Page 54 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 54

Pag. 2                                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 700C



    |  BILANŢ  RODNIC  }        Experienţa                fruntaşilor                                     O permanenţă la Ilia
    S  Activitatea  economică
    1 a oraşului Haţeg pe pri- |                                                                Dezvoltarea, diversificarea şi
    1 mele 4 luni ale acestui ţ   (Lunare di,, pag u     tive  se  situează  consecvent
    J an  s-a încheiat cu  un t                          cei  peste  2  300  de  comu­                                                                               3,30 Curs de j
                                                                                                                                                                        ccză
    1 bilanţ rodnic. La pro- ?   derii.  „A  fost  extins,  mo­  nişti  din  întreprindere,  ca­  îmbunătăţirea prestărilor de servicii                              3,50 Xclecincma.
     ducţia globală industria- )   dernizat  şi  dotat  corespun­  re  animă  zi  de  zi  întrece­                                                                      luare)
     lă s-a înregistrat un plus i   zător  atelierul  mecanic  de   rea  socialistă  ce  se  desfă­                                                                 11.30 Vă dăm I
                                                                                                                                                                        şcoala
     de  8  391000  lei  faţă  de/   la  Teliuc,  unde  se  efectu­  şoară  între  sectoare,  atelie­  în  pas  cu  ritmul  înnoitor   ducerea   cooperativei   de   Alexe  Mariş,  vicepreşe­  12.00 Concert ed
      plan, iar la producţia 1   ează  revizii  de  bună  cali­  re,  formaţii  de  lucru  —  a   al  vieţii  locuitorilor,  în  co­  consum a acţionat la înfiin­  dintele  Consiliului  popular   13.00 Mozaic cr
      marfă de 2 288 000, lei. ţ   tate  a  utilajelor“  (Gheorghe   ţinut  să  adauge  Doru  To-   muna  Ilia  prestările  de   ţarea  de  noi  unităţi  şi  con­  comunal  Ilia  ne  spunea  :   tic-sportiv.
                                                                                                                                                                        tic in seri
      Aceste realizări valorice /   Iacob,  şef  de  brigadă  la   ma,  secretarul  comitetului   servicii  către  populaţie  de­  solidarea  celor  existente.   „Pe  baza  hotărîrilor  şi  pro­  b lan ca“
      îşi găsesc oglindirea în}   mina  centrală  Teliuc).  „Dar   de  partid  al  I.M.  Hunedoa­  vin  tot  mai  diversificate,   Acestea  au  fost  dotate  cu   gramelor  stabilite  de  con­  Bergman şi
      importante cantităţi de   pînă  acolo  grija  noastră   ra.  în  cadrul  întreprinderii   mai  prompte.  Aici,  acest   noi  tipuri  de  maşini  şi  uti­  ducerea  partidului,  presta­  Bogart (cp
      produse fizice date pes­  permanentă  trebuie  să  fie   şi  cu  deosebire  la  E.  M.   sector  este  prezent  cu  ac­  laje.  Ţinînd  cont  de  tra­  ţiile  de  servicii  către  popu­  Tenis : fin
                                                                                                                                                                        Naţiunilor“
      te plan. Astfel, au fost   întreţinerea  şi  exploatarea   Ghelari,  s-a  permanentizat   tivităţi  de  depanări  ra-   diţiile  locale,  au-  fost  atraşi   laţie  cunosc  ritmuri  tot  mai   sseidorf : ,
      livrate în  plus econo­  raţională  a  utilajelor  cu   şi  o  altă  experienţă,  deo­  dio-tv,  tricotaje,  ţesut  co­  în  activitate  vechii  mese­  înalte  şi  în  comuna  Ilia.   Italia. Fot
      miei naţionale 156 tone   care  lucrăm,  îndeosebi  a   sebit de utilă, şi anume or­  voare,  foto,  croitorie,  frize­  riaşi,  iar  pentru  profilurile   Creşte  tot  mai  mult  gradul   „Cupei Cui
                                                                                                                                                                        Bruxeles :
      conserve din carne, 127  maşinilor   de   încărcat“   ganizarea  unor  întîlniri  lu­  rie,   coafură,   curăţătorie   care  în  trecut  nu  existau   de  confort  al  cetăţenilor   Valencia.
                               (Constantin  Trifan,  şef  de   nare  între  factorii  de  con­  chimică,  artizanat  —  orga­  au  fost  trimise  cadre  tinere   noştri  —  urmare  a  sporirii   Jocurilor l
                                                                                                                                                                        pisodul 4)
        DIN CRONICA            brigadă  la  mina  Ghelari).   ducere  ai  organizaţiilor  de   nizate  de  sistemul  coope­  la  şcolarizare,  cit  şi  la   veniturilor,  a  bunăstării.   18.10 Norvegia -
                               „Intrarea  în  funcţiune  în                         raţiei  meşteşugăreşti.  Cele                                                       durilor
           ÎNTRECERII          acest  an  a  instalaţiei  de   partid, sindicat, U.T.C. şi ai   mai  multe  secţii  le  are  însă   cursuri  de  scurtă  durată.   Tocmai  de  aceoa,  secţiile   18.35 Săptămîna
                                                          compartimentelor
                                                                           tehnice,
                                                                                                               Acum  cerinţele  beneficia­
          SOCIALISTE           transport  cu  skip  pe  verti­  cu  maiştrii,  tehnicienii,  in­  Cooperativa   de   consum   rilor   sînt   rezolvate   cu   de  prestări  se  bucură  de   18.50 1001 do se
                                                                                                                                          atenţie  din  partea  organu­
                                                                                                                                                                    19.00  Telejurnal
                               cală  —  prima  de  acest  fel   ginerii,  şefii  de  brigăzi  şi   Ilia  :  secţia  de  cusut  plapu-                               19,25 Călătorie •
                               din  industria  extractivă  a                                                   promptitudine.  Spiritul  de   lui  local  de  partid  şi  de   mea (XXX
      tone conserve din Iegu-                             de  schimburi,  în  cadrul  că­  me,  o  secţie  de  instalaţii   răspundere  fată  de  muncă   stat.  Acest  lucru  este  de­  13.50 Teleenciclo’
      mc, 75 tone de carne şi   minereului  de  fier  din  ţară   rora  se  comunică  sarcinile,   electrice  şi  reparaţii  apara­  şi  meserie  al  lucrătorilor   monstrat  şi  de  faptul  că,  in   20.35 Publicitate
      43 tone de preparate din   —  a  rezolvat  multe  proble­  se  iau  diferite  măsuri,  se   te  de  uz  casnic,  alta  de   din  secţiile  de  prestări  este   clădirea  cu  etaj  a  fostei   20.10  Film  serial
                                                                                                                                                                        Compania  ;
      carne ; 1 754 mc buşteni,   me  la  mina  noastră,  cres-   soluţionează  operativ  une­  confecţii  metalice,  două  a-   oglindit  în  modul  de  reali­        w ing. Kpi.s
      230 tone lemn de foc, 7   cînd  considerabil  producti­                       teliere  de  timplărie,  croi­                        şcoli  de  şoferi  a  fost  ame­  21.30 Spectacolul
      mc lemn de mină şi alte I   vitatea  muncii“.  (Aurel  Bar-   le  probleme.  Ar  mai  fi  de   torii  pentru  femei  şi  băr­  zare  a  sarcinilor  de  plan.   najat  un  complex  de  pres­  tăţi cu
      produse. La obţinerea a-   bu,  tehnician,  şeful  secto­  amintit  condiţiile  tot  mai   baţi,  o  unitate  de  pîine,   Disciplina  şi  comportamen­  tări  al  cooperaţiei  de  con­  „Flori de t
      cestor realizări de sea-   rului Ghelari-est).      bune  de  muncă  şi  de  viată   un  atelier  de  confecţionat   tul  în  relaţiile  cu  publicul   sum. Vom rezolva cu promp­  22.30 Telejurnal.
     1  mă şi-au adus contribu­  O  bună  experienţă  s-a   ale  minerilor,  pentru  care   monumente  funerare,  secţii   se situează la loc de frunte.  titudine,  pe  parcurs,  soli­  BP‘~ l8S83SBSf
                                                                                                                                                                       !
      ţia colectivele de muncă   dobîndit  la  I.M.  Hunedoa­  exprimăm  întreaga  noastră   de  ceasornicărie,  de  zugră­  Fireşte,  mai  sînt  încă   citările  unor  lucrători  na­  IKAPIC,
      de la fabrica de conser­  ra  şi  în  domeniul  informa­  stimă  şi  recunoştinţă  con­  vit,  de  închiriat  veselă,  de   multe  de  făcut  pe  linia   vetişti care lucrează în sec­  BfcuâSBBSKEI
                           1
      ve, abator, sectorul de    ţional  şi  decizional,  al  re-   ducerii  partidului  şi  ne  an­  zidari,  un  atelier  de  ratne-   prestărilor  de  servicii.  O   ţiile de prestări. De aseme­
      exploatare a lemnului,   condiţionării   pieselor   de   gajăm  să  ne  facem  şi  pe   geamuri,  secţii  de  tăiat   preocupare  de  prim  ordin   nea,  vom  pune  şi  mai  mare   BUCUREŞTI  )
      cooperativele meşteşugă­  schimb  şi  reducerii  consu­  viitor,  exemplar,  datoria,  să   lemne,  cusut  saci,  vitrineri,   —  ne  spune  Dragomir  Co-   accent  pe  dezvoltarea,  di­  dioprogramul   di  }•
                                                                                                                                                                    Radiojurnal ;
      reşti „Retezatul“ şi „Ha-   murilor  materiale,  al  crea­  asigurăm  economiei  naţio­  flori  şi  coroane  artificiale,   jam,  preşedintele  coopera­  versificarea  şi  îmbunătăţi­  presei  *  "  ,  cu
      ţegana“, secţia de mo­   ţiei  tehnico-ştiinţifice  şi  a-   nale  cantităţi  sporite  de   răcoritoare etc.  tivei  de  consum  —  este  o-   rea  calităţii  serviciilor  în   dlli   .,,uo   Bule
      bilă, I.T.A. şl S.G.C.L.  sistenţei  tehnice  competen­  resurse  minerale  utile,  să   Conştientă  că  la  sarcina   rientarea  spre  deschiderea   comuna noastră".  9,05  Audienţa  r.
                                                                                                                                                                    Buletin  de  ştir
          SUCCESELE            te  pe  schimburi  şi  formaţii   materializăm  neabătut  mă­  de  a  majora  volumul  de   de  noi  secţii.  Astfel,  la  Ilia      vista  literarii  r
           CONTINUA            de lucru. Prin măsurile teh-   reţele obiective ale Congre­  prestări  se  poate  răspunde   vor  lua  fiinţă  o  secţie  de   ION COTOI  BaLade şi jocu.
       Colectivul de muncă l   nico-organizatorice  aplicate   sului  al  XH-lea  al  parti­  doar  prin  extinderea  şi  di­  reparaţii  auto-moto  şi  una   biroul producţie-prestări   11.00  Buletin  d».
                                                                                                                                                                    Atlas  cultural  ;
                               aici  în  actualul  cincinal,
      de  la  întreprinderea,   printr-o  conducere  fermă,   dului.                versificarea activităţii, con-  de fabricat pufuleţi.         U.J.C.C. Deva     piese   instnimei
      „Victoria“  Călan,  în   ordonată  şi  energică,  prin                                                                                                        Avanpremieră
                                                                                                                                                                    12.00  Buletin dr
      frunte  cu  comuniştii,                                                                                                                (Urmare din pag. I)    Din comoara
      este puternic mobilizat   hărnicia  şi  dăruirea  în                                                                                                          nostru ; 13,00 D
      Ia înfăptuirea ritmică a   muncă  a  colectivelor  din                                                                              peratistă  pentru  creşterea   15.00  Meridian-1
                                                                                                                                                                    Radiojurnal ;
      sarcinilor  de  plan.  Ca   sectoarele  miniere  Ghelari                                                       Si in unităţile      vacilor  cu  lapte  Ilia  şi  la   recording ; 18,0
      urmare a însufleţirii în   şi  Teliuc,  din  sectorul  ne­                                                *                 i       cooperativa   agricolă   din   rii ; 20,00 Conc<
      care se desfăşoară în­   metalifer  Zlaşti,  a  prepa­                                                                              Zam.  La  cooperativa  agri­  că populară ;
                                                                                                                                                                    România; 20,40
      trecerea socialistă între   ratorilor,  mecanicilor  de  la   economice miei trebuie să fie prezentă                                colă  din  Sîrbi,  mecanizato­  norc ;   22,00
      secţii, ateliere şi forma­  atelierul  central  şi  a  celor                                                                        rul  Groza  Petru  a  trecut  ia   22.30  Ring  de  «
      ţii  de  lucru,  în  prima   de la transport, I.M. Hune­                                                                            erbicidarea  porumbului’  pe   Buletin  de  ştir
                                                                                                                                                                    Non stop muz
      decadă a lunii mai, pla­  doara  a  reuşit,  printre  pri­                                                                          vegetaţie.
      nul Ia producţia fizică a    mele  unităţi  economice  din                                                                            Primul  vicepreşedinte  ai
                             1
      fost depăşit cu 1 464 to­  judeţ,  să-şi  îndeplinească   strădania pentru reducerea consumurilor                                   consiliului  unic  agroindus­
      ne fontă cenuşie, 45 tone   prevederile  de  plan  la  pro­                                                                         trial,  ing.  Petru  Puia,  a  fă­  !|]INEŞ
      semicocs, 170 tone cocs   ducţia industrială pe actua­  S-ar  părea,  la  prima  ve­  Bulea,  care  coordonează  şi   binate  de  la  Mintia.  Despre   cut  precizarea  că  întreţine­
      fluidizat.  în  acest  fel,   lul  cincinal,  ca  şi  la  pro­  dere,  că  aşa-numiţii  consu­  urmăreşte  aplicarea  planu­  ele  ne-a  vorbit  inginerul   rea mecanizată a culturilor  DEVA  :  Caste
      în perioada trecută din   ducţia  fizică  de  dolomită.   matori  mici  n-ar  avea  prea   lui  de  măsuri  elaborat  pe   Marius Faur :                       (Patria)  ;  Urag
      acest an, întreprinderea   Este  un  succes  ce  face  cin­  mare  însemnătate  în  stră­  această linie, spunea :  —  Am  mers  pe  linia  re­               la  Navarone  -
                                                                                                                                                                     (Arta)  ;  HUNEI
      a livrat economiei naţio-   ste  minerilor  din  munţii   dania  de  reducere  continuă   —  Pînă  acum am înlocuit   considerării  consumului  la   întreţinerea  spunea  buldozi
     i nale, peste sarcinile ce   Poiana  Ruscăi,  un  succes   a  consumurilor  energetice.   cîteva  dintre  motoarele  ce'   principalele  agregate  şi,  pe     ra) ; Şeriful d
      i-au revenit, 7 450 tone   pe  care  sint  hotărîţi  să-l   Nu  este  aşa,  şi  asta  din  cel   consumau  mult  curent  e-   baza  unui  studiu  aprofun­    —  partea a II  I
                                                                                                                                                                         (Arta);
                                                                                                                                                                    ţica
      fontă cenuşie, 5 280 tone   amplifice în continuare.  puţin  două  puncte  de  ve­  lectric,  am  extins  ilumina­  dat,  am  iniţiat  un  plan  de   cuiuirnor  lor  —  seriile  I-
      produse de cocserie, 198   —  Aş  dori  să  consem­  dere.  Primul  :  efortul  pen­  tul  fluorescent,  am  întoc­  măsuri.                                  torul)  ;  PETRC
      tone radiatoare, 573 to­  naţi  şi  faptul  că  în  fruntea   tru  diminuarea  consumuri­  mit  programe  de  funcţio­  —  Ce  s-a  aplicat  pînă  a-         poliţist  incomc
                                                                                                                                                                    Rug  şi  flăcări
      ne maşini şi utilaje.    tuturor  acţiunilor  şi  a  pre­  lor  trebuie  să  fie  —  în  lu­  nare  la  agregatele  mari,   cum  din  planul  la  care  vă   este  asigurată  de  către  for­  brie)  ;  Fraţi  d
                               ocupărilor noastre produc-                                                                                 maţii  specializate  de  meca­  publici   ;   LUI
                                                          mina  indicaţiilor  conduce­  am  stabilit  responsabilităţi   referiţi ?       nizatori,  cu  care  a  fost  an­  oda  ti 1   *  ?ălăr.
                                                          rii  partidului  —  prezent   precise  pentru  fiecare  şef   —  Am  înlocuit  motoarele   gajată  producţia  î-n  acord   F* v    ,cri.ili
                                                          peste  tot;  al  doilea  :  şi  în   de  formaţie,  pentru  fiecare   de  mare  capacitate  de  la   global.  Prin  hărnicia  şi   ,  VUI
                                                          unităţile  economice  mici  e-   om  în  ceea  ce  priveşte  u-   trei  transportoare,  un  ven­  răspunderea  de  care  au  dat   rea  nelinişte  <
                                                                                                                                                                    Napoli  se  revo
                                                          xistă  preocupări  în  dome­  tilizarea  raţională  a  agre­  tilator  şi  un  elevator,  am   dovadă  la  efectuarea  pra-   resc);   LONE;
                                                          niul  la  care  ne  referim.   gatelor  spre  a  se  evita   anulat  cîteva  aeroterme  de   şilelor  şi  erbicidării,  s-au   dc  cursă  lung
                                                          Acest  adevăr  este  confir­  mersul în gol.         care  nu  era  nevoie,  a  fost   remarcat  îndeosebi mecani­  ANINOASA:   C
                                                                                                                                                                    citoresc)  ;  URI
                                                          mat  de  două  unităţi  econo­  Măsurile  aplicate  pînă  a-   îmbunătăţit   transportul   zatorii   Visalon   Popovici,   sul  din  Rodos
                                                          mice  şi  anume,  de  între­  cum  la  I.I.C.  se  referă  şi  la   pneumatic la morile 2, 3 şi 4,   Viorel  Blaj,  Iosif  Colineac,   (7  Noiembrie)
                                                                                                                                                                    fari  express  (5
                                                          prinderea  de  industrializa­  alte  aspecte,  cum  ar  fi  :   a fost pusă la punct instalaţia   Ion  Joldea,  Miron  Costea,   ORAŞTIE:   Spi
                                                          re  a  cărnii  Deva  şi  de  Fa­  secţionarea iluminatului, di­  de automatizare a procesului   Ion  Cosma,  Laurean  Tămaş   tria);  A  fost  i
                                                          brica  de  producere  a  nu­  rijarea  mai  bună  a  mate­  de  uscare  şi  de  la  centrala   şi  alţii.  Pe  lîngă  realizarea   pan  ia  a  7-a
                                                          treţurilor combinate Mintia.  riei  prime,  ceea  ce  duce  la   de  termoficai'e.  Aceste  mă­  unor  viteze  zilnice  sporite   GEOAGIU-BAT
                                                                                                                                                                    —  seriile I-II
                                                           —     La  întreprinderea   utilizarea  la  capacitate a u-   suri  au  făcut  ca  în  pri­  la  prăşit,  mecanizatorii  a-   tură) ; HAŢEG
                                                         noastră  —  sublinia  tovară­  tilajelor,  educarea  colecti­  mele  patru  luni  din  acest   cordă  multă  atenţie  calită­  (Popular); BR
                                                         şul Dumitru Stătescu, ingi­  vului  în  spiritul  evitării   an,  consumul  de  combus­  ţii  lucrărilor,  menţinerii  u-   trulea stol ; C.
                                                                                                                                                                    dar rămîn cu
                                                         nerul  şef  al  I.I.C.  —  preo­  oricărei  risipe.  Rezultatele   tibil,  să  fie  mai  mic  decît   nei densităţi corespunzătoa­  cultură) ; SIME
                                                         cupările  in  cele  patru  luni   obţinute:  la  combustibil  s-a   cel  înregistrat  în  aceeaşi   re  de  plante  la  hectar.  In­  (Mureşul) ; ILT
                                                                                                                                                                             T
                                                                                                                                                                    mă —
                                                         şi jumătate din acest an au   reuşit  încadrarea  în  cotele   perioadă a anului trecut. La   terlocutorul  ne-a  relatat  că,
                                                         vizat  încadrarea  în  cotele   stabilite,  iar  la  energie  e-   energie  electrică  am  rea­  în  aceste  zile,  forţele  me­
                                                         aprobate  la  combustibil  şi   leotrică   s-au   economisit   lizat  o  economie  de  circa   canice  vor  fi  concentrate  la   liiOTC
        Mineril  de  la  Lonea  desfăşoară  o  întrecere  dinamică  şi   energie electrică.  circa  30  MWh.  Economiile   40  MWh.  La  combustibil
     fructuoasă  în  abataje.  Intre   formaţiile  cu  realizări  constant                                     am  depăşit  cu  ceva  cotele,   întreţinerea culturii porum­
     bune  do  la  începutul  anului  se  situează  şi  cea  condusă  de   —  în  ce  au constat aces­  provin  de  la  consumatorii     bului  în.  toate  unităţile,
     Iosif Clamba (al doilea din dreapta).               te preocupări ?            mici,  pentru  că  cei  mari   dar  nu  atît  din  vina  noas­  prin  praşile  şi  erbicidarea   Rezultatele
        Iată-1 discutînd cu cîţiva ortaci înaintea intrării în şut.                 şi-au depăşit  repartiţiile, pe   tră,  cit  mai  ales  din  cauza                16 mai 1080:
                                          Foto» A. LICIU   —  Am  organizat urmări­                            materiei  prime,  care  a  a-   pe  vegetaţie  asigurîndu-se   Exlr.  I :  31,
                                                         rea  zilnică  a  consumurilor   4  luni,  cu  51  MWh.  Poate   vut, mai ales în primul tri­  combaterea  eficientă  a  bu­  32, 37, 86, 58.
                                                         pe  baza  unor  fişe,  atît  la   că  repartizarea  pe  imitate,   mestru,  o  umiditate  mai   ruienilor  şi  obţinerea  unor   Extr.  a  II-J
           Analiză operativă                             nivelul  întreprinderii,  cit  şi   în  cadrul  întreprinderii,  ar   mare  decît  nivelul  admis.   producţii  sporite  de  pe  toa­  73, 44,  34, 16,
                                                                                    trebui  reanalizată  şi  îmbu­
                                                         al  unităţilor  mai  importan­
                                                                                                                                         te  suprafeţele.  Important
                                                                                                                                                                     Fond de cLşt
       (Urmare din pag. 1)    nilor  şi  utilajelor,  precum   te.  Decadal,  analizăm,  în   nătăţită.        De  aceea,  ne  propuneam   este  însă  ca  şi  cooperatorii   lei.
                                                                                                               să sporim preocuparea pen­
                              şi  a  fondului  de  timp.  în   cadrul  biroului  executiv  al   O  preocupare  constantă,   tru  a  ne  încadra  în  nive­  să  intervină  prompt  şi  e-
    alte  unităţi  economice  cum   acest  context  o  importanţă   C.O.M., situaţia consumuri­  eficientă  pe  linia  reducerii   lurile stabilite, pentru a re­  nergic   pentru   efectuarea
    sînt  I.E.E.T.  Deva,  între­  deosebită  o  are  aplicarea   lor  şi  luăm  operativ  măsu­  consumurilor  energetice  e-   duce consumurile.  praşilelor  manuale  la  cul­
    prinderea  Chimică  Orăştie,   noului  mecanism  economi-   rile ce se impun,   xistă  şi  la  Fabrica  de  pro­                     turile şi pe suprafeţele unde
    întreprinderea  pentru  in­  co-finonciar,  a  principiilor   Subinginerul Romulus  ducere a nutreţurilor com­   TRAIAN BONDOR       se impun asemenea lucrări.  Timpul   pr
    dustrializarea laptelui   Si-  autoconducerii  muncitoreşti,                                                                                                    ziua  de  17  in:
    meria  şi  întreprinderea  de   autogestiunii  şi  participă­                                                                                                   ii  umedă  şi
                                                                                                                                                                    cerul  mai  m
    bere  Haţeg.  în  majoritatea   rii  oamenilor  muncii  la                                                                                                      Vor  cădea  pr
    cazurilor,  pe  lîngă  neînca-   beneficii.  Evident,  se  im­                                                                                                  porare  sub  io
    drarea  în  normele  de  con­  pune  să  fie  acordată  maxi­                                                                                                   şi  local  aver
                                                                                                                                                                    Vîntul  va  su
   sum  specifice  la  materii   mă  atenţie  sporirii  rolului                                                                                                     cu   intensifică
   prime  şi  materiale,  depăşi­  bugetelor  de  venituri  şi                                                                                                      la  50-60  km
   rile  se  localizează  la  ener­  cheltuieli  în  activitatea  fie­                                                                                              peratura  min.
                                                                                                                                                                    prinsă  între  i
   gie şi combustibil.        cărei  întreprinderi,  punînd                                                                                                         iar  cea  maxb
     Realizarea  la  un  grad   accentul  pe  îndeplinirea  in­                                                                                                     18  grade.  Izoi
                                                                                                                                                                    duce ceaţă.
   sporit  de  eficienţă  a  pro­  dicatorilor  fundamentali  ai                                                                                                     Timpul   pro
   ducţiei  nete  şi  fizice  în  fie­  planului  economic,  respec­                                                                                                zilele  do  18  şl
   care  unitate  economică  im­  tiv  a  producţiei  nete  şi  fi­                                                                                                 mea  se  va  î
   pune  cu  acuitate  ca  din   zice.   Analizînd   temeinic                                                                                                       Cer   tempor.
                                                                                                                                                                          precipl
                                                                                                                                                                    cădea
   partea   organizaţiilor   de   cauzele  depăşirii  cheltuieli­                                                                                                   sub   formă
   partid  şi  a  consiliilor  oa­  lor,  îndeosebi  a  celor  mate­                                                                                                ploaie   însoţit
   menilor  muncii  să  existe  o   riale,  în  unităţile  amintite                                                                                                 cări electrice
                                                                                                                                                                     La  munte,  •
   deosebită  preocupare  pen­  este  necesar  să  fie  luate  o-                                                                                                  cer   acoperi
   tru  reducerea  costurilor  de   perativ  masuri  hotărî  te  în                                                                                                precipitaţii   s
   producţie,  pentru  creşterea   scooul  înlăturării  acestora,                                                                                                  ploaie,  iar  la  i
                                                                                                                                                                           şi
                                                                                                                                                                   lapoviţă
   productivităţii muncii, apli­  întronării  unui  spirit  ferm                                                                                                   tare  din  sud
   carea  tehnologiilor  înainta­  de  -  economisire  a  materii­  Unitatea do lamuri metalice Brad. Echipa dc montaj cupole umbrelă condusă de comunista Maria Culda se re­  la  60-80  km
   te  şi  obţinerea  un  oi’  indici   lor  prime,  materialelor  şi   marcă prin hărnicie şi calitate.                                  Foto: VIRGIL ONOIU       teorolog  de  t
                                                                                                                                                                   gyak Iuliu).
   superiori în folosirea maşi­  energiei;
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59