Page 41 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 41
Tovarăşul Mae Ceauşescu va participa
la Consfătuirea Comitetului Politic
Consultativ al statelor membre
ale Tratatului de la Varşovia
Plecarea din Capiîalâ Ceauşescu, de tovarăşii Io-
sif Banc, Emil Bobu, Ion
Coman, Nicolae Constantin,
T o v a r ă ş u l Nicolae prim-minisfcru al guvernu Constantin Dăscălescu, Ja-
Ceauşescu, secretar general lui, Virgil Cazacii, membru nos Fazekas, Ludovic Faze-
»1 Partidului Comunist al Comitetului Politic Exe kas, Cornelia Filipaş, Pe
Român, preşedintele Repu cutiv, secretar al C.C. ai tre Lupu, Paul Niculescu,
blicii Socialiste România, a P.C.R., Ştefan Andrei, Gheorghe Oprea, Gheorghe
plecat, marţi, după-amiază, membru supleant al Comi Pană, Ion Pâţan, Gheorghe
in R.P. Polonă, pentru a tetului Politic Executiv al Rădulescu, Leonte Răutu,
lua parte la Consfătuirea C.C. al P.C.R., ministrul a- Aneta Spornic, Virgil Tro-
Comitetului Politic Consul facerilor externe, şi gene- fin, Ştefan Voitec, Mihai
tativ al statelor participan ral-maior Constantin Ol- Gere, Suzana Gâdea, Ion
te la Tratatul de la Varşo teanu, membru al C.C. al Ioniţă, Ana Mureşan, Ele
via. P.C.R., ministrul apărării na Nae, Ion Ursu, Richard
T o v a r ă ş u l
Nicolae
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ceauşescu este însorit de naţionale. Winter, Mie Rădulescu,
precum şi de membri ai
La plecare, pe aeropor
tovarăşii llie Verdeţ, mem tul Otopeni, tovarăşul C.C. al P.C.R., ai Consiliu-
bru al Comitetului Politic Nicolae Ceauşescu a fost
Anul XXXII, nr. 7003 MIERCURI, 14 MAI 1930 4 pagini -- 30 bani Executiv al C.C. al P.C.R., salutat de tovarăşa Elena (Continuare in pag. a 4-a)
Autorondueerea muncitorească in acţiune f încheierea vizitei tovarăşului
t în Editura politică t
a apărut: ? Kim Ir Sen în ţara noastră
De ia măsuri la NICOLAE \
T o v a r ă ş i i
Nicolae
CEAUŞESCU \ După vizita pe care a e- Sen, secretar general al Ceauşescu şi Kim Ir Sen
transpunerea for in viaţă - CUVlNTARE LA ţ £ectuat-o în ţara noastră, Comitetului Central al au sosit împreună la aero
Partidului Muncii din Co
invitaţia
tovarăşului
la
DESCHIDEREA t Nicolae Ceauşescu, secretar reea, preşedintele Republi port.
Democrate
Populare
cii
bucureşteni
Numeroşi
un drum cit mai scurt FORUMULUI l general al Partidului Co Coreene, a părăsit capi prezenţi aici au ovaţionat
TINERETULUI \ munist Român, preşedinte tala. îndelung pe cei doi condu-
Adunarea generală a re păşi sarcinile de plan şi 5 mai 1980 le Republicii Socialiste Ceremonia plecării a avut
prezentanţilor oamenilor angajamentele, măsură ca I România tovarăşul Kim Ir loc pe aeroportul Otopeni. (Continuare in pag. a 4-a)
muncii de ia Exploatarea re se realizează în perma
minieră Ţebea, ce a avut nenţă. în vederea cunoaş
loc la începutul acestui an. terii temeinice a sarcinilor înfăptuind prevederile programului
a fost deosebit de rodnică, de către fiecare lucrător, Trecere în revistă a formaţiilor
în sensul că a făcut o ana s-a stabilit ca cifrele de judeţean de dezvoltare a zootehniei
liză amănunţită şi exigentă plan pe luna care urmează
asupra realizării sarcinilor să fie prelucrate cu întreg artistice ale elevilor
pe 1979 — sarcini ce au colectivul pînă în ziua de
, fost îndeplinite — şi a sta 25 a lunii în desfăşurare.
bilit căile prin care se va Lucru care, de asemenea, Cei mai tineri artişti ama activităţii in şcoală, de în La Bărăşfi a început
acţiona în 1980, ultimul şi se înfăptuieşte, cu prilejul tori — elevi din şcolile ge dreptare a lipsurilor. O apa
cel mai important an al ac adunărilor lunare de pro nerale şi din licee — au ur riţie de surpriză au fost ele popularea unui nou complex
tualului cincinal, pentru ducţie. în acelaşi timp, pro cat duminică la rampa noii vii claselor a 11-a de la li
creşterea producţiei de căr gramul prevede stabiliza etape a Festivalului naţional ceul pedagogic, cu „Bucuriile
bune. în cadrul adunării a rea oamenilor pe posturi „Cînlarea României“, 'trece primăverii“, ca şi recitatoa * Fructuoasă colaborare intre constructor şl bene
fost prezentat şi adoptat şi locuri de muncă, şi în rea in revistă a formaţiilor rele Camelia Popa (şcoala ficiar • Calitatea ireproşabilă a lucrărilor • Punerea
(după ce a fost completat acest sens s-a hotărît — de teatru, brigăzilor artisti generală nr. 3) şi Daniela Pe- in funcţiune a noului complex asigură o capacitate
cu idei izvorîte din cuvîn- .şi această hotărîre a deve ce, montajelor literar-muzi- truş (casa pionierilor şi şoi în plus de peste 3 800 locuri pentru îngrăşarea tauri
milor patriei, cu creaţii ori
cale şi' a grupurilor de reci
tul participanţilor l-a dis nit realitate — să nu se tatori din şcoli a prilejuit cu ginale). O surpriză — dar nu nelor • Se află în construcţie noi obiective destinate
cuţii), un program de mă mute oamenii dintr-o for noaşterea stadiului de pregă plăcuta — a fost absenta din creşterii vacilor cu lapte şi tineretului pentru repro
suri menite a asigura — maţie în alta deeît cu a- tire a acestora, repertoriul a- întrecere a şcolii generale ducţie.
.prin .aplicarea lor — cadrul probarea şefilor de echipe, borclat, nivelul interpretativ, nr. 7.
âverabil realizării sarcini de brigăzi, de sectoare. O modul in care cadrele didac
lor şi angajamentelor asu suită de subpuncte din plan tice se preocupă pentru ca La Orăşlie, o parte din Preocupîndu-se, sub con-, tuirea prevederilor progra
mate pe anul în curs. .prevăd analiza periodică a noua întrecere a muncii şi spectacol s-a desfăşurat greoi, ducerea organelor şi orga mului judeţean de dezvol
datorită asistentei tehnică nc-
nizaţiilor de partid, de
— Consiliul oamenilor activităţii formaţiilor care creaţiei să cîştige în calitate. corcspunzătoare de care a dat transpunerea exemplară în tare a zootehniei, an de an
muncii a trecut, imediat nu-şi realizează normele şi Pe scena Casei de cultură dovadă casa de cultură. Din viaţă a hotărîrilor adoptate sînt puse în funcţiune "noi
după adunarea reprezen sprijinirea acestora în creş din Deva au evoluat 44 de tre formaţiile artistice din obiective care asigură o
tanţilor, la aplicarea măsu terea producţiei, măsură formalii de gen şi recitatori şcolile oraşului şi din zonă de Congresul al Xlî-lea al valorificare superioară a
rilor, ne spunea Viorel Sir- care, de asemenea, se rea din 10 şcoli ale municipiului. s-au remarcat brigăzile artis partidului în domeniul a- potenţialului zootehnic de
ca, inginer şef cu produc lizează. şi care a dus, în Timp de şase ore, montajele tice de la şcolile generale nr. griculturii, lucrătorii ogoa care dispun unităţile agri
ţia. Am procedat astfel din special in lunile martie şi literar-muzicale, brigăzile ar 1 şi Geougiu, montajul lite- relor judeţului nostru acor cole. în acest context se
două motive : pe de o par aprilie, la scăderea conti tistice, fragmentele de teatru, rar-muzical al claselor I—IU dă o atenţie deosebită dez
te, pentru a asigura reali nuă a numărului de brigăzi grupurile dc recitatori dc la Pricaz. voltării sectorului zooteh înscrie şi recenta dare în
zarea sarcinilor de plan, ce rămîn sub "pian. O sea şcolile generale nr. 1, 2, 3, 4, La Călan, formaţiile artis nic, sporirii aportului com exploatare, respectiv înce
iar pe de altă parte pen mă de măsuri din pro 5, 6, S, Casa pionierilor şi tice ale liceului şi şcolii ge plexelor de tip industrial perea popularii cu anima
tru a atrage masele de oa gram se referă la sporirea şoimilor patriei şi Liceul pe nerala au dovedit preocupare îa creşterea producţiei de le, a adăposturilor de la
meni ai muncii la condu preocupărilor pe linia e- dagogic Deva, şcolile genera pentru diversitate şi conţinut Asociaţia economică inter-
cerea şi buna desfăşurare a co-nomisirii energiei, lem le din Cristur. Păuliş, Soimuş (o notă bună scenetei „Sini lapte şi carne, la îmbună
activităţii de-producţie, ga nului, precum şi recupera au oferii publicului mare şi alilca meserii“ de la ciclul l), tăţirea aprovizionării popu N. T1RCOB
ranţia obţinerii de noi şi rea armăturilor metalice. In mic spectacole cu ales mesaj laţiei cu produse agroali-
noi succese. perioada trecută din acest educativ. (Continuare în pag.ti 3-a) mentare. Urmărind înfăp (Continuare în pag. a 2-a)
Programul la care ne re an au fost economisiţi cir O frumoasă participare, ca
ferim — ce cuprinde 14 ca 150 mc lemn de mină, număr şi gen de formalii, au
măsuri — vizează, în pri compresoarele funcţionează avut şcolile generale nr. 4, 5,
mul rînd, creşterea extrac cu două ore mai puţin de- 3, 6 şi liceul pedagogic. Mon
ţiei de cărbune. Astfel, s-a cît înainte, ceea ce aduce tajele literar-muzicale de la
prevăzut ca frontul de lu economii însemnate de e- şcolile generale nr. 4, 3, 5 şi
cru asigurat să fie cu 10 liceul pedagogic, ca şi echi
la sută mai mare ca cel a- TRAIAN BONDOR pele de teatru dc la şcolile
flat în exploatare, pentru generale nr. 2, 4, 5 şi liceul
a se'“ putea îndeplini şi de- (Continuare in pag. o 2-a) pedagogic au abordai reper
torii cu adine continui poli
tic şi patriotic, remareînd tot
Glasul odată valoroase talente, iar
brigăzile artistice de Ia şco
pâmîntului lile generale nr. 4, 5, clase
le l—11) dc la şcoala gene
rală nr. 3, s-au dovedii au
In Munţii Orăştiei, prin încearcă să aducă pe ecran tentice forme dc stimulare a
verdele crud al ierbii, gla civilizaţia acelor vremi, cu
sul pămîntulni răzbate dis datinile si ritualurile ei, o Unul din adăposturile
tinct, Aici, unde locul nos lume structurală după măr noulut complex zootehnic
tru în istorie Sporeşte în turii si documente, care să de la Bâră.şti.
demnitate, se aud. altfel de- fie cit mai veridică.
cît pînă acum, paşii stră Unitatea cromatică pe
bunilor daci. Cinci sule de care pictoriţa Horlenzia
artişti ai scenei româneşti, Georgescu, o conferă, pa
mulţi dintre ci actori de siunea profesionala cu cu tul. Această acţiune este groindustrlale Hunedoara, To- nal de partid şi Ilodica Stroe, I
directorul căminului cultural. J
teşti şi Haţeg. Tot in aceas
condusă de Ioan Oprean, La-
prim rang ai cinematogra re Cornelia Mihalache zăr Cornel, Dorin Oprean, tă perioadă se excculă lu
fiei. aduc in contempora crează ambianta desfăşură Octavion Manea, Caulemir crări de cartări agrochimice CURSURI
neitate istoria (le milenii a rii cadrelor, apropie tot nuii ' Obirşan, Viorel Mic şi Ma şi pedologice pe circa 12 000 DE PERFECŢIONARE
rian Başa, membri ai comi
acestor pămînturi, persona mult filmul de ceea ce se CU FORŢELE UNITE tetului de cetăţeni. hectare dc pajişti. La E.M. Giielari s-au or- |
je intrate în legendă. Re aşteaptă dc la o asemenea ALE SATULUI INTERVIU ganizat cursuri de perfecţio- ’
putaţi cineaşti, în frunte cu operă. S-au tras 1 700 me lucrări de caiîtAri CINEMATOGRAFIC nare pentru mccanicl-ma.şini *
electricieni
şi
„Profilul
activistului
dc
regizorul Gheorghe Vilani- tri de peliculă din cei peste In satul Tătărăşti, comuna AGROCIIIMICE partid“ a fost tema interviu de extracţie, mină, artificieri, |
de
lăcătuşi
I
dis si secundul său Dorin 4 500. I 700 metri la care 1 Va(a dc Jos, a început con- ŞI PEDOLOGICE lui cinematografic, organizai frezori şl rabotori. Cursurile *
Moldovan. se află în luptă se vor adăuga alte sule la strucţia unui cămin cultural. Personalul muncitor de la la Geoagiu, pe marginea fil ’ sini. frecventate de peste 200 I
Acest obiectiv se realizează
dc muncitori.
cu timpul fi cu ei înşişi Grădiştea Muncclului, Ia cu forţele unite ale satului Oficiul de agrochimie şi pe mului românesc „Clipa“. La
pentru a iarna, aici, filmul Urai, la Bulzestii de Sus, I * ţii cu sprijinul primăriei. Lo dologie Deva execută, in pre reuşita acţiunii — la care au
participat elevi ai liceului a-
„Burcbista“ (sau- „Fierţii si aici. unde pămîntul nostru cuitorii au făcut şi ars cără zent, lucrări de cartări agro groindustrial — au colaborat
mida, varul, au procurat
suprafaţă
de
e
chimie»
pe
aurul“), după scenariul lui cintă istoria. * ţigla, au extras si transpor- 13 000 hectare Ia unităţile de Simlna Samoilcscu, secretar
adjunct cu probleme de pro
Mihnca Ghcorghiu. Aici, ei LUCIA UCIU J tai nisipul, piatra şi balas pe raza consiliilor unice a- pagandă la comitetul comu
