Page 36 - Drumul_socialismului_1980_05

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 001 @ DUMINICĂ, 11 MAI 1980

încheierea vizitei in ţara Vizita în ţara noastră a Destinderea — alternativa

noastră a tovarăşului tovarăşului Kim ir Sen unică a păcii
»
(Urmare din pag. I) din acest an, menită a da şi independenfei popoarelor
Sekou Toure un nou impuls înfăptuirii
condiţii, măsuri ferme în Actului final de la Hel­ împrejurările internaţlo-
direcţia soluţionării pe cale sinki, întăririi colaborării gura alternativă la război.
(Urmare din pag. 1) politici de pace, destindere politică, prin tratative, a şi încrederii pe continent, hale actuale grave, accen­ Coexistenţa paşnică este
şi independenţă naţională. problemelor litigioase din­ adoptării unor -măsuri rea­ tuarea încordării subliniază singurul modus vivendi în­
în acelaşi timp, a fost Cei doi conducători de tre state, pe baza respec­ le de dezangajare militară necesitatea obiectivă a salv­ tre ţări cu sisteme social-
gardării şi continuării des­
politice şi economice dife­
şi dezarmare.
reliefata însemnătatea in­ partid şi de stat âu relevat tării intereselor tuturor po­ S-a evidenţiat importanţa tinderii, ca singură alter­ rite şi ea se bazează pe
tensificării eforturilor pen­ marea importanţă şi sem­ poarelor şi renunţării la fo­ participării tuturor statelor, nativă viabilă de apărare a
tru lichidarea fenomenului nificaţie a victoriei poporu­ losirea forţei şi la amenin­ indiferent de mărimea lor, păcii şi independenţei po­ principiile neamestecului şi
subdezvoltării şi instaura­ lui zimbabwe. ţarea cu forţa. în condiţii de deplină ega­ poarelor. Incontestabil, e- neintervenţiei în treburile
interne. Problema destin­
rea unei noi ordini econo­ T o v a r ă ş i i Nicolae T o v a r ă ş i i Nicolae litate, la viaţa internaţio­ venimentele obligă la o a- derii constă, deoi, în esen­
mice internaţionale. Ceauşescu şi Ahmed Se­ Ceauşescu şi Kim Ir Sen nală, relevîndu-se rolul dîncă şi complexă înţelege­ ţă, în respectarea indepen­
De comun acord, s-a sub­ kou Toure au reafirmat s-au pronunţat pentru a- crescînd ce revine ţărilor re a realităţilor. Evaluînd denţei, a dreptului popoa­
liniat că soluţionarea pro­ hotărârea României şi Gui­ doptarea unor măsuri fer­ în curs de dezvoltare, ţări­ corect evoluţiile internaţio­ relor de a-şi hotărî de sine
blemelor complexe ce con­ neei de a contribui şi in me de oprire a cursei înar­ lor nealiniate în soluţiona­ nale, România a sesizat stătător soarta. Iată de ce
fruntă omenirea reclamă viitor la lupta împotriva mărilor, de dezangajare mi­ rea problemelor internaţio­ fragilitatea procesului des­ trebuie să se acţioneze, să
participarea activă şi ega­ imperialismului, colonialis­ litară, de dezarmare şi, în nale, în imprimarea unui tinderii, faptul că acesta se se ajungă la un consens
1
lă la viaţa internaţională a mului şi neocolonialismului, primul rînd, de dezarmare curs nou în relaţiile inter­ afla abia la început şi nu general, să devină clar
tuturor statelor, indiferent a rasismului şi apartheidu­ nucleară. naţionale. dobindise un caracter ire­ pentru conştiinţa generală
de mărime sau orînduire lui, la crearea unui climat în timpul convorbirilor Convorbirile se desfăşoa­ versibil. Pe de altă parte, a omenirii ca nu mai pot
socială, un rol crescînd re­ s-a. subliniat însemnătatea ră într-o atmosferă de cal­ viaţa internaţională pune fi, permise încălcări ale in­
venind ţărilor în curs de de pace, securitate, colabo­ pe. care o prezintă pentru dă prietenie şi înţelegere în evidenţă faptul că for­ dependenţei, ale dreptului
dezvoltare, statelor nealinia­ rare şi înţelegere in Euro­ îmbunătăţirea generală a tovărăşească. popoarelor de a-şi hotărî
te, care sînt direct intere­ pa, în Africa şi în întrea­ climatului politic mondial, ţele progresiste, antiimpe- singure soarta. Litigiile
sate în promovarea unei ga lume. înfăptuirea unui sistem ★ rialiste au obţinut şi obţin dintre state pot şi trebuie
real de securitate şi coo­ După convorbiri, tovară­ succese importante în lup­
perare în Europa şi a fost şul Nicolae Ceauşescu şi to­ ta împotriva vechii poli­ să fie -soluţionate, exclusiv,
Dejun relevată, în acest context, varăşa Elena Ceauşescu au tici de dominaţie şi dictat. pe calea tratativelor poli­
tice, singura metodă raţio­
invitat la cină pe tovară­
necesitatea bunei pregătiri
a reuniunii de la Madrid şul Kim Ir Sen. Tocmai de aceea, în ciuda nală relevată de experien­
încordării actuale, nu tre­
T o v a r ă ş u l Nicolae tar general al Partidului buie slăbită încrederea în ţa istorică.
Ceauşescu, Secretar general Democrat din Guineea, pre­ viitor. Momentul actual Conceptul românesc
al Partidului Comunist Ro­ şedintele Republicii Popu­ ■ Primul ministru al Re­ politică externă. airiLui«
mân, preşedintele Republi­ lare Revoluţionare Guineea, publicii Zimbabwe, Robert trebuie să fie cel al acţiu­ coexistenţei un sens activ,
cii Socialiste România, şi- Mugabe, a conferit la Dow­ nii ferme, şi nu al unei a- prin care înţelegem capaci­
ning Street 10 cu premie­
tovarăşa Elena Ceauşescu şi a tovarăşei Andree Toure. rul Marii Britanii, Margaret titudini pasive, de resem­ tatea de a determina un
au oferit, sîmbătă, un de­ Dejunul s-a desfăşurat a La Nov! Sad s-a des­ Thatcher, şi cu şeful diplo­ nare. Căci, aşa cum subli­ climat capabil să garante­
jun în onoarea tovarăşului într-o atmosferă cordială, chis cel de-al 47-lea Tîrg maţiei britanice, lordul Car­ nia tovarăşul Nicolae ze stabilitatea mondiala,
Ahmed Sekou Toure, secre- de caldă prietenie. internaţional agricol. Cele rington. Ceauşescu, „în ciuda în­ destinderea privită ca un
circa 1 600 de firme din Robert Mugabe, care a cordării actuale, privim cu proces global, securitatea
Iugoslavia, ca ţarâ-gazdă, făcut o scurtă vizită fa Lon­ încredere viitorul de pace fiecărui stat în parte şi a
Ceremonia plecării de la şi din alte 56 de ţări din dra, a prezentat interlocu­ şi independenţă al popoa­ comunităţii internaţionale,
toate
continentele
prezintă
cele mai recente realizări torilor săi situaţia econo­ relor“. în general. Prin coexisten­
mică şi politică din • Zim­
aeroportul Otopeni ale lor, pe un spaţiu ce în­ babwe şi a cerut guvernu­ Această încredere în vii­ ţă putem înainta spre o-
sumează 300 000 metri pă­ tor se bazează pe înţelege­ biectivul pe deplin realiza­
lui britanic să contribuie la rea cauzelor şi implicaţii­ bil al unei lumi fără arme,
traţi.
obţinerea unei asistenţe in­ lor actualelor evoluţii in­
Tovarăşul Ahmed Sekou tîlnire dintre tovarăşii ■ La Bonn s-a anunţat ternaţionale mai substanţia­ ternaţionale. Este evident eliberată de coşmarul răz­
Toure,. secretar general al Nicolae Ceauşescu şi Ah­ că Helmut Schmidt, cance­ le, necesară reconstrucţiei boaielor.
Partidului Democrat din med Sekou Toure, menită larul federal al R.F. Ger­ ţării. că cerinţa obiectivă o con­ Desigur, pentru continua­
stituie, în prezent, respec­
Guineea, preşedintele Re­ să contribuie la amplifica­ mania, va face o vizită la rea şi consolidarea procesu­
publicii Populare Revoluţio­ rea relaţiilor de prietenie Roma, în zilele de 15 şi 16 ■ într-una din minele din tarea independenţei popoa­ lui destinderii, pentru a
nare Guineea, împreună cu şi colaborare dintre parti­ mai, la invitaţia premieru­ Dorog (nordul R.P, Ungare) relor, depăşirea stării de face ca acesta să devină
soţia, tovarăşa Andree dele, ţările şi popoarele lui italian Francesco Cos* s-a produs o surpare ; 14 încordare, reluarea şi con­ ireversibil, sînt - necesare
Toure, care s-au aflat în­ noastre. sigo, în cadrul consultărilor mineri au fost surprinşi în ¡ solidarea cursului spre des­
tr-o scurtă vizită în ţara Tovarăşul Ahmed Sekou periodice vest-germano-ita- tindere. Interesele vitale acţiuni energice. Aeeasta
noastră, au părăsit sîmbătă Toure şi tovarăşa Andree liene. După cum precizea­ abataj — anunţă agenţia ale umanităţii reclamă e- reclamă din partea ţărilor
Capitala. Toure şi-au luat apoi rămas ză agenţia DPA, cancelarul MTI. Pînă în seara zilei de forturi susţinute în spriji­ socialiste, a ţărilor în curs
Ceremonia plecării înalţi­ bun de la persoanele ofi­ Schmidt va fi însoţit de mi­ 9 mai, precizează agenţia nul cauzei independenţei de dezvoltare, nealiniate, a
lor oaspeţi a avut loc pe ciale române venite la ae­ nistrul de finanţe, Hans citată, opt dintre ei au fost guvernelor tuturor statelor
aeroportul Otopeni. roport. Matthoefer, şi de ministrul salvaţi. O comisie de ex­ naţionale, pentru abolirea i n tens i fi carea ef o r tu r i tec--î i~
A
imperialiste,
de
politicii
T o v a r ă ş u l Nicolae T o v a r ă ş u l Nicolae economiei, Otio Lambs- perţi cercetează cauzele ac­ litice, diplomatice împotri­
dorFf.
Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi-a luat apoi ră­ cidentului. dominaţie şi dictat, pentru va pregătirilor de război.
Ceauşescu şi tovarăşul Ah­ mas bun de la tovarăşul stingerea focarelor de în­ Partidele comuniste şi
BEIJING 10 (Agerpres). — în editura „Literalura po­
med Sekou Toure, tovarăşa Ahmed Sekou Toure. Cei porului'', din Beijing, a apărut, într-un tiraj de 50 000 de cordare de pe toate conti­ muncitoreşti, clasa munci­
Andree Toure, au sosit îm­ doi conducători de partid şi nentele, pentru înfăptuirea toare, forţele democratice
preună . la aeroport. de stat şi-au strîns înde­ exemplare, „Ciulinii Bărăganului“, de Panait Istrali, în dezarmării generale şi, în şi progresiste, iubitoare de
traducerea expresivă a neobositului propagator al literatu­
Numeroşi locuitori ai Ca­ lung manile, s-au îmbrăţişat rii române moderne, Zhang Zengxin, specialist în limba primul rînd, a celei nuclea­ pace de pretutindeni, toate
pitalei prezenţi la aeroport cu căldură. La rindul lor, şi' literatura română, rare semnează şi o prezentare a vieţii re, pentru instaurarea unui popoarele au datoria de
au ovaţionat cu căldură tovarăşa Elena Ceauşescu şi operei marelui scriitor român. climat de pace, securitate a-şi ■ mobiliza eforturile
pe cei doi conducători de şi tovarăşa Andree Toure Volumul este bogat Ilustrat de graficianul Huang Gua- şi colaborare pe planeta pentru a determina evolu­
partid şi de stat. dînd glas şi-au luat rămas bun, şi-au nyui şi este bine primii de cititorii chinezi. noastră.
satisfacţiei faţă de noua în- strîns mîinile cu prietenie. Independenţa reclamă în ţia vieţii internaţionale în­
zilele noastre respectarea tr-o direcţie nouă, demo­
riguroasă a dreptului sacru cratică, pentru instaurarea
şi inalienabil al .fiecărui unei noi ordini economice
popor de a-şi făuri pro­ şi politice, pentru a asigu­
priul destin, de a-şi orga­ ra înfăptuirea idealurilor
niza structurile sociale pe omenirii de pace şi pro­
gres.
LA IUŢEALA- REZOLVAREA CAREULUI 9. Nita, Rărit. 10. Ambu- REZOLVAREA care le apreciază drept ce­
Din înţelegerea profundă
Orizontal -. 1. Te face DIN NR. 6 995 : tisată. PROBLEMEI IJIN le mai potrivite condiţiilor, a acestor realităţi, din ata­
deştept — Luat de copil. NR. 6 995 : voinţei şi aspiraţiilor sale. şamentul ferm al Româ­
2. Merge l a . . . iuţeala — MAT ÎN TREI Orice nesocotire a acestui
Unu ? 3. Bună la „cuptor“ 1. Noroc bun, O. 2 Ordin, .• 1. Dgl — el Nh7 : bl drept provoacă conflicte niei socialiste la cauza pă­
— Nins. 4. Dat de pămînt v MUTĂRI 2. Del — dl Ral — a2 grave, are repercusiuni im­ cii şi colaborării interna­
— Vehicul rustic — La toţi Zbir. 3. Rg, Loja, Ng. 4. previzibile, care pot fi ca­ ţionale, izvorăşte conceptul
sfinţii. 5. Te face leoarcă. Mac, Mota ta. 5. A, At, J, Conirolul poziţiei. Alb : 3. Ddl — a4 + mat. tastrofale. Respectarea lui românesc de destindere,
6. La acelaşi nivel. 7. în R c l , Td 4, Cf 5, Nh 8, 1. Dgl — el Nh7 — c2 promovat energic de ţara
fiare ! — între una şi alta. Pin. C. Traían, Ni. 7. Mat, p.d2. 2, Nbl — c2 + Ral — a2 ţine de atributele funda­ noastră şi ilustrat prin ne­
8. Refren vechi — De li­ N. Crez. 8. Ir, Sat, Ara. Negru : Rb 3, p. c 2. 3. Del — a5 4- mat. mentale ale independenţei obosita activitate a tovară­
nişte. — Tras la tiv ! 9. şi suveranităţii naţionale. şului Nicolae Ceauşescu.
E ceva de speriat — Car In această lumină, proble­
vechi. 10. Trece pragul — S 6 7 8 i 4 © ma transformărilor sociale întărindu-şi colaborarea şi
Cu stele de mare. este o problemă strict in­ solidaritatea cu cele mai
Vertical : 1. Un ordin de ternă a fiecărui popor, a largi forţe progresiste,
demult — La pupa ! 2. fiecărei ţări, ceea ce exclu­ antiimperialiste, bazîndu-şi
Slab alergător —' Şi-a ieşit acţiunile pe argumentul
din pene. 3. Cîmpia soare­ de cu desăvîrşire atit ex­ exemplului propriu. Româ­
lui — De u z . . . matematic. portul de revoluţie sau de nia socialistă nu pre­
4. Ţi le spune înainte —• contrarevoluţie, cit şi in­ cupeţeşte nici un efort
Printre primii ! 5. Face tervenţiile din afară pen­ pentru a contribui la
legătura — Dă dovadă de tru a impune schimbări promovarea destinderii, a
incultură — La mica- în­ într-o ţară sau alta. respectului independenţei
ţelegere. 6. Haltă pe dru­ Experienţa istorică mai
mul vieţii (fem, 1 1). 7. Vis nouă sau mai veche Înve­ naţionale, la realizarea i-
concret — A scoate şi din dealurilor de pace ale în­
piatră seacă. 8. Te trag de derează că înfăptuirea con­ tregii omeniri, la înfăptui­
umăr — Repere ! 9. Ram secventă a dreptului popoa­ rea unei lumi mai bune şi
— Pe unde-i dusă ! 10. Sub relor de a-şi hotărî singu­ mai drepte, spre care aspi­
copac —• Luată la vale. re destinul constituie o ră toate popoarele.
CONSTANTIN GAVRILĂ condiţie a păcii, însăşi ba­
Deva za coexistenţei paşnice, sin­ PAUL DIACOWU
COLEGIUL DE REDACJ1E : Sabin Cerbu, Ion Cioclel, Tiberîu Islrate (redactor şef), Lucia Liciu, Ghoorghe Pavel | ecîactor şef adjunct), Vasîle Pâţan, Nicolás Tircob
„ . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari din s 1
2700 Deva; str. Dr. Petra Groza nr. S5. Telefoane: 11275, 11585, 12157, 20708 întreprinderi şi Instituţii. o 9
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 Iei (pe 6 luni), 96 Iei (un an). <3* jj