Page 46 - Drumul_socialismului_1980_05

Pag „ DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Viaţa de partid (Urmare din pag. i) I.M. Lonea-un laborator piexe tip S.M.A., produse

perspectivă — în cazul nos­ la I.U.M.P, Realizările sla­
be din prima parte a anu­
tru, să se execute cît mai
Comunişti îşi îndeplinesc corect tavanul artificial, să pentru experimentarea lui au la bază condiţiile
mai grele de strat, nere-
se folosească plasa cores­ guiaritatea apărută o vre­ 10.00 Teleşco
punzătoare, adică mai groa­ mecanizării me, care n-a permis ex­ 11.00 Roman
proprio fiofăriri să, să se umezească locul mineri să pilească, să gău­ la I.U.M.P. până se por­ ploatarea corespunzătoare răscruc
Reluare
de exploatare şi să se res­
pecte cu stricteţe nivelarea rească, dar insistă mai neşte bine complexul. Ei, cu complexele. Da aceasta 11.50 Tel ex
U'riiMir ii oaj* i) văţămîntului politico-ideo- blocului. în plus, să se re­ puţin pe problemele cu care care l-au construit, ştiu se adaugă şi o problemă 16.00 Telex
logic. zolve dinainte problema efectiv ne confruntăm în mai bine unde să intervină mai veche la noi — struc­ 16.05 Teleşco
trv „¡.uuniu'ea generală şi a- — Nu numai că am rea­ transportului. abataje, minerul necunos- dacă apar mici nereguli tura necorespunzătoare a 16.30 Curs d
foarte
efectivelor.
Avem
poi »us(inută în şedinţa co­ lizat în timp record o bo­ Despre cei care lucrează cînd problemele de hidrau­ care, neremediate la timp, 16.50 Soare,
care.
mună a comitetului de gată colecţie de asemenea efectiv în abatajele meca­ lică, ungere, tipuri de ule­ atrag complicaţii mult mai mulţi oameni noi, cu o mi­ de cur
partid şi a consiliului oa­ materiale, absolut necesare nizate ne-a vorbit Ion Co- iuri şi atîtea alte cunoş­ mari. că vechime la mină. în ţinerea
menilor muncii. Dovedin- desfăşurării în condiţii op- jocariu, şeful unei brigăzi tinţe strict necesare. Spe­ — Situaţia se va schimba aceste condiţii nici califica­ rea săi
du-se valoroasă, comitetul time. a cursurilor — sub­ dotate cu complex mecani­ cializarea în hidraulică este radical — afirma ing. rea nu e pe măsură. La 17.05 ReporU
Guaten
de partid a înscris-o în pla­ liniază maistrul Gheorghe zat: absolut necesară şi deci Gheorghe Feier, directorul acest capitol incă mai «- 17.25 Viaţa .
nul de măsuri, sarcina e- Grozăvescu, secretarul ad­ — Consider că la mina trebuie să se facă fără minei. Din această lună re­ vem de lucru. Oricum, în 18,35 Dese a
tectuării studiilor şi a rea­ junct cu probleme de pro­ Lonea s-a greşit încă de întîrziere, altfel vom con­ zultatele la complexe vor problema mecanizării sîn- marina
lizării ei, trasîndu-se unui pagandă al comitetului de la început cînd au fost re­ tinua să exploatăm neco­ fi mult mai bune. Fată de tem pe un drum bun. Ştim 19.00 Telejui
colectiv format din trei co­ partid —, dar le-am reali­ partizaţi oamenii la primul respunzător complexele. anul trecut, producţia a acum ce tip de complex 19.25 La zi
munişti (ing. loan Brad, zat la un înalt nivel gra­ complex introdus. Cei de Noi am fost şi la alte crescut considerabil, reali­ vom folosi în continuare, 19,45 Ora tii
maistrul principal Andrei fic şi, ce este mai impor­ atunci credeau că la aces­ mine să vedem cum se lu­ zările fiind obţinute îndeo­ ceea ce este foarte impor­ 21,10 Memor
Şpunei şi maistrul zidar tant, majoritatea sînt le­ te utilaje este. suficient să crează acolo. Am învăţat sebi cu complexele mecani­ tant. Ne-am gîndit deja să 21.30 Docunx
Ioachim Bocuşl, biroului gate nemijlocit de activita­ apeşi pe butoane, dar s-a cîte ceva şi am aplicat cu zate. Şi aceasta, în condi­ venim şi cu nişte îmbună­ „Dinco:
comitetului de partid reve- tea concretă din uzina noas­ văzut că atît nu e destul. bune rezultate. La noi ţiile în care, de cînd folo­ tăţiri. Spre exemplu, vom 22.05 Telejui
nindu-i misiunea să contro­ tră. Intr-adevăr, vizitînd A fost mai greu de recu­ însă, mecanizarea încă nu sim mecanizarea, doar un adopta şi noi sistemul troi­
leze şi să impulsioneze punctul de documentare perat după aceea ce s-a e privită cum trebuie, spre singur complex şi-a înche­ că, folosit la alte mine. A-
transpunerea ei în practi­ politico-ideologică ne-am pierdut în acest sens. Este deosebire de Lupeni, unde iat misiunea. Pînă acum am cesta permite o mai bună
că. Aceştia nu numai că au putut da seama că interlo­ nevoie la mecanizare, în atît minerii cit şi electro­ tot experimentat diferite ti­ exploatare a abatajului. Cu
efectuat studiul (cercetările cutorul nostru nu exagera primul rînd, de oameni dor­ mecanicii o privesc aşa puri de complexe pentru timpul vom aduce şi alte BG*6UREŞ
s-au concretizat printr-o deloc. nici să lucreze cu utilaje cum se cuvine, iar rezulta­ a vedea care e mai bun. îmbunătăţiri şi, bineînţeles, dioprogram;
inovaţie a cărei eficientă Iată deci, că atunci cînd moderne şi să fie foarte tele sînt pe măsură. Atunci Actualul tip corespunde vom încerca să ne îmbu­ Radiojurnal
presei ; 8,IC
anuală este de 900 000 lei), propunerile formulate de bine pregătiţi. Cursurile cînd se introduce un nou condiţiilor noastre şi ne-am nătăţim cît mai mult pro­ diilor; 9,00
dar au şi realizat primele comunişti în adunările ge­ de policalificare, aşa cum complex e bine ca o pe­ oprit ia el, pentru sectorul pria experienţă acumulată 9.05 Răspun
operaţii de căptuşire după nerale sînt receptate exact, sînt ele concepute, nu înar­ rioadă de 1-2 săptumîni să 3, întrucît în sectorul 4, şi pînă acum, comp’ lor ; 10,00 1
10.05 Radioi
noua metodă. Urmarea ? La analizate cu discernămînt mează oamenii cu suficiente se afle printre noi şi el mecanizat cîndva, în a- vident, şi cu cea ţi ai'te lor ; 10,35
ora apariţiei acestor rînduri şi stabilite responsabilităţi­ cunoştinţe. îi învaţă pe constructorii de maşini de cest an vom introduce com- mine. 11.00 Bulcti
mai mult de o treime din le aplicării lor operative Avanprcmi(
12.00 Buleti
uşile celor peste 370 de în practică, ele se constituie Revista mu
cuptoare sînt căptuşite prin în acţiuni de factură eco- Operativitate şi cantate Se pot asigura gospodării aîexe lui amator
noua operaţie, procedeul nomico-organizatorică cu e- moara foit
13.00 De 1;
fiind în curs de extindere. fecte directe ,şi dintre cele (tu C din OUR I* turilor s-au remarcat coo­ Club unive
Şi acum, cîteva cuvinte mai bune în viaţa organi­ peratorii Maria Creţu, Hor- lingă cantinele şcolare? hperienţa diojumal ;
niereşti ;
despre modul în care s-a zaţiei, a întregului colectiv. tivă adusă la întreţinerea tenzia Ocolişan, Aurelia organizare
îndeplinit o altă prevedere, Iar faptul că de la înce­ culturilor de sfeclă şi car­ Damitraseu, Tincuţa Bodea 1G,40 Mîndr
înscrisă în planul de mă­ putul anului, cocsarii rapor­ tofi. La C.A.P. Băcia, unde şi Traian Pătruţeseu. După a dona şcoli argumentraiă: OH! muva.j ;
ştiri ; 17,05
suri adoptat în plenara co­ tează realizarea peste plan printre primii Ia prăşit au praşila manuală la sfecla 17,30 Form,
mitetului de partid cu ac­ a 11 440 tone cocs metalur­ fost cooperatorii Dumitru furajeră, forţele s-au con­ Martin Cir'
tivul, din februarie a.c. gic, 1 590 tone produse chi­ Blaj, Maria Moloţ, Ferencz centrat la efectuarea ace­ O contribuţie importantă ceului industrial nr. 1 Hu­ serii ; 20,00
rile n enei
(cînd s-a analizat activita­ mice şi 793 tone produse Margareta, Maria Gorea, leiaşi lucrări la sfecla de pot aduce la îmbunătăţirea Magazin f
tea politico-ideologică şi distilate, este o dovadă e- Maria Pisariuc, Petru Popa, zahăr. Totodată, în.. cele aprovizionării . cu carne şi nedoara are în pre­ 20,50 Muz ic
cultural-educativă), cea re­ locventă, un exemplu firesc Petru Cristei şi Adam La- două unităţi se acţionează la livrarea de animale din zent 65 porcine, din care 9 Radio cena
într-o oră
feritoare la confecţionarea al modului în care comu­ zăr, s-a terminat prima la întreţinerea culturii car­ surplusul ce-1 obţin, acele gestante. La capacitatea a- stop muzici
cesteia, de 150, cifra nu-i
de planşe, grafice şi alte niştii, ceilalţi oameni ai uraşi lă manuală la sfecla tofilor. unităţi, care dispun de can­
TIMIŞOAJ
materiale ilustrative nece­ muncii înţeleg să-şi înde­ ta zahăr. De la C.A.P. Prima unitate din Consi­ tine şi valorifică resturile prea mare. Există însă in­ li tal e a radi
sare bunei desfăşurări a în- plinească propriile hotarul. Timpa, la întreţinerea cul- liul unic agroindustrial Ha­ menajere in scopul creş­ tenţia de a se ajunge la gricult ură;
cifra de 150 porci rulaj pe
te economi
ţeg care a încheiat praşila terii de animale în gospo­ an — spunea administra­ zică popu
manuală ia sfecla furaje­ dăriile anexe. Acest fapt îl toarea Adriana Socol. Exis­ şi a naţio:
ră,' este C.A.P. Sălaşu de demonstrează şi experienţa tă, de asemenea, preocupa­ locuitoare:
Jos. Folosind din plin tim­ Şcolii gen râie din comuna re ca, pentru a se ajunge văr; Porm:
ghezj — de
pul bun de lucru în cîmp, Balşa (director coordonator la acest efectiv, purceii să evocări; 21
mecanizatorii din acest Elisabeta Mu,.¡laş). fie obţinuţi de la scrofiţele magazin.
consiliu au rebilonat şi er- din efectiv.
bicidat cartofii de pe o su­ In prezent, şcoala are, la
prafaţă de peste 300 ha, cu gospodăria anexă, un efec­ Iată doar două d'^tre
realizări mai bune situîn- tiv de 7 capete porcine, şcolile judeţului no.i.._..'4-.'Ai
du-se C.A.P. Pui, Haţeg, din care trei gestante, şi-şi gospodării anexe proph.,
DEVA : c
Sîntămăria Orlea, Livadea, propune pentru acest an să ale căror conduceri mani­ (Patria) ; l
Sînpetru şi altele. Dintre ajungă la un efectiv de cel festă interes pentru creş­ la Navaroj
(Arta) ; Ilt
mecanizatori s-au eviden­ puţin 25. Cifra relevă am­ terea şi îngrijirea de ani­ spunea bu
ţiat Vaier Vlad, Radu Tă- biţie, avînd în vedare ca­ male, asigurînd astfel nu ra) ; Şerifi
bîrcic, Mircea Oprea — să pacitatea nu prea mare a numai consumul zilnic în — partea
ţica
amintim doar cîteva nume. anexelor. Pentru suplimen­ cantine, ci şi un surplus lor — serii
(Arta
Deoarece pe unele supra­ tarea bazei furajere s-a ce-1 livrează statului. Expe­ torul) ; pi
feţe se constată creşterea propus ca cele două hectare rienţa ace-.tor şcoli se cere poliţist im
rapidă a gradului de imbu- teren agricol al şcolii să fie extinsă şi acolo unde, din Rug şi fi;
brie) ; Fra
ruienare a culturilor, este cultivate cu porumb, do- lipsă de iniţiativă şi spirit publica) ;
imperios necesar ca in toa­ vleci, sfeclă şi cartofi. Prin gospodăresc, se aruncă a- (' iată un c
te unităţile agricole şi con­ aceste măsuri se intenţio­ cele resturi care tot atît de VULCAN :
(Lm-uafăru
siliile unice agroindustriale nează, pe lingă asigurarea bine ar putea fi folosite intr vga
să se asigure efectuarea in­ in întregime a necesarului intr-un scop atît de impor­ resc) ; L
tr-un timp cit mai scurt şi pentru consum, şi livrarea tant privind satisfacerea ce­ zăpadă (Al
LA : Nici
I.P.L. Deva, secţia mobilii Bra«J. Harnicele muncitoare Sinziana împărat, Rodiră Nea­ de calitate superioară a lu­ surplusului la fondul cen­ rinţelor de consum. crimă (Mu
ga şi Viorica Nistor lucrează la faza de colorare şi baituire a mobilei. crărilor de întreţinerea cul­ trai al statului. NOASA :
Foto: VIRGIL ONOIU toresc) ; n
turilor. Gospodăria anexă a Li- E. SiNA
(7 Noiembi
fari expres
în anul 1955 a luat fiin­ sau forestieri. S-a extins GURABA
nerul) ; OI
ţă, în Arboretumul Simeria, Staţiunea de cercetări silvice Simeria — cultura răchitei şi a bam­ ţa (Patria)
Staţiunea de cercetări sil­ busului, iar o parte din sită comp;
vice, avînd ca scop efec­ la virsta maturităţii ştiinţifice produsele acestora s-au căra) ; (
Leac împo
tuarea de cercetări fores­ prelucrat şi s-au valorifi­ de cultură^
tiere în cadrul planului te­ cat superior. Se urmăreşte re?. nelin
matic al institutului tutelar tic, didactic, cultural, sa- şi prelucrări de date. Pro­ specialitate, asistenţă teh­ boretumul Simeria — cu sporirea producţiei de se­ BRAZI : I
rege ; CAl
şi aprofundării cunoştinţe­ nitar-recreativ ş.a.). cedeele, metodele şi tehno­ nică pe teren, participări multiplele sale funcţii de minţe a speciilor din arbo­ verii fierbi
lor în domeniul introduce­ în cele două decenii şi logiile noi rezultate din a- la simpozioane împreună cu un deosebit interes ştiinţi­ retum prin intensificarea tură) ; De
rii speciilor lemnoase exo­ jumătate de existenţă, Sta­ ceste cercetări au fost pre­ organe silvice, precum şi în fic, economic şi social, ce procesului de polenizare căm pe p
nie) ; SIM]
tice. Acestei staţiuni i s-a ţiunea de cercetări silvice zentate în numeroase refe­ consiliile oamenilor muncii conservă cea mai veche şi entomofilă cu albinele. Prin le Papei
încredinţat, ca bază mate­ Simeria a obţinut impor­ rate ştiinţifice. din inspectoratele silvice mai valoroasă colecţie de informarea publicului larg ILIA ; Un
rială proprie, acest arbore­ tante succese atît în acti­ Dintre temele la rezolva­ Hunedoara şi Alba. arbori şi arbuşti din ţară, asupra frumuseţii şi bogă­ pentru Afi
GHELARI :
tum, ce se întinde pe o su­ vitatea de cercetare cit şi rea cărora staţiunea şi-a a- Paralel cu activitatea de reprezintă un model de ţiei de specii în colecţie, (IVIlinci taro
prafaţă de aproape 70 ha, în cea de conservare şi îm­ «ius o importantă contribu­ cercetare, în perioada 1955— conservare, puţind concura precum şi prin huna or­
pentru a-i asigura măsuri­ bogăţire a bazei sale mate­ ţie amintim : selecţia spe­ 1980, staţiunea a desfăşurat cu orice rezervaţie de acest ganizare a accesului, nu­
le necesare de conservare riale — Arboretumul Sime­ ciilor rezistente la noxele şi o susţinută activitate fel, din ţară sau din străi­ mărul vizitatorilor a fost în
şi de îmbogăţire a valoroa­ ria. în activitatea de cer­ industriale ; producerea pu- pentru conservarea, dezvol­ nătate. continuă creştere, ajungînd
Colectivul staţiunii a ur­
azi la peste 100 000 anual.
sei colecţii de arbori şi ar­ cetare ştiinţifică, restrînsul ietilor altoiţi de molid, tarea şi valorificarea mul­ mărit cu perseverenţă şi a Staţiunea de cercetări sil­ Rezultate
buşti exotici, rari sau‘unici colectiv de cercetători, teh­ brad, pin silvestru, pin tilaterală a valoroasei sale mai 1980:
nicieni, laboranţi şi munci­ strob, pin negru, larice, du­ baze materiale — Arbore­ reuşit să valorifice multi­ vice Simeria are largi jţex- Extr. I
în ţara noastră, care se ri­ tori, dovedind statornică glas verde, frasin, paltin şi tumul Simeria —, cu rezul­ lateral şi la un nivel supe­ spective de dezvoltare în 25, 42;
dicau pe atunci la 218 ta- răbdare, disciplină şi dărui­ stejar roşu ; stabilirea com­ tate semnificative. în pri­ rior baza sa materială. O viitor, atît în activitatea de Extr. a J
xoni (specii, varietăţi, culti- re şi-a adus, an de an, o plexului de măsuri inten­ mii ani de la înfiinţarea a- atenţie deosebită s-a dat cercetare ştiinţifică, cît şi 36, 14.
varurij, introduşi de-a lun­ substanţială contribuţie la sive pentru ameliorarea qestei staţiuni, s-au luat multiplicării, prin seminţe în cea de conservare şi va­ Fond toi
gul unei lungi perioade de progresul tehnic în silvi­ condiţiilor de creştere a pu- măsurile necesare pentru şi butaşi, a speciilor de in­ lorificare multilaterală a 974 755 lei.
250 ani, majoritatea din ei cultură, prin rezolvarea cu ieţilor în solarii şi pepinie­ conservarea colecţiei arbo- teres forestier şi ornamen­ bazei sale materiale. Colec­
provenind din vegetaţia succes a 105 teme, din care re silvice ; stabilirea tehno­ retumului şi organizarea tal din colecţie, folosind in­ tivul acestei staţiuni este
Chinei. Japoniei şi Ameri- 8 de responsabilitate pro­ logiei culturii intensive de accesului vizitatorilor. De tegral capacitatea serelor şi hotărît să-şi aducă în con­
cii de Nord. Organizarea şi prie iar restul de colabo­ ruşinoase pentru lemn de asemenea, s-a urmărit cu pepinierelor existente. Din tinuare o contribuţie cît
conservarea acestui parc- rare. în acest scop s-au e- celuloză; îmbunătăţirea for­ perseverenţă îmbogăţirea pepinierele Simeria şi Do- mai importantă la realiza­ Timpul
rezervaţie forestieră (inves­ fectuat multiple cercetări mulelor şi schemelor de permanentă a colecţiei. Ast­ bra s-au difuzat anual, în rea prevederilor din Direc­ ziua de 15
fi
menţine
tit şi cu calitatea de monu­ şi investigaţii pe teren, în împădurire ; amenajarea şi fel, de la 218 taxoni în a- întreaga ţară, pentru în­ tivele celui de-al XII-lea cu cerul v.
ment al naturii! de ca’re o pădurile şi pepinierele sil­ zonarea pădurilor în vede­ nul 1955, s-a ajuns la peste fiinţarea de zone verzi îb Congres al partidului pri­ sufla mod<
unitate de cercetare erau vice din inspectoratele sil­ rea creşterii productivităţii 2 000 taxoni în prezent. în interiorul sau în jurul ora­ vind sectorul silvic, precum cări terr
km/h şi v
determinate de necesitatea vice Hunedoara şi Alba, acestora şi asigurarea pro­ acest sens, s-au făcut şelor, sau pentru îmbogăţi­ şl din Programul naţional norci. Tem
aplicării celor mai judici­ precum şi din cele limitro­ tecţiei mediului înconjură­ schimburi anuale de semin­ rea colecţiilor altor rezer­ de conservare şi dezvoltare va fi cupr
grade, iar
oase măsuri pentru îmbu­ fe acestora, bazate pe ob­ tor şi altele. ţe pe baza unor cataloage vaţii similare, peste 100 000 a fondului forestier. ximă între
nat-'irea stării de vegetaţie servaţii şi măsurători în Cercetătorii staţiunii au şi deziderate, cu peste 250 puieţi ornamentali de talie Ceaţă loca
munt
La
a arboretumului, precum şi diferitele suprafeţe de pro­ urmărit valorificarea în unităţi similare din cca. 35 mare din diferite specii. ing. TRAIAN IACOB cu cerul v;
pentru valorificarea multi­ bă permanente, blocuri ex­ producţie a rezultatelor cer­ ţări. La aceştia s-au adăugat, a- cercetător ştiinţific, sufla tare •
plelor roluri ale acestuia perimentale sau pe itine­ cetărilor prin instrucţiuni Azi, această importantă nual, zeci de mii de puieţi Staţiunea de cercetări te 100 km/1
(botanic, forestier, peisagis- rar, completate cu calcule tehnice şi publicaţii de rezervaţie forestieră — Ar- ornamentali de talie mică silvice Simeria