Page 45 - Drumul_socialismului_1980_05

—iiTnmm i#un* nunra bpuyv
t
sala D€ LE' ’ -'â
1t
Imperativul perfecţionării continue
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VÂ 1
a vieţii interne de partid

Rezultatele valoroase sînt efectul
direct al modului
în care comuniştii îşi îndeplinesc
propriile hotărîri

Cum se traduc în viată combustibili, creşterea pro­
propunerile făcute de co­ ductivităţii etc. Ce am re­
munişti în adunările gene­ marcat ? Toate măsurile a
rale, hotărârile adoptate de căror termen de rezolvare
acestea ? Iată o întrebare erau scadente la data son­
al cărei răspuns am căutat dajului nostru, au fost tra­
să-l aflăm, de data aceas­ duse în fapt. Am putea da
ta, în organizaţia de partid numeroase exemple, dar ne
de la Uzina nr. 1, cocsochi- vom limita la unul singur,
micâ, din C.S. Hunedoara. care ni se pare mai deose­
Şi pentru a fi cit mai bit, atît din punct de ve­
concreţi, i-am propus tova­ dere al genezei sale, cît şi
răşului Andrei Petresc, se­ al modului în care o pro­
cretarul comitetului de punere a comuniştilor (de­
AL CQ IU SI LI ULUI'POPULAR JUDEŢEAN partid pe uzină, să efec­ venită sarcină prin adop­
tuăm un sondaj asupra mo­ tarea de către organizaţia
dului în care s-au îndepli­ de partid), a fost tradusă
nit prevederile înscrise în în viaţă.
Anul XXXII, nr. 7004 JOI, 15 MAI 1980 4 pagini — 30 bani planurile de măsuri ale co­ Concret. Cu cîtva timp
mitetului de partid. Astfel, în urmă, comuniştii, cei­
în şedinţa comună a comi­ lalţi oameni ai muncii din
tetului de partid şi a sectorul reparaţii la cald
Experienţa C.O.M., din luna martie — a cuptoarelor de cocsifica­
acumulată la Lupeni «imiOEIHHpH în care s-a analizat preo­ re, constatând că prin ve­
în mecanizarea ia • planului cuparea organizaţiilor de chiul procedeu de căptuşi-
ktitttrttu •dotării tehnice
re a uşilor se consumau
bază, a tuturor factorilor
lucrărilor miniere MVfclUt • înaltei calificări m responsabili pentru creşte­ multe cărămizi refractare,
. să fie îmbrăţişată rea nivelului tehnic al pro­ au propus o soluţie nouă
tot mai multe ducţiei — s-au adoptat o — căptuşirea lor cu beton. I.C. OrăşLie — operatoa­
serie de măsuri cu termene
mine din Valea LI, Lonea n laborator şi responsabilităţi precise, Ideea a fost preluată de că- rea m-se plastice I.ivia I)ă~
ni laş lucrează Ia o maşină
injectat butoane. Munci­
Jiului care vizau tocmai ridicarea MIRCEA LEPADATU toare foarte harnică şi con­
calităţii producţiei, econo­ ştiincioasă. Foto: V. ONOJU
pentru experimentarea mecanizării misirea de materiale şi (Continuare in pag. a 2-a) • —
® -
- e — o — • — ®
Sarcina de căpetenie ce
în rîndul minelor care a- rezultate semnificative, nu nici ca pregătire. La intro­ revine în această perioadă OPERATIVITATE SI CALITATE la
plică tehnologii moderne insă la nivelul aşteptărilor. ducerea primului complex organizaţiilor de partid de *
de exploatare a cărbunelui, Despre toate acestea am s-a format o brigadă din la sate, consiliilor unice a-
in speţă mecanizarea, mina purtat discuţii cu factori de cei mai buni oameni. Pe groîndustriale şi conduceri­ lucrările de întreţinere a cuitmor!
Lonea se află abia la în­ răspundere şi mineri, cu măsură ce am introdus ma­ lor unităţilor agricole este
ceput. Acesta este dealtfel scopul de a scoate în evi­ siv mecanizarea, am extin­ mobilizarea întregului po­ din Rapoltu Mare, unitate cooperativei agricole din
paradoxul, în.trucît, după denţă noi posibilităţi , de s-o, am descompletat ve­ tenţial de forţe şi mijloace unde prima praşilâ meca­ Sinlandrei, unde este în
cum se cunoaşte, aici au realizare a sarcinilor de chea formaţie, formînd al­ mecanizate la întreţinerea nică şi manuală la sfecla curs de finalizare praşila
fost introduse printre pri­ pian, îndeosebi pe seama tele, pe care le-am comple­ culturilor. Eficienţa acţiu­ de zahăr s-a încheiat pe manuală la sfecla de zahăr.
mele complexe mecanizate. atingerii parametrilor pro­ tat cu oameni noi. Dar tot nilor politice şi organizato­ toată suprafaţa stabilită — O susţinută mobilizare a
De atunci au trecut cît-iva iectaţi la utilajele com­ formînd noi brigăzi, fără a rice ce sînt întreprinse tre­ 35 de ha. Mecanizatorii Ti- cooperatorilor şi mecaniza­
ani. De ce totuşi, încă mai plexe. califica intens un nou val buie să se regăsească în tus Şerban, Ion Filimon au torilor !a întreţinerea cul­
vorbim de un început al — Mecanizarea — arăta de mineri capabili să mî- realizarea cu maximă ope­ efectuat cu deosebită răs­ turilor s-a făcui şi la cele
mecanizării la mina Lo­ ing. Grigore Grăjdăn, şeful nuiască tehnica, am rămas rativitate şi la un nivel pundere praşila mecanică, două cooperative agricole
nea ? Pentru că actualul sectorului III, sector care doar cu un nucleu restrîns. calitativ superior a praşile- iar cooperatorii Elena Fili­ din comuna Băcia. Secre­
tip de complex, folosit în are în dotare complexe me­ Se încearcă suplinirea prin lor şi lucrărilor de comba­ mon, Visalon Cismaş, Ana tarul comitetului comunal
abatajele minei Lonea, este canizate — a rezolvat la policalificare, însă nu la ni­ tere pe cale chimică a bu­ Danciu, Chioroşi Magdale- de partid şi primarul co­
introdus relativ recent. Dar noi, ca la oricare altă mină, velul cerinţelor. Observăm ruienilor, precum şi a boli­ na, Iosif David A. şi alţii, munei, tovarăşul -Traian
pînâ a se constata ce tip problema creşterii produc­ că mecanizarea nu e uşoa­ lor şi dăunătorilor culturi­ au fost primii care au în­ Cristoiu, a ţinut să-i evi­
de complex corespunde cel ţiei de cărbune, în condi­ ră, dar satisfacţiile sînt lor agricole pe toate supra­ cheiat praşila manuală. In­ denţieze pe mecanizatorii Ion
,,,mai bine condiţiilor de zâ- ţiile reducerii efortului fi­ foarte mari. Totul este ca feţele planificate. In unită­ ginerul şef al unităţii, Cor­ Secheleinu, Ilie Cornea şi
•'„aminteau fost încercate şi zic, o veche dorinţă a mi­ aceasta să nu fie conside­ ţile unde munca s-a orga­ nel Tărăpoancă, ne-a pre­ Alexandru Floroiu, oare este
experimentate mai multe nerilor şi îmbunătăţirii se­ rată o chestiune de cam­ nizat temeinic, la întreţine­ cizat că şi la cultura car­ şi şeful formaţiei de meca­
tipuri de complexe. Pe bu-* curităţii muncii. în condi­ panie, ci o preocupare per­ rea culturilor s-au înregis­ tofilor, care ocupă 40 de nizare de la C.A.P. Tîm-
na dreptate apreciem deci ţiile în care în prezent dis­ manentă, să se privească în trat rezultate demne de e- hectare, s-a efectuat rebi- pa, pentru contribuţia efee-
că mina Lonea a fost şi punem de un înalt grad de CONSTANTIN IOVĂNESCU videnţiat. Un bun exem­ lonatul şi erbicidarea. Cu N. TiRCOB
continuă să rămînă un a- mecanizare, ar trebui ca şi plu de urmat oferă, între forţe sporite se acţionează,
devărat laborator pentru rezultatele să fie pe măsu­ (Continuers in pag. a 2-a) altele, cooperativa agricolă de asemenea, pe ogoarele (Continuare în pag. a 2-a)
încercarea şi experimenta­ ra acesteia. Nu se întâm­
rea tehnologiilor moderne plă aşa deoarece zăcămîn- r
de lucru, a complexelor tul nu confirmă întotdeau­
mecanizate. Nu vom insista na estimările, mai ales a- Din iniţiativa
acum asupra eforturilor cu cum, cînd mina se adân­ şi în lo’osul
care se fac asemenea expe­ ceşte tot mai mult. Traver­
rimentări. săm acum, şi va mai dura, obşlei
S-a găsit tipul de tehno­ o porţiune de strat cu mari
logie care se pretează cel denivelări, o mare parte
Ştefan
.Tovarăşul
Rădic,
mai bine la condiţiile mi­ din producţia abatajelor nu i secretar adjunct al corni- / ţ
nei. în prezent, la mina poate fi extrasă decît cu ) totului comunal de partid, ţ
Lonea se află în exploata­ tehnologia clasică, ceea ce 1 ne informează, că duminică, i
1 11 mai, peste 80 de cetii- ?
peste 80 de
re trei complexe mecani­ duce la reducerea producti­ I ţ.eiii ai satului Tiuleşti, co-
Muie
zate, cel de-al patrulea fiind vităţii muncii şi, deci, a f muna Tomeşti, au partici-
au partici-
în curs de demontare pen­ producţiei de cărbune ex­ î pat Ia lucră iile de araoiia- i
de amena­
tru a fi introdus în alt a- tras. • ’ jare a unui drum pe o Iun- Tjare a unui drum pe o Iun-
t gime de peste 500 m, care
bataj. Cu aceste utilaje de O altă problemă care in­ 1 duce spre terenurile agrico-
mare tehnicitate, colectivul tervine este aceea că încă V Jc ale satului, precum si la
* săparea de şanţuri pentru .
de la I.M. Lonea a obţi­ nu dispunem de oamenii \ scurgerea apei pe ambele \
nut, fără îndoială, unele necesari, nici numeric şi / părţi ale drumului. La exc- /
\ cutarea acestor lucrări, au \
J fost folosite numai unelte /
\ si uM’aje proprii ale cetă- \
Cuminte si . tenii or satului, 7
mccenteI î Iniţiatorii acestei acţiuni, ţ
i in acelaşi timp şi cei mai
UmuaU eu minte t f activi dintre cetăţeni, s-au
fi
comunistul
a
dovedit
Pinii să adopte holănrea 7 Leu cesiu Sabin, demit^tii
l FI o rea Lcontin si Violina
primirii în partid a tinăru- unele chiar s-a renunţai, al­ 7 Tabac, Mircea Florea, Miron
lui Alexandru Micloş, co­ tele au fost automatizate. \ Florea, Elena Pisău şi alţi
muniştii de la secţie b.c.a. Acest proces se află în des­ ^ membri ai .organizaţiilor
a l.M.C. Bîrcea l-au carac­ făşurare. Tot şeful secţiei . proprii ale F.D.U.S., cărora .
terizat ca un muncitor bun, spune că prin îmbunătăţi­ 7 li s-a adăugat cu fapta şi >
harnic şi pricepui, că este rile cc vor fi aduse proce­ \ îndemnul Ioan BuJc, vi- \
ascultător şi cuminte. Cu­ sului tehnologic în următo­ nilor de plan la extracţia de cărbune. 1 copreşedintele . consiliului 1
Minerii de la Lonea depun eforturi stăruitoare pentru îndeplinirea ritmică a sarci­
minte în sensul comporta­ rii doi-trei ani, colectivul In foto : brigadierul Ion Ţîr, împreună cu cîţiva ortaci din schimbul I — pregătiţi să | popular comunal. j
mentului în muncă şi în ce­ va „discuta“ de la egal cu înceapă o nouă zi de muncă. Foto: A. LICIU
lelalte împrejurări ale vieţii. cele mai avansate creaţii în
In adunare a luat cuxnn- materie pc plan mondial.
.
lul şi inginerul Iile Motor- Ca intr-un fel de confir-
ga, şeful secţiei care a făcut mure, oameni dm această mise spre sectorul desfacerii bogaţii paletă cotoristică — lui în ’ organizarea si coor­
sec
o remarcă cu mare for[ă de lie au fost recent invitaţi către populaţie. Ca o nou­ diferite nuanţe de mov, ver­ donarea producţiei. In ca­
culorile
unităţii
în
activitatea
gcnpralizarc. l-a recoman­ în Cehoslovacia pentru a tate conservarea urzicilor pe de şi bej, de fapt verii 1 drul manifestării cel care au
este
—,
acestui
anotimp
luat cuvintul au reliefat în­
dat tînărului şi prin el tu­ monta o linie similară celei care doritorii de verdeţuri le s-a dat... cale liberă, şi, ca semnătatea deosebită a con­
turor tinerilor din secţie cu care lucrează ei aici, la vor găsi curind în comerţ o noutate de ultimă oră: De ducătorilor procesului <ic
să-şi menţină cuminţenia, Bîrcea. A ÎNCEPUT sub formă de frunze tocate luni, cooperativa Îşi va des­ producţie — în spiritul Dogii
la borcan.
nr. C — in organizarea mun­
că-i şade bine cu ea şi-i Aceasta este accepţiunea CONSERVAREA face aceste produse prin nu­ cii, Îmbunătăţirea disciplinei
face cinste, dar să fie cu recomandării inginerului VERDEŢURILOR IN ÎNTÎMPINAUEA meroasele tonete situate pe tehnologice, mobilizarea tu­
minte în abordarea unor Motor ga tinerilor, de a fi arterele comerciale ale mu­ turor lucrătorilor la Îndepli­
nicipiului.
La
probleme tehnice ale pro- cu minţi agere, sclipitoare, ducere întreprinderea de pro­ a VERII nirea şi depăşirea sarcinilor
industrializare
şi
du etici. Colectivul de aici neastâmpăraţi în idei şi în legumelor şl fructelor din Calendaristic, vara mai are DEZBATERE de plan.
şi-a dovedii superioritatea fapte, de a avea o nepo­ Haţeg, a început campania de aşteptat la... semnal. To­
a
verdeţuri­
ftită de concepţia conslruc- tolilă sete de cunoaştere şi de conservare primăveri. PSnă tuşi, la Cooperativa „Drum In organizarea consiliului
noile
prin
lor
acestei
Hunedoara
nou“
loare a instalaţiilor şi uti- de noutate, în prezent aici s-au produs modele de tricotaje (costu­ oamenilor muncii şi a comi­ an
sindicatului,
U
tetului
I.V.
lafelor secţiei, aducîndu-le circa 20 tone spanac-plure şi me din fire P.N.A. pentru Călan a avut loc o dezbate­
îmbunătăţiri de fond. La , CORNEL ARMEANU frunze — care au şi fost tri­ femei) coufecţlonate într-o re pe tema rolului maistru­