Page 53 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 53
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
Noua cantină a exploatării miniere Certej.
Foto: VIRGIL ONOIU
Experienţa fruntaşilor - preluată, extinsă, generalizată
Anui XXXII, nr. 7006 SÎM8ĂTÂ, 17 MAf 1980 4 pagini 30 bani din Poiana Ruscăi
şi rosturile trainice ale muncii lor
în contrast cu exemple
le amintite, la I.M. Vulcan in urmă cu un an par locul I pe ramura mine — Ne-am străduit ca toţi
şi Lonea cheltuielile plani
ceoenmat ficate la o mie lei produc ticipam la o festivitate la reuri şi pe locul II pe pu-ă oamenii să cunoască bine
rmwat? mmmmm ţie marfă au fost depăşite clubul muncitoresc din Gu- pe minerii din Poiana Rus sarcinile zilnice şi, stimu-
rabarza. Destoinicului co
cu cite 92 şi, respectiv, 152 lectiv de mineri a.l I.M. căi, locuri pe care s-a si lîndu-i moral şi material,
tuat şi in anui 1978, pen
lei (!j. într-o altă unitate Barza i se înmîna Steagul tru succesele din 1977. Har am acţionat pentru realiza
Analiză operativă a cauzelor cu pondere însemnată în roşu şi Diploma de onoare nicii mineri de la Teliuc şi rea integrală şi la timp a
economia hunedoreană, res de întreprindere fruntaşă Ghelari îşi respectaseră un indicatorilor de plan. Aces
pectiv la C.S. Hunedoara, ta a fost unul din dezide
depăşirii cheltuielilor şi măsuri s-au înregistrat depăşiri a- în întrecerea socialistă pe nou angajament, o nouă ratele esenţiale ale activi
ţară pentru rezultatele deo
preciabile la cheltuielile de sebite obţinute în 1978. promisiune. La festivitatea tăţii noastre — releva in
ginerul Vasile Golda, direc
de înmînare a Steagului
producţie, inclusiv la cele
energice pentru reducerea materiale, grevînd astfel „Steagul“ venea de la un roşu şi a Diplomei de în torul. întreprinderii. Sigur,
treprindere fruntaşă pe ţa
rezultatele pe ansamblul alt colectiv de mineri. Tot ră pe anul 1979, la I.M. aceste deziderate impun ca
din judeţul nostru. De la
factorii de răspundere să
judeţului. Continuă să ri minerii din Poiana Ruscăi, Hunedoara au fost de l’aţă, organizeze temeinic lucrul
dice semne de întrebare şi care îl deţinuseră pentru cum-era şi firesc, şi repre în secţii, pe formaţii şl
situaţia existentă la între
în Raportul prezentat de datorită măsurilor tehnice prinderea de lianţi Chişcă- realizările lor din anul zentanţi ai I.M. Barza. Şi schimburi.
secretarul general al parti şi organizatorice întreprin daga, unde faţă de chel 1977. Prezent la festivitate, ei s-au angajat, şi ei şi-au La I.M. Hunedoara, grija
dului, tovarăşul Nicolae se de organizaţiile de partid tuielile totale de producţie felicitîndu-i pe ortacii de la exprimat speranţa că la a- pentru mecanizarea lucră
Geauşescu, la cel de-al XII- şi consiliile oamenilor mun planificate s-a înregistrat Barza pentru hărnicia şi nul festivitatea se va re rilor, pentru promovarea
lea Congres al partidului cii, s-au obţinut însemnate o depăşire de aproape 10 roadele muncii lor, pentru peta... la Barza. Rămîne de tehnologiilor moderne de
este subliniată necesitatea economii ia cheltuielile de la sută, ceea ce denotă că înalta distincţie ce le fu văzut. Minerii nu şi-au dez exploatare, pentru asigura
gospodăririi cu maximă e- producţie. Exemple pozitive mai persistă unele carenţe sese conferită — „Ordinul minţit niciodată cuvrntul. rea materialelor şi a pie
ficienţă a resurselor mate în acest sens pot fi amin în aplicarea măsurilor spe Muncii“ clasa a II-a —, to Important este că din a- selor de schimb necesare,
riale şi financiare în scopul tite, între altele, întreprin ciale adoptate de adunarea varăşul Marin Bînă, pre ceastă pasionantă întrecere pentru cunoaşterea şi solu
asigurării trecerii la o nouă derile miniere din Lupeai, generală a oamenilor mun şedintele comitetului sindi cîştigă întotdeauna econo ţionarea operativă a tuturor
calitate, superioară in în Petrila, Paroşeni şi Bărbă- cii privind creşterea efi catului de la I.M. Hunedoa mia naţională. Important problemelor se situează co
treaga activitate economi teni, care au redus cu cîte cienţei economice. ra, a ţinut să adauge cu este ca rezultatele bune să tidian în primul plan al
că. In acest context a fost 20—59 lei cheltuielile to Insuficientă preocupare optimism : „Credem că la fie continuate, amplificate, activităţii prganului colectiv
relevată cerinţa pentru tale stabilite la o mie lei pentru realizarea produc anul asemenea festivitate ca experienţa înaintată să de conducere al întreprin-
toate colectivele de oameni producţie marfă. De aseme ţiei în condiţii de eficienţă va avea loc la noi, la Te- fie preluată, extinsă, îmbo
ai muncii de a depune e- nea, merită relevate efor ridicată s-a semnalat şi la liuc“. găţită. DUMITRU GHEONEA
forturi stăruitoare in vede turile depuse şi rezultatele Şi aşa s-a întîmplat. Pa Clare este această expe
rea ridicării gradului de obţinute în diminuarea N. TÎRCOB sionanta întrecere socialistă rienţă acumulată în ultimii
valorificare a materiilor cheltuielilor planificate la desfăşurată în abatajele mi ani la I.M. Hunedoara ? (Continuare în pag. a 2-«)
prime, materialelor şi ener I.M. Hunedoara şi unităţile {Continuare in pag. a 2-a) niere i-a adus din nou pe
giei, folosirii intensive a din judeţ aparţinătoare cen în condiţiile climatice specifice
maşinilor şi utilajelor, re tralei miniere. între colec
ducerii costurilor, îndeosebi tivele de muncă care au
a cheltuielilor materiale şi obţinut un însemnat volum acestei primăveri
creşterii beneficiilor. de economii datorită redu
Analiza rezultatelor înre cerii cheltuielilor de pro
gistrate în primul trimes- ducţie, punînd accentul pe Lucrările de întreţinere a
>-t'ru al acestui an de către diminuarea cheltuielilor ma
colectivele de muncă din u- teriale, amintim şi pe cele culturilor să fie efectuate în mod
nitătile industriale ale ju de la Fabrica de produse re
deţului nostru evidenţiază fractare Baru, întreprinde
faptul că nu au fost mo rea de materiale de con exemplar pe toate suprafeţele!
bilizate toate resursele e- strucţii Bîrcea, întreprin
xistente pentru reducerea derile „Marmura“ Simeria Combaterea promptă şi praşilă manuală la cultura
cheltuielilor de producţie, şi „Vidra“ Orăştie, Ţesăto- eficientă a buruienilor pe sfeclei de zahăr, lucrarea
îndeosebi a celor materia ria- de mătase Deva, toate suprafeţele, ţinând rămînînd de efeotuat pe
le, înregistrîndu-se depăşiri I.P.I.C.C.F. Deva, Fabrica seama de condiţiile speci
însemnate ale acestora. E- de tricotaje Hunedoara, fice acestei primăveri, cu mai puţin de patru hecta
re. în celelalte cooperative
xistă însă şi unităţi unde, I.M.M.R. Simeria şi altele.
temperaturi scăzute şi pre agricole întreţinerea meca
cipitaţii abundente, consti nică şi manuală la sfeclă
Ieri a început la Hunedoara tuie o preocupare de căpe s-a realizat pe întreaga su
tenie pentru lucrătorii o- prafaţă planificată.
goarelor din unităţile agrico în raport de stadiul de
A doua conferinţa le aparţinătoare Consiliului creştere şi de dezvoltare a
unic agroindustrial Ilia. Ur culturii porumbului, în u-
pe ţarâ de trifeolooi© mărind îndeaproape stadiul nităţile unde însămînţatul
de creştere şi de dezvolta s-a efectuat mai devreme
La Inrtiiutul de subingi- lar judeţean, a vorbii despre re a culturii cartofilor, me s-a trecut la aplicarea lu
neri Hunedoara, au începui semnificaţia acestei impor canizatorii au reuşit să crărilor de întreţinere. Un
ieri lucrurile celei de a 11-a tante consfătuiri tehnico- realizeze rebilonatul pe în exemplu bun de urmat în
■ Conferinţe pe larii a spe ştiintifice şi a ural succes treaga suprafaţă. Erbicida- această privinţă oferă, în
cialiştilor in frecare, unge deplin celei de a ll-a Con rea s-a făcut în toate uni tre altele, cooperativa agri
re, uzare — „7 ribolehni- ferinţe pe tară de tribologic. tăţile, cu excepţia coopera colă din Burjuc, unitate
ca ’80“ —, reuniune de In prima zi a lucrărilor, tivei agricole din Gurasa- unde prima praşilă meca
înaltă tinulă ştiinţifică şi în cele 10 secţiuni a înce da, unde s-a întîrziat ne nică s-a făcut pe mai mult
tehnică, x'izînd aplicarea pe put susţinerea comunicărilor justificat procurarea şi a- de 25 de hectare. Lucrarea
scară largă a bolurîrilor asupra fenomenelor multi plicarea erbicidelor, în a- amintită s-a început, de a-
Congresului al XJl-lea al ple şi complexe de freca ceastă situaţie impunîndu-se semenea, pe terenurile cul
partidului privitoare Ia îm re, ungere şi uzare care au mobilizarea forţelor unităţii tivate cu porumb la Aso
bunătăţirea calităţii şi fia loc în limpid funcţionării la aplicarea praşilei ma ciaţia economică intercoo-
bilităţii maşinilor, exploata maşinilor, utilajelor şi agre nuale. Tot la unitatea res
rea si întreţinerea lor ra gatelor, prezentarea unor lan. Celo două furnale de pc platforma siderurgicii din C&- pectivă este necesar să fie
ţională, reducerea întreru măsuri menite să determi încheiată grabnic prima (Continuare în pag. a 2-a)
perilor neplanificate şi pre ne prelungirea duratei de
lungirea duratei de funcţio funcţionare a maşinilor, re
nare a maşinilor. Participă ducerea întreruperilor ne- pentru acest an in proporţie
cercetători, specialişti, cadre planificalc şi a înlocuirii de 70 la sută. (Mauucla A- ANALIZE PUNCT DE COLECTARE î \
didactice universitare, ingi unor piese de schimb, ob leman — Geoagiu). DE LABORATOR A MATERIALELOR
neri din instituie de cerce ţinerea unor înseninate eco Personalul muncitor din REFOLOSIBILE |
Do curîiKl Unitatea de re
tare, proiectare şi inginerie nomii de lubrifian/i şi ma s-a Început bine cadrul Inspectoratului jude cuperare şi valorificare a
alAturi ţean pentru controlul semin
tehnologică, din instituţii teriale, de energie consu La săparea şi turnarea fun ţelor şi materialului sădltor materialelor refolosibile Deva
de învătămînt superior şi mată prin frecare. Partici DE COOPERATORI daţiei noului local al maga execută analize pentru deter a înfiinţat în piaţa de ali
din mari unităţi economice panţii ia conferinţă au a- Pionierii de la Şcoala ge zinului universal ce se con minarea calităţii produselor mento din cartierul Dacia un
struieşte
Bur-
punct de colectare a mate
în
localitatea
rămase in stoc ia unităţile
din întreaga tară. dresal o telegramă C.C. al nerala din Gooagiu au fost juc au participat un număr agricole din judeţul nostru. rialelor refolosibile. Sc colec
hi deschiderea lucrărilor P.C.R., tovarăşului Nicolae mereu alături de părinţii lor, de 40 dc cetăţeni, mobilizaţi De asemenea, personalul teh tează textile din bumbac,
hirtle şl alte materiale. (Şte
cooperatorii, !n aceste zile do
tovarăşul Ion Ciucu, prim- Ceauş eseu. primăvară. El au recoltat de deputaţii Ghcorghe Gher nic do la această unitate face fan Varga, Deva).
man şi Maria Duleanţ. S-au
controlul loturilor seni Inc ere
sccrelar al Comitetului ju Lucrările, conferinţei pe peste 4 000 kg spanac in ca evidenţiat prin hărnicie ce de Ia I.A.S. şl C.A.P., în ve
drul C.A.P. din localitate. U-
deţean Hunedoara al P.C.R., tară „Tribolehnica '80“ vor nitatea de pionieri de aici a tăţenii Adam Orşa, Tiberiu derea respectării tehnologiei
preşedintele Comitetului e- lua sfirşit ■ astăzi după- reuşit să-.şl realizeze angaja Dragoş, Iosif Jacob, Nicolae producerii seminţei dc bună
cantate.
xrculiv al Consiliului popu amiază. mentul de muncă patriotică Mariş.
