorul ou ochi limpezi
triaj; Rug şi film -pînă la Congresul ne. E un act de curaj ceea ce înseamnă o
IIUNEDOA- internaţional de istorie de cere Corado Negreanu. un asemenea film şi cre şi sufletul împăcat, atît
i (Siderurgis- Fetele din echipa jui dem în reuşită. mare calitate. meşteşugarul cît şi artis
computi la Bucureşti, — mărturi tul au nevoie să se rea-
ta); Sper seşte Dumitru Fernoagă, Mircea Vodă, meşter neîn
ui); PET! vectorul Casei de filme trecut în arta redării înfă zăme pe un trecut plin de
■dată un ea-- Cinîrf — e foarte grea. ţişării personajelor, aleargă legende şi de experienţe
Deducţiile* spre actor. „Filmul aces realizate“. Un asemenea
fin, • Dege- Iar indicaţia secretarului
nbric); Adio. general al partidului, tova ta e într-adevăr deosebit Statmnicie trecut, plin de legende şi
tine (Repu- pentru adevărul lui, şi în de experienţe realizate"
•ENI : Omul răşul Nicolae Ceauşeseu, aceasta, cred eu, constă- este, bunăoară epoca lui
ti); La cinci de a lucra mai eficient a Războinici daci glorificaţi de spade
Muncitoresc); devenit imperativul muncii frumuseţea lui“ — mărtu Burebista, căreia regizo- l
ei o dovadă riseşte Corado Negreanu. Mausoleu albit de nori prin ierbi rul Gh. Vitanidis, îm- }
(Luceafărul); noastre. Judeţul .Hunedoa Arbori eu foşnet sacru de balade preună cu ,p echipă de |
torcsc); LO- ra, deosebit de bogat în — La ai cîtelea rol sîn- Deasupra scaldă ropot lin de cerbi.
dibila Sarah documente ne oferă cel teţi, Bădie ? redutabili actori îi dau 4
TRILA : Ca- mai favorabil cadru de — La al 105-lea ! Şi, Au stat închişi în steaua din pămînt nici, în preajma noastră, *
cursă lungă Milenii grele-n taină, să vorbească expresie cinematografică.
ANINOASA: realizare a filmului şi Ernest Maftei, încheie : Eh,
averii (illrai- primim un deosebit spri „am fost şi eu o mî-nă de Da ceasul dat, deschisul din mormînt Ştiindu-i oaspeţi ai n-
CCANI : Ghl- pămînt“. E replica pe care Despre statornicia românească. cestei pagini. „Consemnă
Noiembric) ; jin din partea Comitetului rile“ de azi n-au vrut
■iar rămin cu judeţean de partid ca şi i-o dă în film lui Bure Şi iată mărturia vremii strigă decît să vină în întîmpi-
şic) ; GTJRA- din partea Ministerului bista — .dar spunând-o Cu soarele-n Nedeie răsărind
.eargă după ion Dichiseanu şi alţii — acum conţine in ea măreţia narea unei incitante dez
•. prind (Mi- Apărării Naţionale.. Aici la alături de care joc. îl Semn strălucind pe zale şi quadrigă; bateri, al cărei miez, mai
TIE : Safari Costeşti, unde filmăm, modestiei. Al vitejiei moşilor, vorbind
i; Ceata (Fla- simţim permanent acest interpretez pe Hyrpus, Şi din -nou vocea lui mult sau mai puţin .apa
U-BAl: Alibi rege dac, care pînă la urmă ,Din Ramul neîntrerupt, sub tîmpla zării rent, îl constituie în eele
“ten — seriile sprijin“. va trăda, deci un ticălos, Gheorghe Vitanidis răsună ce-şi dezvcleşte-n veacuri măreţia din urmă tot delicatul
rul Poenaru Aici, la Costeşti, sub pe platou : „Recuzita, re raport dinhe artă şi is
ură) ; HA- „cetăţuie“, cheia porţii dar mă voi strădui să gia, aprindeţi focurile, hai Mărturisesc mormintele puzderii
,ul Miliard intru în rol cit mai aproa 1 Sub pluguri cit de vie-i seminţia... torie.
¿RAZI : Mi-e spre capitala dacică, pe pe de ceea ce reprezintă deţi băieţi .! Atmosfera e
Je I-J3; CA- străvechea lespede, paşii bună. Atenţie ! Motor !“. i RADU CIOBANU J
:are ne tre- străbunilor sînt vii. Incin el. Cum voi reuşi ? Publi EUGEN EVU
le cultură) ; cul o va spune, el e sin V________________ __________ ___ J
ile I-II) (11 ta civilă — platoul de gurul de verdictul căruia LUCIA LtCIU
:rla : copiii filmare — păstrează urme
(Mureşul) ; îmi este teamă.
¡1 vine'de la ale unor înalte civilizaţii — Pregătiţi filmarea •!
ile I-1I) (Lu- antice. în lemn cioplit, Poftiţi în jurul ţarcului ! —
iRI : Dansul în ceramică, în arhitectura
I-II) Mun cheamă regizorul. Al Ca-
aşezării, elementele de ci ragea, mecanicul travelling-
vilizaţie fac salturi peste ului şi macaragiul a-
milenii. „Ne-au mai ră paratului de fd-lmare po
mas cîteva cadre din sec triveşte poziţia. — „Va ieşi
venţa filmată ieri, acum un film .aşa cum ni s-æ
pregătim o arenă pentru un
iţii pentru 11 spectacol în aer liber“ — trasat sarcină !“ — apre
instabilă, cu ciază el cu ¡huouria omu
noros. Vor ne informează arhitectul
ie ploaie in- Mioara Stănescu, asistentul lui cunoscător .al meseriei.
rcări electri- scenograf. — Obosit ? — il Petru Maier, operatorul şef,
•at din nord. e la post, asistat ,de cola
în scădere, întreb pe recuziterul Ion boratori. Debutează şi el
fi cuprinse Sărdan, care de peste un
ăde, Iar ma- sfert de veac slujeşte ci în această funcţie : „Im
, şi 19 grade. portant pentru noi este să
; serviciu : nematografia românească. creăm o imagine plastică.
anco). E preocupat cu pregătirea
unei căruţe romane. „Sînt Nu e uşor. Vrem ca prin
în meserie, nu-s obosit“ ! imaginé să încercăm un
Regizorul secund Remus punct, de vedere -personal,
Nastu, îşi pregăteşte oa nu să trimitem la nişte
menii : ' „Filmăm secvenţa lucruri ştiute“.
11—14 mai
■torturilor din întoarcerii de la acea — Atenţie ! Motor !
tsfăşura tur busculadă cîştigată de daci, Dorel Ecobeşeu ridică
ui 3 din ca braţele : „Lume, lume,
tului republi- cînd Burebista invitó la
B masculin, un spectacol, o luptă de consul, proconsul şi gene
•a echipelor cîini“. rali ! începe lupta pe
na, Eiectro- viaţă şi pe moarte între
eş, „U“ Cluj- Soarele e .sus, iar sce
' Alba Iulia, nariştii au nevoie de ■un dulău de munte şi un
Voinţa Za- amurg. Aşadar şi Valentin dulău de şes !“. Regii se
_)aia Marc şi
Sibiu. Orele Bordeianu, secretarul de apropie de locul® luptei.
jocurilor : în platou, care trăieşte intens Agitaţie.
ie la 9 la 14;
mal de la 14 fiecare replică, are o .clipă — Mulţumesc. A fost Costeşti, mai 1980. Aspect din timpul filmărilor la noua producţie cinematografică românească „Burobista“.
de răgaz. „Eu debutez prim bine. Dar se poate .şi mai Ferto: V1RGIL ONOIU
acest mare film, vă daţi bine I
