Page 51 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 51
R. 7005 © VINERI, Í6 MAI 1980 .ig. 3
îine, colectivul sie la I.M.C. Blreea ^ AVEM COMENZI... |
i in magazinele de profil ţ
1 din municipiul Deva nu l
iazi de programul redus de lucru, i le pline dietetică şi Gra- \
ţ s-a găsit în zilele trecu- >
t n ¡toba I ham. La oricare unitate; l
9 Un eveniment de larg ecou în municipiu ¡1 consti ) vinzătoârele dădeau ace- î
ato ( laşi răspuns: „Avem co- ţ
— CIUishOTC prim succes care va trebui consolidat tuie crearea Cercului ştiinţific interdisciplinar afiliat la Aso
conducátorü ciaţia oamenilor de ştiinţă din R.S.R. Organizat pe lingă / rrienzi zilnice, dar nu ni se t
Universitatea cultura l-ştiinţi fi că din municipiu, cercul cu j aduce plinea dietetică so- 1
{ licitată“. Adică, unităţile 1
i (Urmare din pag. I) ai organizaţiilor democra respectiv care a găsit în prinde 36 de membri din rîndul cadrelor didactice, ingine | r r\ ->tj ss r rt n 1 sr Îa/-
ţiei şi unităţii socialiste. interiorul lui resorturile rilor, medicilor, sociologilor şi juriştilor. Teme de interes comerciale fac comenzi, i
igTiculíur?. tă — 103,1 la. sută ; pro necesare spre. a învinge o propuse pentru dezbatere : „Studiul utilizării forţei de mun dar fabricile de pline nu j,
He — muzi- Materializarea eforturilor că în Hunedoara", „Poluarea", „Abordarea interdiscipli- l le onorează. Cei suferinzi
ă ductivitatea calculată pe lor a însemnat, pe .ura alt stare determinată de alţi nară a educaţiei materialist-ştiinţifice" etc. nu se pot însă hrăni nici
baza producţiei nete — plan decît cel al sintezelor, factori, cum a fost totîr- I » cu comenzi, nici cu moţi- i
ostie: „Un 123,2 la sută, numărul me creşterea producţiei fizice zierea unei investiţii. Cu ® In urma amplelor acţiuni întreprinse de sectorul de
;al" — pre- gospodărire comunală pentru recuperarea şi valorificarea ) vări, „produse“ care sa J
Producţle diu scriptic, de personal pe actualele capacităţi, prin aceste elemente se va mai resurselor materiale refolosibile, s-a reuşit, într-o singură l găsesc din belşug la pro- \
•ilor ameri- pealizat — 83,6 la sută, pla folosirea mai bună a maşi confrunta colectivul de la lună să se realizeze 80 la sută din pianul anual de colec i ducătorii de pline. ^
rtrivlte. Ver- nul sortimental — 100 la nilor şi utilajelor din dota I.M.C. Bîreea, dar prin tare a fierului vechi şi a hirtiei. Cu concursul întreprinde
MAI POT FI
nlor Arghezi sută, indicele de calitate — re, parelel cu utilizarea mai ceea ce a realizat el în cea rilor, instituţiilor, organizaţiilor de tineret şi a populaţiei, 1 : MAI POT FI I
100 la sută, fond de retri completă a timpului de de a patra lună a anului au fost colectate pînă ieri 117,3 tone fier vechi, 11 400 kg MENŢINUTE în
buţie realizat — 90,1 la muncă. S-a luat în acest a demonstrat că se pot con hîrtie (numai de la organizaţia pionierilor şi populaţie) şi f ALIMENTAŢIA
PUBLICA ?
sută. Cheltuielile totale la interval de timp măsuri tracara, se pot depăşi mo 1 787 kg textile. \
1 000 lei producţie — 98,7 pentru ca liniile tehnologi- mentele dificile. ® Dialogul hunedorean din cadrul actualei etape a ţ Bufetul „Pietroasa“ din
Mîine, pentru oamenii Festivalului naţional „Cîntarea României", va aduce mîine, i Deva este o unitate mică.
X : 6,110 Ra-
imhicţii; '7,00 muncii de la I.M.C. Bîreea sîmbătă, in întrecere, pe scena casei municipale de cul / Dar pe cit e de mică pe
8.00 ne vis ta I SĂPTĂMÎNA REDUSĂ DE LUCRU- tură, formaţiile artistice ale cooperativei „Drum nou" şi ţ atît de mari au fost nere-
u-ierul melo va fi zi liberă. Săptămîna comunei Teliuc. 1 guliic depistate într-o sin-
dii! tle ştiri; •: un obiectiv ce se realizează prin 12-17 mai va fi săptămîna
i ascultători- ® „Cooperarea economică internaţională a României", ) gură zi aici de organele ţ
tin tio ştiri ; i rodnicia imtueii întregului colectiv lor de numai 5 zile de a fost tema unor dezbateri organizate la institutul de sub- ) de stat. 10 litri de ţuică ,
:c tio muzică lucru, aşa cum prevăd do { bătrînă substituiţi cu 10 l \
iiUctul' 1 tlin ingineri la care a participat Nicolae Anghel, lector al
Chimlxa“ UiJl la sută, cheltuielile mate ce să fie dotate cu dispozi cumentele de partid. Ei au C.C. al P.C.R., director în Ministerul Comerţului Exterior. O
30 Ştiinţa şi făcut eforturi meritorii dezbatere a fost organizată cu studenţii, cadreie didac ~ s
Cîntă Doina riale — 94,7 la sută, bene tivele necesare desfăşurării
fadeusz Voz- ficiu — 18,6 la sută. unui. proces de producţie pentru aceasta. Ziua de tice din institut, şi lectori ai comitetului municipal de
etin tle ştiri; mîine va fi o zi cu petre partid, iar alta cu secretari ai organizaţiilor de partid şi
copii ai Ră Prin urmare, ceea ce am neîntrerupt. Pe linia de pre- directori ai unităţilor de învăţămînt.
ii,20 Avan- urmărit într-o acţiune co fabricare a panourilor mari ceri la iarbă verde (dacă, s
>-tv. ; 12,00 starea timpului o va per • S-au redot în circuitul agricol 39 000 mp teren din
ri ; 12,05 Din mună, noi, în cadrul ac — care a tras mult în ur vatra satului Teliucu Inferior. Terenul a fost repartizat mun \
ruluj />'>stni; ţiunii de presă, comitetul mă realizările întreprinde mite), cu distracţii organi citorilor mineri care locuiesc în blocuri, pentru a-l cultiva ij de fuică selecţionată ; 10 ^
ranfaVA, _ .50 zate pentru ei. Va fi răs
15.00 Staţiei) t- de partid şi consiliul oa rii întîrzierile la punerea cu legume şi zarzavaturi. i litri de rachiu alb supe- I
Radiojumal ; menilor muncii — încadra în funcţie (datorate con plata muncii făcute cu dă © „Trec detaşamentele — marşul pionieresc" va des i rior substituiţi cu 10 litri }
e economico; ruire. , rachiu alb obişnuit (dife- ţ
omâncsc prin rea în toţi indicatorii care structorului! s-au realizat chide duminică ampla acţiune a „Ştafetei cravatelor roşii
Buletin de condiţionează săptămîna re în compensaţie produse di Acţiunea noastră — Săp- cu tricolor" înscrisă în manifestările aniversării a 2050 de i renţa în minus 9 lei la '
it de dragul tăinîna redusă de lucru un ani de ia constituirea statului dac, centralizat şi indepen î litru); diluarea cu apă a
0 Pentru pa dusă de lucru — s-a reali verse pînă eînd aceasta se ţ 4 litri biter. Şi toate a-
lo serii; 20,00 zat. S-au antrenat cu tot va pune în funcţie la capa deziderat ce se realizează dent sub conducerea lui Burebista.
ilcloric; 20,15 sufletul la realizarea aces prin eforturile întregului LUCIA LUCIU i ccslea reprezentau „opera" l
Ircsă ; 20,45 citatea şi destinaţia sa. } necinstei barmanclo f Eleo- ■
; 22,00 O zi tui obiectiv în primul rînd Măsura a contribuit la colectiv încetează la I.M.C. 1 nora Petrul şi Livia Cos-
13.00 Bijuterii organizaţiile de partid din faptul că, pentru prima da Bîreea. Ea va continua în
!0—3,00 Non l tuş, precum şi a lipsei, de
Loeturn, întreprindere, care au con tă de la începutul anului alte colective de muncă, în Zilnic, randamente superioare supraveghere manifestată
dus spre succes eforturile trecut, se realizează planul sinul cărora dorim să stîr- t de. şefa de unitate Maria
26,00 Actu.i-
Jrgente in a- oamenilor muncii — -tineri sortimental. .Se reliefează nim interesul pentru atin y Ghcrga. După asemenea î
5 Forum ce- în acest efort contribuţia la întreţinerea culturilor i .ispravă“ ne întrebăm dec- J
pl e activităţi U.T.C.-işii, membri ai or gerea unui deziderat care J că asemenea persoane mai ţ
lăreşti; „Trl- ganizaţiilor de sindicat sau creatoare a colectivului este al lor.
iei“; „Dialog (Urinare din pag. I) La C.A.P. Orăştie forţele ţ au ce căuta în alimentaţia t
20,30 Mi - ţ publică. |
lă; 20,50 „Tu- sînt concentrate la întreţi-
• destinul u- za torului Horvat Dorel. De nerea culturilor de legume,
-
— fascinaţia asemenea, merită evidenţiat fiind în curs de finalizare \ CE-A MÎNCAT LUPUL... ^
1—21,30 tntil- aportul cooperatorilor Ro praşila manuală la căpşuni,
-
mulus Vlaicu, Cornelia în solarii s-a aplicat pri- | Se spune adesea că \
Muntean, Elena Duma, Do-' ma praşilă la tomate şi ăr-' ţ ce-a mincat lupul, e bun i
rina Bucur — să amintim dei. Brigadierul Iosif Ru- imîncal. Nu s-a intim plat ,
doar cîteva nume — la fi san, împreună cu coope * lot uşa cu cele peste ISO
nalizarea intr-un timp scurt ratorii Gheorghiţa Lupşa,- ovine „pierdute“ Ia munte
în anul trecut, din turma
île de gheaţă şi la un nivel calitativ su Ludovica Perlă, Anuţa Cor- * brigăzii din Pelreni a
anul vine de perior a praşilei manuale. nea, Aurelia Popa, Ion Dă-
— seriile I-H Tot la unitatea amintită s-a nilaş şi alţii, se preocupă' * C.A.P. Băcia. Conslaiîn-
DO ARA: I se încheiat rebilonatul şi er- cu răspundere de soarta" ^ du-sc vinovăţia ciobanilor
i Olcniuc Crăciun. N. Mîn-
erul (Flăcă bicidarea culturii cartofilor. recoltei de legume.
ii! Tennessee La prăşitul mecanic al sfe 1 zu şi Andron Fleşeru, a-
I-n ■ D-ge- clei de zahăr de pe cele 50 Unităţile din Consiliul u- ţ ccştia au fost obligaţi la
Dansul t< de hectare cultivate la nic agroindustrial Deva au i recuperarea pagubei adu-
se avuţiei obşteşti. In ur-
• TI (Construi:- C.A.P. Pricaz se folosesc încheiat rebilonatul şi erbi- ţ ma reviziei de fond efec-
DŞANI: Un două freze, lucrarea fiind cidarea cartofilor. La cultu 1 luate la C.A.P., a rămas
id (Unirea) ; efectuată, de mecanizatorii ra de sfeclă de zahăr se
1 (7 Noiem- care au angajată cultura acţionează pentru finaliza-, ? de recuperat de la susnu-
1 mij ii suma de peste 10 000
e cruce (Re- în acord global. In aceste rea praşilelor manuale pe ^ lei. De tinde se poale ve-
zile, în raport de stadiul ! dea că nu întotdeauna ce
3 ENI : Sosea ultimele 35 de hectare. Pra
eţ (Cultural); de creştere şi de dezvoltare ştia mecanică la porumb
j I-IT (Mun- a porumbului, se va trece se desfăşoară din plin pe i a „mim at lupul“ ■ e bun
Grupul şcolar profesiunii] CAbui. Elevii anului 1 E electromecanică la o oră practică mincat.
.CAN : Ma- eu maistrul Constantin .furcă în atelierul de lăeătuşeric. Foto : V1RGIL ONOIU şi la întreţinerea culturii ogoarele C.A.P. Şoimuş,
(Luceafărul) ; respective. Hărău şi Deva'. —t
inul de cursă • • « * e a • « o • •
) ; PETRILA:
i pentru cri- Dragostea faţă de om şi de crearea de instituţii cu- primeşte în baza legislaţiei supradozările şi se pot rea deschidă portiera unui *
resc); ANI- de profesie este o condiţie rativ-profilactice, cu dota noastre socialiste, el suferă liza unele substituiri de autoturism, într-o parca- ţ
iţica (Munci- esenţială in munca medi re corespunzătoare, ci şi de condamnarea cea mai seve preparate cu aceeaşi efica re din cartierul Gojdu — J
:a'ni : Colo- cului, deoarece, prin sensu formarea cadrelor medico- ră, aceea a opiniei publice. citate. Deva. Luat din scurt, >
—i seriile I-IT rile sale umane şi umanis farmaceutice. în aceste con Medicul de tip nou este Farmaciştii din reţea pot I.P., care avea asupra lui J
; BRAD : Sa te, profesiunea medicală diţii, medicului îi revin conştient de răspunderea realiza interesante colabo o legătură cu... 37 chei de »
lteaua roşie); este unică şi 'nu poate fi sarcini deosebite, de o spo pe care o are din momen rări şi cu medicii din poli © Bişniţă în stil mare. diferite tipuri, şurubelni- t
îranţa (Pa- asemănată cu alta. „Medi rită responsabilitate, el tre tul în care bolnavul i-a în clinică sau circumscripţii, Liliana Drăgoi, de loc din ţe, ■ cleşti şi alte scule a J
’egăsitâ com- cina este intr-adevăr o pro buind să-şi asume îndato credinţat viaţa. în acest pentru evitarea unor gx-e- Vulcan, contabilă la şcoa- recunoscut că este auto.|
(Flacdra) ; fesie dar nu este ca toate riri de adevărat activist scop, el trebuie să fie me şeli şi pentru întreprinde la de şoferi amatori din rul mai multor spargeri, v
: Mi-e teamă celelalte, ea cere nu numai sanitar şi această activitate reu preocupat de continua rea de cercetări cu caracter Petroşani, era considerată Cîte ?. Asta n-a mai ştiut I
(Casa de cul- multă pricepere ci şi mul socială să-i dea medicului ridicare a nivelului său ştiinţific, ceea ce din pă o funcţionară bună. Îşi să spună. Miliţia oraşului J
: i Ora zero tă dragoste pentru om, cate pe linie ştiinţifică în făcea lucrările la timp, Cugir cunoştea însă ac- i
A2l : Al pa- multă omenie, pasiunea de filiala U.S.S.M. din judeţul părea conştiincioasă. Ni- tivitatea infracţională a I
UtAN : Adio, a te dedica sănătăţii oame nostru se întâmplă mai pu meni nu ştia însă că du- lui I.P. Acesta comisese J
tine (Casa de nilor“ — aprecia tovarăşul Fără dragaste faţă de em ţin frecvent. pă orele de program, L.D. peste... 60 de spargeri in j
î să-l împuş- Nicolae Ceauşescu într-una Dintre problemele de pri se îndeletnicea cu lucruri diferite localităţi din ţa- »
sor ? (U Iu- din expunerile sale. mă importanţă care se ri interzise de lege. Cu alte ră. Fireşte, a fost reţinut |
t : Ora zero Cînd este vorba de medi şi profesie, reuşita in munca dică la ora actuală, în faţa cuvinte făcea bişniţă şi pentru cercetări. Va urma J'
A 1 : Mi-e tea- cul şi farmacistul din so sistemului ocrotirii ^sănătă încă în stil mare. Cînd a judecarea şi, apoi, ura |
■Lţ (Lumina); cietatea socialistă, proble ţii, se remarcă necesitatea fost surprinsă de orgaije- timp inactivitatea. Inacti- *
Hălog peste ma datoriei, a eticii profe medicului stă sub semnul îndoielii creşterii eficienţei muncii, le de miliţie, avea asupra vitatea... infracţională,
sionale, a comportamentu în toate verigile acestui sis ei mărfuri de provenien- © Imprudenţă. Maria (
lui deontologic capătă noi tem, ale tuturor organiza ţă străină în valoare de Tănăsescu era încadrată j
valenţe. Partidul nostru a ţiilor şi instituţiilor de o- nu mai puţin de 20 000 ca încărcător-descărcător I
determinat modificări pro nu numai conştiinţa drep profesional. Rutina nu este crotire a sănătăţii popu lei, pe care urma să le la f.C.V.A. Petroşani. In '
funde în orientarea practi turilor sale, ci şi conştiinţa compatibilă cu deontologia laţiei, îmbunătăţirea condu valorifice la preţuri de ziua de 11 mai a.c., după j
hábil pentru cii şi cercetării medicale ; îndatoririlor care îi revin. medicală socialistă ; aceas cerii, folosirea raţională a speculă.' Aşa se face că, ce a ajutat la încărcarea J
I: Vreme ră- există o strădanie continuă In condiţiile societăţii so ta, cu atît mai mult cu cit cunoştinţelor specialiştilor în baza legii nr. 3/1972, autocamionului 31 — HD »
er mai mult cialiste, exigenţele faţă de există vaste posibilităţi de în interesul perfecţionării bunurile găsite asupra ei — 6367, s-a urcat în au- f
/a sufla mo pentru prevenirea îmbolnă
jí- sud. Tera- virii şi se fac eforturi cu medic se manifestă pe toa documentare prin numeroa continue a asistenţei medi i-au fost confiscate, iar tovehicul. în timpul mer- J
aS va îi cu- rative de mare amploare. te planurile. Răspunderea se biblioteci, prin reviste cale. cercetările iniţiate uranea- suîui oblonul din spate al |
şi o grade, Prin repartizarea populaţiei muncitorului sanitar creşte, şi publicaţii editate de Este de datoria fiecărui ză să stabilească întreaga autocamionului s-a des- «
ă între 13 şi
de pe un anumit teritoriu datoria lui fiind să facă fco-, U.SB.M., Academia R.S.R., cadru sanitar de a depune sa activitate infracţiona» chis, iar M.T. a căzut. |
18 mai: Vrc- pe circumscripţii sanitare, tul, nu numai ca medic, Editura medicală etc. mult efort şi mult elan lă. Cum autocamionul avea ;
e uşoară, cu policlinici şi spitale a cres farmacist sau cadru mediu, Colaborarea dintre medici pentru îndeplinirea sarcini O Tînăr, dar veteran şi o remorcă, M.T. a fost |
noros. Local
a ploi şi a- cut evident şi accesibilita ci şi ca om, în interesul şi farmacişti dă asemenea lor trasate de partid pen în... spargeri. Miliţia mu- călcată, decedînd. Impru- I
■ însoţite izo- tea asistenţei calificate. bolnavului. Iată de ce, me roade importante în spitale tru o continuă îmbunătăţi nicipiului Deva a sur- denţa a costat o viaţă de J
ărl electrice, şi mai ales acolo unde me re- a stării de sănătate a prins în flagrant pe tină- om. Cei tentaţi să nu ţină \
eme răcoros-, Partidul şi statul nostru dicul răspunde astăzi nu
;porar noros. şi-au asumat obligaţia or numai din punct de vedere dicul se consultă cu farma populaţiei. rul Ioan Pascu, din Cu- seama de regulile de ciar^- *
a precipitaţii ganizării şi perfecţionării juridic, ci mai ales din cistul, atunci cînd se ela Dr. O. CONSTANTINESCU gir, în timp ce încerca să culaţie să ia, aminte ! " 1
formă de borează prescripţiile medi preşedintele Rubrică realizată cu sprijinul
•olog de ser- continue a sistemului de punct de vedere moral, iar
tieriu Dorel). sănătate publică, preocupîn- în caz de „abatere, pe lin cale. Se evită astfel incom Colegiului judeţean tmmtm * t jmtmmr I Inspectoratului judeţean de interne
» jtmme m T nr t---------»
m tmmtr O —---
• nwu> •
du-se permanent nu numai gă #anc ţi unea pe oare o patibili tăţile farmaceutice, al personalului sanitar