Page 42 - Drumul_socialismului_1980_05

% »RUMUL SOCIALISMULUI NR

înfăptuind prevederile programului
SIMPOZION
judeţean de dezvoltare a zootehniei
Cinematograful „Patria“
din Deva a găzduit un sim­
pozion de larg ecou edu­
cativ pe tema „Partidul Co­ 18,00Telex
munist Român — conti­ 16,05Telcşco.
nuator al mior glorioase La Bărăşti a început
Dezbatere deschisă, de ia inimă tradiţii de luptă”. La reu­ 16,25 Curs a
şita
organi­
simpozionului,
mană
zat in colaborare cu Liceul 16,45 Legcnil;
ia inimă, în căutarea soluţiilor industrial nr. 3 Deva, au popularea unui nou film fo
profesorii
Ileana
colaborat
Herbei, Ioan Sebcşan, Du­
mitru Susan şi ofiţerul in 17,10Tragere
Un mare numai’ de locui­ Iată doar o secvenţă a denţe cu Decretul 153. rezervă Nicolae Băncloiu, complex 17,20 Fotbal
tori din comuna Vorţa au acestui larg dialog. La rindul său, medicul din Bucureşti. Filmul româ­ avanpre
nesc „Pe aici nu se trece“
fost prezenţi, duminică, în Ţăranul Petru Butaş : Mihail Machison a prezen­ a întregit manifestarea. neul fi
satul Visca la „Tribuna de­ „Am avut poieni care în tat unele aspecte ale igie­ (Urmare din pag. 1) ţeg şi Toteşti, care au spri­ natului
mocraţiei“ — manifestare, ultimii ani s-au plantat. Şi nei muncii de miner, a- „LA IZVORUL jinit constructorul cu forţa
care prin detaliile sale con­ în anii viitori s-or mai vînd în vedere numărul cooperatistă Bărăşti. Direc­ de muncă necesară. Numai 18,50 1001 de
crete, şi-a justificat cu planta şi altele. Aceasta mare de oameni din comu­ CRIŞULUI“ torul acestei unităţi agrico­ în duminica trecută, spre 19,00Telejun
prisosinţă denumirea. A fost restringe păşunile. Cum fa­ nă care lucrează în acest le, medicul veterinar Emil exemplu, pe acest şantier 19.25 La orcli
La
Blăjeni
încheiat
s-a
cu adevărat o dezbatere cem cu creşterea vitelor?“. domeniu, iar * tehnicianul duminică cea de-a doua e- Jeldujer, a ţinut să expri­ au fost prestate mal mult conomii
deschisă, de la inimă la E. Maiorescu : ,.Restric­ Ioan Penzeş s-a referit la diţie a festivalului local me numai cuvinte de mul­ de 2 000 ore-om de muncă 19,45 Noi, fe.
inimă, pe o largă proble­ ţia păşunării în plantaţiile principalele prevederi le­ „La izvorul Crişului“. Ziua ţumire şi laudă la adreSa patriotică, . detaşîndu-se a- 20.25Tel (‘cilii
matică ce interesează locui­ tinere, sub 20 de ani, este gale privind construcţia de încheierii manifestărilor a constructorului — I. C. S. portul cooperatorilor din „Mari t
fost dedicată formaţiilor ar­
torii comunei. justificată ca element pro­ locuinţe. tistice din aşezarea gazdă Hunedoara, care a situat pe Unirea, Pui, Livadea, Os­ gizori".
Au participat tovarăşii tector, dar pe teritoriul co­ De un larg interes s-a a festivalului şi din comu­ prim-planul preocupărilor trov, Şerel, Toteşti, Sarmi-
dr. ing. Nicolae Zăvoianu, munei există destule alte bucurat, de asemenea, re­ na Buceş. Tulnicăresele, sale calitatea lucrărilor. In­ zegetusa, Sălaşu de Sus, Să- unui
membru al Biroului Comi­ locuri de păşunat, iar la glementările care privesc montajul muzical-literar, ta­ tr-adevăr, constructorii şan­ laşu de Jos şi altele. De a- Premiei
raful, soliştii dc muzică
tetului judeţean de partid, nevoie dăm învoiri pe alte pensiile pentru ţăranii cu tierului, condus de tovară­ tlucţic
directorul Institutului de suprafeţe cu păduri de pes­ gospodărie individuală, pre­ şul Teodor Baciu şi-au în­ semenea, se remarcă ajuto­ america
cercetări şi proiectări mi­ te 20 de ani. Totul este zentate de tovarăşul Vasile deplinit cu exigenţă şi răs­ rul acordat de Lucian A- 22,05 Telejun
niere, Tiberiu Istrate, mem­ că trebuie realizat un pă­ Corceag. pundere sarcinile ce le-au limpescu, Nistor Vlăsceanu,
bru supleant al Biroului şunat organizat; vitele tre­ „Tribuna democraţiei“ a Petru Ţîţ, Ilie Marcu, Mir-
Comitetului judeţean de buie păzite“. prilejuit la Visca o dezba­ fost încredinţate. Construc­ cea Neiconi — să-i amin­ St AC
partid, redactorul şef al — în cazul acesta ar tre­ tere concretă, la obiect şi tori, cum sînt Ion Petra- tim doar pe cîţiva dintre
ziarului „Drumul socialis­ bui să ne îngrădim păşu­ asupra altor probleme: a- che, Mihai Ispas, Viorel lucrătorii noului complex —.
bucureş:
mului“, ing. Emil Maiores- nile, dar nu avem lemn. sistenţa sanitară, aspru cri­ populară din sat şi din Dura, Theiss Mihail, .Gheor­ la punerea în functiuntţ a dioprogramu
Criş, grupul vocal şi dan­
cu, inspectorul şef al In­ — Vă vom da. Uite aici ticată aici pentru caracte­ satorii din Slănija-Buceş ghe Pînzaru şi mulţi alţii, primei ferme din, caclru' Radiojurnal
spectoratului silvic jude­ e şi brigadierul nostru sil­ rul său sporadic şi inefi­ au oferit un spectacol a- împreună cu formaţiile de sociaţiei. Tot aici Se'mflă presei ; 8,10
ţean, Ionel Codreanu, acti­ vic şi o să vă dea. cient ; modernizarea şi în­ preciat. montori, instalatori sau e- în execuţie lucrările la o diilor; 9,00 1
vist al Comitetului jude­ — Vă mulţumim. treţinerea drumurilor ; ob­ lectricieni din care fac par­ altă fermă profilată pe 9.05 Răspunc
lor ; 10,00 B
ţean de partid, Ioan Pen- Alţi cetăţeni, între care ţinerea lemnului de con­ MOMENT EVOCATOR te, au dovedit multă hăr­ creşterea viţelelor de re­ 10.05 Ansaml
căminului ci
zeş, tehnician la secţia de Aurel Căsălean, loan Bi- strucţie şi pentru foc ; nicie şi pricepere în reali­ producţie, obiectiv care are neşti-Gorj ;
sistematizare a" Consiliului sorca, Zaharie Rus au pus transportul în comun (cri­ La Şcoala generală nr. 6 o capacitate de peste 2 700 socialiste ; 1
popular judeţean, Gheorghe întrebări in legătură cu cu­ ticat mai ales pentru com­ Devii a avut loc un mo­ zarea obiectivelor din ca­ capete. ştiri ; 11,05 .
ment evocator dedicat ani­
Bîldea, de la baroul de a- răţarea şi îngrijirea păşu­ portamentul reprobabil al versării a trei decenii şi ju­ drul fermei pentru creşte­ oierilor ; 11,
vocaţi Deva, Vasile Cor- nilor, limitele de la care unor şoferi care nu res­ mătate dc la victoria asu­ rea şi îngrăşarea taurine­ In judeţul nostru s-au ra radio-tv.
de ştiri ; 12,i
Veterani
pra
fascismului.
ceag, de la Oficiul jude­ acestea intră în patrimo­ pectă traseul'şi orarul de de război, profesori, au e- lor, adăposturile construite realizat sau se găsesc . în folclorului
Cîntec de p
ţean de pensii pentru ţără­ niul statului, condiţiile per­ parcurs etc.). S-au făcut şi vocat eroismul ostaşilor ro­ aici asigurînd un plus de construcţie şi alte obiective Ia 1 la 3 ; 15
mers
care
nime, medicul Mihail Ma- ceperii impozitului pe te­ unele propuneri în legătură mâni, sacrificiul au suprem pînă peste 3 800 locuri pentru care se înscriu pe coordo­ taţilor ; 16,(
în
Ia
chison. renuri. S-au formulat şi li­ cu aceste probleme (repa­ lupta pentru eliberarea pa­ îngrăşatul animalelor. Ca­ natele dezvoltării şi .moder­ 16,15 Cîntece
înlîlnirea a debutat prin- nele critici la adresa con­ rarea şi întreţinerea unor triei de sub dominarea fas­ pacitatea respectivă se a- nizării zootehniei. între al­ Arvinte ; IC
tr-o scurtă expunere pre­ siliului popular, mai ales drumuri, construirea unei cistă. In acest cadru emo­ daugă la alte peste 10 000 tele, amintim că prin popu­ economice ;
românesc pr
purtătorii
ţionant,
cravate­
zentată de tovarăşul Emil în privinţa lipsei de ini­ gherete de aşteptare în sta­ lor roşii cu tricolor din locuri e x i s t e n t e la larea la întreaga capacitate Buletin de •
romă
Maiorescu asupra unui grup ţiativă în curăţarea păşu­ ţia de autobuz) cărora, în clasele a V-a au semnat A.E.I.C.I.T.B. Orăştie. Prin a adăposturilor din Ilia, limbii ţară
mea-i
de prevederi legale privi­ nilor, precum şi a soluţio­ spiritul întregii dezbateri, legămintul pionieresc. Vaidei, Grind şi Beriu se Corul ansan
toare la folosirea fondului nării stării terenurilor su­ li s-au dat prompt soluţii, punerea în funcţiune a va asigura creşterea efec­ „Rapsodia r
noului complex se asigură
funciar, păşunatul în tere­ puse impozitului. astfel incit toţi participan­ PROCES Orele scrii ;
nurile plantate (în strînsă în strînsă legătură cu a- ţii au plecat cu sentimen­ obţinerea şi livrarea anua­ tivului cu peste 4 500 bovi­ populare cu
Dan Moisesi
legătură cu sarcinile puse ceasta, juristul Gheorghe tul mulţumirii pentru un CINEMATOGRAFIC lă din unităţi cu profil zoo­ ne, din care 2 800 vaci cu vănescu ; 20,
de documentele Congresu­ Bîldea a prezentat conţinu­ lucru bine făcut. Documentarul „Băiatul, din tehnic unde procesul de lapte. Creşterea animalelor IiUcă ; 20,45
lui al XIT-lea al partidu­ tul unor acte normative Primarul comunei, tova­ I.ita“ — un film realizat producţie se desfăşoară du­ după tehnologii avansate, re ; 22,00 O
Bijute
23,00
lui în faţa zootehniei) ş.a. care se referă Ia folosirea răşul Petru Lucan, şi se­ dc întreprinderea „Victoria“ pă tehnologii de tip indus­ de ¡tip industrial, în aceste 23,30—i;G0 N<
Călan,
colaborare
cu
in
Problematica a -gtîmit un terenurilor .agricole, succe­ cretarul organizaţiei de ba­ Procuratura oraşului Hune­ trial, a aproape 7'000 tone complexe constituie o im­ nocturn.
¡larg interes exprimat prin siunea ‘la diferite bunuri ză de partid din sat, tova­ doara, pe teme de protec­ carne de bovină. portantă modalitate de ri­ TIMIŞ O AR
tnumărul mare de întrebări .materiale, comportamentul răşul’ iPavel Stoic, s-au an­ ţia muncii — a prilejuit ci- Demn de remarcat este dicare a producţiei şi pro-, litatea radio
teva
gricultură;
suplimentare. oamenilor în diferite inci- gajat să asigure o bună educativc manifestări politico- şi faptul -că la construcţia ductivităţii muncii, de în- . pe columna
El
a
atractive.
mobilizare a locuitorilor co­ fost obiectul unor procese complexului de la Bărăşti, ; aici de 2050
munei la soluţionarea tutu­ cinematografice organizate făptuire a profundei revo­ manenţă ş
ror ¡problemelor care de­ la Depoul C.F.R,, I.M.M.R., o contribuţie de seamă luţii agrafe prefigurată de 20,30 Ritmul
„Marmura“ şi Liceul indus­
pind de forţele locale. trial din Simeria. şi-au adus-o şi unităţile a- documentele celui de-al tofoniU dv.;
dor
Arghezi
gricole din raza consiliilor XII-lea Congres al parti­ nui adevăr“
CORNEL ARMEANU unice agroindustriale Ha­ dului. tite de Mi
Ion Caramit
gure de mic
dr. Gh. I. 1
Cînd însemnele vieţii se numesc hărnicie, entuziasm şi prietenie «INI
Maria Munteanu era căţă­ ambele erau eleve ale Grupu­ înălţime nişte recipienţi mari mul rînd prin' faptele de DEVA : J(
rată undeva sus, pe o esta­ lui şcolar profesional al din lole. Trei oameni din e- muncă, prin calitatea muncii e A noua
cadă metalică fi suda la o C.S.H. chipă stăteau în jurul meu. lor. Au găsit timp să acti­ Cinci seri (
DOARA : I
conductă masivă de otel. Pî- — De ce toctnai sudorile ? Unul îmi ţinea masca, altul veze şi în organizaţia de ti­ dozerul (FI:
nă să coboare, am stat de N-a fost cumva o întâmplare cablul, iar al treilea... ţinea neret, să urmeze liceul seral. dovadă penti
vorbă cu tovarăşii ci de această alegere ? de mine să nu cad. Mergeam Firesc, primirea lor în rîn- Capcană pei
structorul) ;
muncă. — Nu. Eram copilă şi lo­ acasă şi plîngeam de ciudă. durile comuniştilor nu a mi­ Un poliţist
— ,Cu felele noastre aveţi cuiam lingă un atelier de A doua zi reveneam cu ini­ rat pe nimeni. Dimpotrivă... rea) ; Rug ş
treabă? Nici nu puteaţi ni­ ma cit un purice şi mă uitam Tinerele de odinioară, astăzi iembrie) ;
Aspect clin secţia ¡bobinaj a ¡I.F.A. „VLscoza“ clin Lupeni. construcţii metalice — îşi a- I-II o Lăst
Foto : M. OLTEANU meri mai bine — ne spune minteşte Maria Munteanu. dacă nu s-a dărîmal ceva. sînt mame şi au rămas tot zboare (Re
Cornel Sasu, secretarul orga­ După aceea au urmat alte frumoase, tot tinere. Nu şi-au PENI: Cn
nizaţiei dc partid nr. 4 de la Toată ziua eram printre şantiere: laminorul de 1000, pierdut deloc din feminitate, ral) ; Luca i
lotul IV al Şantierului 2 — muncitori. Mă fascina mai O.S.M. II, „Semifabricatele“ deşi viata aspră de şantier, citoresc) ; V
soţ
Autoconducerea montaj instalaţii al I.C.Ş.H. ales flacăra sudurii electri­ şi altele. meseria bărbătească pe care (Luceafărul!
sub
să
Sînt de mulţi ani pe şantiere, ce... Am fost foarte fericită — Astăzi sîntem „ca vră­ P fac de aproape un deceniu, întreaga li
resc); LONE
muncitorească în acţiune am muncit alături de felu­ cînd am reuşit la şcoala pro­ biile“. Aşa ne zic tovarăşii cite zece ore pe zi, le-ar padă (Miner
fesională. Atîta îmi plăcea să
îndemna să crezi altfel. In
riţi ¡oameni, şi mai buni. şi
Nici o dovac
■mai răi, am avut şi personal sudez, incit stăteam după o- noştri, bărbaţii. Dar sînt oa­ toţi aceşti ani prietenia lor (Muncitoresc
(Orinare di» pag l ) absenţelor :.şi [învoirilor este ;feminin în echipă, dar vă rele de practică şi exersam. meni de omenie. De la ei am s-a sudat, în clocotul şantie­ Doctorul B(
toresc) ; UR
rin .continuă scădere. ;ln pa- spun ¡drept, aşa fete de is- — La absolvirea şcolii — învăţat ceea ce ştim, ne-au relor. Iar faptul că solii lor (7 Noiembrii
ţ
nergie, iar armăturile sînt ¡ralel, s-a .acţionat şi pen­ ,pravă n-am prea 'întâlnit. o completează Paulina Rimili înconjurai tot timpul cu gri­ au amîndoi aceeaşi profesie pot trăi fără
recuperate şi refolosite. S-a tru îmbunătăţirea .condiţii­ — Sînt mai multe? — am fost repartizate la lo­ jă, ne-au respectat, ne-au să­ (lăcătuşi-mecanici), cu se nu­ roşie) ; GUI
ra
(Minerul;
prevăzut participarea mai lor sociale .din .întreprinde- | — Avem mai multe prin­ tul unde sîntem şi acum, care rit în ajutor la greu. Deşi mără printre muncitorii frun­ Elefantul all
:
intensă a .personalului re, .care .constituie tema u- tre noi, dar eu mă refer la construia laminorul bluming. sînt uneori mai nervoşi, mai taşi ai combinatului siderur­ viitoare — s
căra) ; GEO/
TE3A la îndrumarea .acti­ ¡nui alt -capitol .al ¡progra- j cele două prietene nedespăr­ Dar la început am fost tare ursuzi, au un suflet ca punea gic hunedorean, argumentea­ împotriva ft
vităţii de producţie. în pre­ ,-mului, de'.măsuri, in sensul ţite, sudoriţele ,Maria ‘Mun­ necăjită. N-aveam încă 18 caldă... ză, înlr-un fel, această prie­ cultură) ; H
1
zent, toţi cei ce muncesc ¡realizării .acestui deziderat teanu şi Paulina Rimili. Au ani şi nu puteam intra la Au trecut anii. Absolven­ tenie trainică. nelinişte (Po
In numele F
la sediul întreprinderii sînt se .organizează -,un ¡control : venit la noi cam în acelaşi punctele de lucru... Apoi am tele de odinioară sînt astăzi ...Maria Munteanu şi Pau­ LAN : Umb:
repartizaţi pe sectoare .şi zilnic .privind .activitatea | timp, după ce-au terminat început să lucrăm efectiv. lina Rimili şi-au reluat mun­ binţi (Casa
formaţii, contribuind direct cantinei, ¡calitatea .meniuri­ profesionala, au crescut pe mescriaşe de bază ale lotului ca pe estacada viitoarei uzi­ SIMERIA : I
la rezolvarea problemelor lor, curăţenia în vestiare, şantier, s-au format ca oa­ Astăzi, cînd îmi amintesc, IV. Şi-au cîştigal respectul ne cocsochimice de pe plat­ rege (Mureş:
om de zăpai
ce se ivesc în producţie. sălile de apel, băi etc. meni şi meseriaşi de nădej­ îmi vine să rid. Sudam la şi abrecierea unanimă. în bri- forma siderurgică din Călan. ca (Lumina)
Un- .capitol important al Se poate afirma .că ia de. Iar dacă astăzi sînt în­ Luminaţi de strălucirea al­
programului se referă la E.M. Ţebea se acordă o a- drăgite şi apreciate de între­ bastră a arcului electric, în­
îmbunătăţirea .disciplinei şi tenţie .deosebită aplicării în gul colectiv, meritul este în târziem printre constructori, |VREj
ordinii în muncă. în cele viaţă a ¡programului foru­ primul rînd al lor. încercînd să ne întipărim în
4 luni trecute din acest an mului muncitoresc .de con­ ...Şi aşa am descoperit o memorie cele mai ¡edificatoa­ Timpul ]
s-a desfăşurat o intensă ducere — adunarea gene­ prietenie adevărată şi tot­ re .momente ale devenirii lor, ziua de 14
muncă de educare a oame­ rală a oamenilor ¡muncii. odată o edificatoare pagină prin muncă şi în clocotul frumoasă da
nilor în 'lumina respectării Acest .mod de a gîndi şi de viafă, pe care două tinere muncii. Exemplul lor simbo­ cerul tempo:
Vîntul
va
disciplinei.; cei ce lipsesc proceda constituie ¡un fac­ atrase Încă de pe băncile cu intensi
nemotivat sînt puşi în dis­ tor .ce duce ¡la ¡creşterea şcolii spre una şi aceeaşi pro­ lizează exemplul milioanelor lcm/oră, din
cuţia colectivelor, cu pri­ continuă a rodniciei activi­ fesie — profesie aspră, băr­ de tineri din această (ară, tura maximi
să între 17 !
lejul adunărilor lunare şi tăţii productive, ¡E.M. Ţe­ bătească, pe care puţine fe­ care în aceşti ani fertili se cea minim
în toate ocaziile cînd se a- bea numărîndu-se, ¡în ciuda mei se încumetă încă s-o fa­ înscriu conştient, cu entu­ grade. Di
nalizează mersul activităţii unor greutăţi pe care le-a că — au scris-o împreună, ziasm şi abnegaţie pe traiec­ condiţii de :
mei slabe la
productive. De asemenea, întîmpinat în primele două cu ambiţie itinerească, prin toria ascendentă a comunis­ La munte,
s-a introdus sistemul ca .luni ale anului, ¡printre în­ fapte de muncă a căror în­ mului, contribuind, prin iot cerul tempo:
învoirile să fie aprobate treprinderile cu realizări semne au rămas pe multe din ceea ce fac, la propăşirea pă-amiaza, i
ploaie însoţit
doar cu acordul şefilor de merituoase ale oraşului şantierele Hunedoarei. patriei socialiste. electrice,
formaţii şi numai în cazuri Brad -şi ale judeţului nos­ Dar să revenim cu aproa­ serviciu: A.
bine justificate. Numărul tru. pe un deceniu în urmă, cînd MUNTEANU MARÍA BAULINA RIMILI MIRCEÂ LEPĂDATU