Page 54 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 700C
| BILANŢ RODNIC } Experienţa fruntaşilor O permanenţă la Ilia
S Activitatea economică
1 a oraşului Haţeg pe pri- | Dezvoltarea, diversificarea şi
1 mele 4 luni ale acestui ţ (Lunare di,, pag u tive se situează consecvent
J an s-a încheiat cu un t cei peste 2 300 de comu 3,30 Curs de j
ccză
1 bilanţ rodnic. La pro- ? derii. „A fost extins, mo nişti din întreprindere, ca îmbunătăţirea prestărilor de servicii 3,50 Xclecincma.
ducţia globală industria- ) dernizat şi dotat corespun re animă zi de zi întrece luare)
lă s-a înregistrat un plus i zător atelierul mecanic de rea socialistă ce se desfă 11.30 Vă dăm I
şcoala
de 8 391000 lei faţă de/ la Teliuc, unde se efectu şoară între sectoare, atelie în pas cu ritmul înnoitor ducerea cooperativei de Alexe Mariş, vicepreşe 12.00 Concert ed
plan, iar la producţia 1 ează revizii de bună cali re, formaţii de lucru — a al vieţii locuitorilor, în co consum a acţionat la înfiin dintele Consiliului popular 13.00 Mozaic cr
marfă de 2 288 000, lei. ţ tate a utilajelor“ (Gheorghe ţinut să adauge Doru To- muna Ilia prestările de ţarea de noi unităţi şi con comunal Ilia ne spunea : tic-sportiv.
tic in seri
Aceste realizări valorice / Iacob, şef de brigadă la ma, secretarul comitetului servicii către populaţie de solidarea celor existente. „Pe baza hotărîrilor şi pro b lan ca“
îşi găsesc oglindirea în} mina centrală Teliuc). „Dar de partid al I.M. Hunedoa vin tot mai diversificate, Acestea au fost dotate cu gramelor stabilite de con Bergman şi
importante cantităţi de pînă acolo grija noastră ra. în cadrul întreprinderii mai prompte. Aici, acest noi tipuri de maşini şi uti ducerea partidului, presta Bogart (cp
produse fizice date pes permanentă trebuie să fie şi cu deosebire la E. M. sector este prezent cu ac laje. Ţinînd cont de tra ţiile de servicii către popu Tenis : fin
Naţiunilor“
te plan. Astfel, au fost întreţinerea şi exploatarea Ghelari, s-a permanentizat tivităţi de depanări ra- diţiile locale, au- fost atraşi laţie cunosc ritmuri tot mai sseidorf : ,
livrate în plus econo raţională a utilajelor cu şi o altă experienţă, deo dio-tv, tricotaje, ţesut co în activitate vechii mese înalte şi în comuna Ilia. Italia. Fot
miei naţionale 156 tone care lucrăm, îndeosebi a sebit de utilă, şi anume or voare, foto, croitorie, frize riaşi, iar pentru profilurile Creşte tot mai mult gradul „Cupei Cui
Bruxeles :
conserve din carne, 127 maşinilor de încărcat“ ganizarea unor întîlniri lu rie, coafură, curăţătorie care în trecut nu existau de confort al cetăţenilor Valencia.
(Constantin Trifan, şef de nare între factorii de con chimică, artizanat — orga au fost trimise cadre tinere noştri — urmare a sporirii Jocurilor l
pisodul 4)
DIN CRONICA brigadă la mina Ghelari). ducere ai organizaţiilor de nizate de sistemul coope la şcolarizare, cit şi la veniturilor, a bunăstării. 18.10 Norvegia -
„Intrarea în funcţiune în raţiei meşteşugăreşti. Cele durilor
ÎNTRECERII acest an a instalaţiei de partid, sindicat, U.T.C. şi ai mai multe secţii le are însă cursuri de scurtă durată. Tocmai de aceoa, secţiile 18.35 Săptămîna
compartimentelor
tehnice,
Acum cerinţele beneficia
SOCIALISTE transport cu skip pe verti cu maiştrii, tehnicienii, in Cooperativa de consum rilor sînt rezolvate cu de prestări se bucură de 18.50 1001 do se
atenţie din partea organu
19.00 Telejurnal
cală — prima de acest fel ginerii, şefii de brigăzi şi Ilia : secţia de cusut plapu- 19,25 Călătorie •
din industria extractivă a promptitudine. Spiritul de lui local de partid şi de mea (XXX
tone conserve din Iegu- de schimburi, în cadrul că me, o secţie de instalaţii răspundere fată de muncă stat. Acest lucru este de 13.50 Teleenciclo’
mc, 75 tone de carne şi minereului de fier din ţară rora se comunică sarcinile, electrice şi reparaţii apara şi meserie al lucrătorilor monstrat şi de faptul că, in 20.35 Publicitate
43 tone de preparate din — a rezolvat multe proble se iau diferite măsuri, se te de uz casnic, alta de din secţiile de prestări este clădirea cu etaj a fostei 20.10 Film serial
Compania ;
carne ; 1 754 mc buşteni, me la mina noastră, cres- soluţionează operativ une confecţii metalice, două a- oglindit în modul de reali w ing. Kpi.s
230 tone lemn de foc, 7 cînd considerabil producti teliere de timplărie, croi şcoli de şoferi a fost ame 21.30 Spectacolul
mc lemn de mină şi alte I vitatea muncii“. (Aurel Bar- le probleme. Ar mai fi de torii pentru femei şi băr zare a sarcinilor de plan. najat un complex de pres tăţi cu
produse. La obţinerea a- bu, tehnician, şeful secto amintit condiţiile tot mai baţi, o unitate de pîine, Disciplina şi comportamen tări al cooperaţiei de con „Flori de t
cestor realizări de sea- rului Ghelari-est). bune de muncă şi de viată un atelier de confecţionat tul în relaţiile cu publicul sum. Vom rezolva cu promp 22.30 Telejurnal.
1 mă şi-au adus contribu O bună experienţă s-a ale minerilor, pentru care monumente funerare, secţii se situează la loc de frunte. titudine, pe parcurs, soli BP‘~ l8S83SBSf
!
ţia colectivele de muncă dobîndit la I.M. Hunedoa exprimăm întreaga noastră de ceasornicărie, de zugră Fireşte, mai sînt încă citările unor lucrători na IKAPIC,
de la fabrica de conser ra şi în domeniul informa stimă şi recunoştinţă con vit, de închiriat veselă, de multe de făcut pe linia vetişti care lucrează în sec BfcuâSBBSKEI
1
ve, abator, sectorul de ţional şi decizional, al re- ducerii partidului şi ne an zidari, un atelier de ratne- prestărilor de servicii. O ţiile de prestări. De aseme
exploatare a lemnului, condiţionării pieselor de gajăm să ne facem şi pe geamuri, secţii de tăiat preocupare de prim ordin nea, vom pune şi mai mare BUCUREŞTI )
cooperativele meşteşugă schimb şi reducerii consu viitor, exemplar, datoria, să lemne, cusut saci, vitrineri, — ne spune Dragomir Co- accent pe dezvoltarea, di dioprogramul di }•
Radiojurnal ;
reşti „Retezatul“ şi „Ha- murilor materiale, al crea asigurăm economiei naţio flori şi coroane artificiale, jam, preşedintele coopera versificarea şi îmbunătăţi presei * " , cu
ţegana“, secţia de mo ţiei tehnico-ştiinţifice şi a- nale cantităţi sporite de răcoritoare etc. tivei de consum — este o- rea calităţii serviciilor în dlli .,,uo Bule
bilă, I.T.A. şl S.G.C.L. sistenţei tehnice competen resurse minerale utile, să Conştientă că la sarcina rientarea spre deschiderea comuna noastră". 9,05 Audienţa r.
Buletin de ştir
SUCCESELE te pe schimburi şi formaţii materializăm neabătut mă de a majora volumul de de noi secţii. Astfel, la Ilia vista literarii r
CONTINUA de lucru. Prin măsurile teh- reţele obiective ale Congre prestări se poate răspunde vor lua fiinţă o secţie de ION COTOI BaLade şi jocu.
Colectivul de muncă l nico-organizatorice aplicate sului al XH-lea al parti doar prin extinderea şi di reparaţii auto-moto şi una biroul producţie-prestări 11.00 Buletin d».
Atlas cultural ;
aici în actualul cincinal,
de la întreprinderea, printr-o conducere fermă, dului. versificarea activităţii, con- de fabricat pufuleţi. U.J.C.C. Deva piese instnimei
„Victoria“ Călan, în ordonată şi energică, prin Avanpremieră
12.00 Buletin dr
frunte cu comuniştii, (Urmare din pag. I) Din comoara
este puternic mobilizat hărnicia şi dăruirea în nostru ; 13,00 D
Ia înfăptuirea ritmică a muncă a colectivelor din peratistă pentru creşterea 15.00 Meridian-1
Radiojurnal ;
sarcinilor de plan. Ca sectoarele miniere Ghelari Si in unităţile vacilor cu lapte Ilia şi la recording ; 18,0
urmare a însufleţirii în şi Teliuc, din sectorul ne * i cooperativa agricolă din rii ; 20,00 Conc<
care se desfăşoară în metalifer Zlaşti, a prepa Zam. La cooperativa agri că populară ;
România; 20,40
trecerea socialistă între ratorilor, mecanicilor de la economice miei trebuie să fie prezentă colă din Sîrbi, mecanizato norc ; 22,00
secţii, ateliere şi forma atelierul central şi a celor rul Groza Petru a trecut ia 22.30 Ring de «
ţii de lucru, în prima de la transport, I.M. Hune erbicidarea porumbului’ pe Buletin de ştir
Non stop muz
decadă a lunii mai, pla doara a reuşit, printre pri vegetaţie.
nul Ia producţia fizică a mele unităţi economice din Primul vicepreşedinte ai
1
fost depăşit cu 1 464 to judeţ, să-şi îndeplinească strădania pentru reducerea consumurilor consiliului unic agroindus
ne fontă cenuşie, 45 tone prevederile de plan la pro trial, ing. Petru Puia, a fă !|]INEŞ
semicocs, 170 tone cocs ducţia industrială pe actua S-ar părea, la prima ve Bulea, care coordonează şi binate de la Mintia. Despre cut precizarea că întreţine
fluidizat. în acest fel, lul cincinal, ca şi la pro dere, că aşa-numiţii consu urmăreşte aplicarea planu ele ne-a vorbit inginerul rea mecanizată a culturilor DEVA : Caste
în perioada trecută din ducţia fizică de dolomită. matori mici n-ar avea prea lui de măsuri elaborat pe Marius Faur : (Patria) ; Urag
acest an, întreprinderea Este un succes ce face cin mare însemnătate în stră această linie, spunea : — Am mers pe linia re la Navarone -
(Arta) ; HUNEI
a livrat economiei naţio- ste minerilor din munţii dania de reducere continuă — Pînă acum am înlocuit considerării consumului la întreţinerea spunea buldozi
i nale, peste sarcinile ce Poiana Ruscăi, un succes a consumurilor energetice. cîteva dintre motoarele ce' principalele agregate şi, pe ra) ; Şeriful d
i-au revenit, 7 450 tone pe care sint hotărîţi să-l Nu este aşa, şi asta din cel consumau mult curent e- baza unui studiu aprofun — partea a II I
(Arta);
ţica
fontă cenuşie, 5 280 tone amplifice în continuare. puţin două puncte de ve lectric, am extins ilumina dat, am iniţiat un plan de cuiuirnor lor — seriile I-
produse de cocserie, 198 — Aş dori să consem dere. Primul : efortul pen tul fluorescent, am întoc măsuri. torul) ; PETRC
tone radiatoare, 573 to naţi şi faptul că în fruntea tru diminuarea consumuri mit programe de funcţio — Ce s-a aplicat pînă a- poliţist incomc
Rug şi flăcări
ne maşini şi utilaje. tuturor acţiunilor şi a pre lor trebuie să fie — în lu nare la agregatele mari, cum din planul la care vă este asigurată de către for brie) ; Fraţi d
ocupărilor noastre produc- maţii specializate de meca publici ; LUI
mina indicaţiilor conduce am stabilit responsabilităţi referiţi ? nizatori, cu care a fost an oda ti 1 * ?ălăr.
rii partidului — prezent precise pentru fiecare şef — Am înlocuit motoarele gajată producţia î-n acord F* v ,cri.ili
peste tot; al doilea : şi în de formaţie, pentru fiecare de mare capacitate de la global. Prin hărnicia şi , VUI
unităţile economice mici e- om în ceea ce priveşte u- trei transportoare, un ven răspunderea de care au dat rea nelinişte <
Napoli se revo
xistă preocupări în dome tilizarea raţională a agre tilator şi un elevator, am dovadă la efectuarea pra- resc); LONE;
niul la care ne referim. gatelor spre a se evita anulat cîteva aeroterme de şilelor şi erbicidării, s-au dc cursă lung
Acest adevăr este confir mersul în gol. care nu era nevoie, a fost remarcat îndeosebi mecani ANINOASA: C
citoresc) ; URI
mat de două unităţi econo Măsurile aplicate pînă a- îmbunătăţit transportul zatorii Visalon Popovici, sul din Rodos
mice şi anume, de între cum la I.I.C. se referă şi la pneumatic la morile 2, 3 şi 4, Viorel Blaj, Iosif Colineac, (7 Noiembrie)
fari express (5
prinderea de industrializa alte aspecte, cum ar fi : a fost pusă la punct instalaţia Ion Joldea, Miron Costea, ORAŞTIE: Spi
re a cărnii Deva şi de Fa secţionarea iluminatului, di de automatizare a procesului Ion Cosma, Laurean Tămaş tria); A fost i
brica de producere a nu rijarea mai bună a mate de uscare şi de la centrala şi alţii. Pe lîngă realizarea pan ia a 7-a
treţurilor combinate Mintia. riei prime, ceea ce duce la de termoficai'e. Aceste mă unor viteze zilnice sporite GEOAGIU-BAT
— seriile I-II
— La întreprinderea utilizarea la capacitate a u- suri au făcut ca în pri la prăşit, mecanizatorii a- tură) ; HAŢEG
noastră — sublinia tovară tilajelor, educarea colecti mele patru luni din acest cordă multă atenţie calită (Popular); BR
şul Dumitru Stătescu, ingi vului în spiritul evitării an, consumul de combus ţii lucrărilor, menţinerii u- trulea stol ; C.
dar rămîn cu
nerul şef al I.I.C. — preo oricărei risipe. Rezultatele tibil, să fie mai mic decît nei densităţi corespunzătoa cultură) ; SIME
cupările in cele patru luni obţinute: la combustibil s-a cel înregistrat în aceeaşi re de plante la hectar. In (Mureşul) ; ILT
T
mă —
şi jumătate din acest an au reuşit încadrarea în cotele perioadă a anului trecut. La terlocutorul ne-a relatat că,
vizat încadrarea în cotele stabilite, iar la energie e- energie electrică am rea în aceste zile, forţele me
aprobate la combustibil şi leotrică s-au economisit lizat o economie de circa canice vor fi concentrate la liiOTC
Mineril de la Lonea desfăşoară o întrecere dinamică şi energie electrică. circa 30 MWh. Economiile 40 MWh. La combustibil
fructuoasă în abataje. Intre formaţiile cu realizări constant am depăşit cu ceva cotele, întreţinerea culturii porum
bune do la începutul anului se situează şi cea condusă de — în ce au constat aces provin de la consumatorii bului în. toate unităţile,
Iosif Clamba (al doilea din dreapta). te preocupări ? mici, pentru că cei mari dar nu atît din vina noas prin praşile şi erbicidarea Rezultatele
Iată-1 discutînd cu cîţiva ortaci înaintea intrării în şut. şi-au depăşit repartiţiile, pe tră, cit mai ales din cauza 16 mai 1080:
Foto» A. LICIU — Am organizat urmări materiei prime, care a a- pe vegetaţie asigurîndu-se Exlr. I : 31,
rea zilnică a consumurilor 4 luni, cu 51 MWh. Poate vut, mai ales în primul tri combaterea eficientă a bu 32, 37, 86, 58.
pe baza unor fişe, atît la că repartizarea pe imitate, mestru, o umiditate mai ruienilor şi obţinerea unor Extr. a II-J
Analiză operativă nivelul întreprinderii, cit şi în cadrul întreprinderii, ar mare decît nivelul admis. producţii sporite de pe toa 73, 44, 34, 16,
trebui reanalizată şi îmbu
al unităţilor mai importan
te suprafeţele. Important
Fond de cLşt
(Urmare din pag. 1) nilor şi utilajelor, precum te. Decadal, analizăm, în nătăţită. De aceea, ne propuneam este însă ca şi cooperatorii lei.
să sporim preocuparea pen
şi a fondului de timp. în cadrul biroului executiv al O preocupare constantă, tru a ne încadra în nive să intervină prompt şi e-
alte unităţi economice cum acest context o importanţă C.O.M., situaţia consumuri eficientă pe linia reducerii lurile stabilite, pentru a re nergic pentru efectuarea
sînt I.E.E.T. Deva, între deosebită o are aplicarea lor şi luăm operativ măsu consumurilor energetice e- duce consumurile. praşilelor manuale la cul
prinderea Chimică Orăştie, noului mecanism economi- rile ce se impun, xistă şi la Fabrica de pro turile şi pe suprafeţele unde
întreprinderea pentru in co-finonciar, a principiilor Subinginerul Romulus ducere a nutreţurilor com TRAIAN BONDOR se impun asemenea lucrări. Timpul pr
dustrializarea laptelui Si- autoconducerii muncitoreşti, ziua de 17 in:
meria şi întreprinderea de autogestiunii şi participă ii umedă şi
cerul mai m
bere Haţeg. în majoritatea rii oamenilor muncii la Vor cădea pr
cazurilor, pe lîngă neînca- beneficii. Evident, se im porare sub io
drarea în normele de con pune să fie acordată maxi şi local aver
Vîntul va su
sum specifice la materii mă atenţie sporirii rolului cu intensifică
prime şi materiale, depăşi bugetelor de venituri şi la 50-60 km
rile se localizează la ener cheltuieli în activitatea fie peratura min.
prinsă între i
gie şi combustibil. cărei întreprinderi, punînd iar cea maxb
Realizarea la un grad accentul pe îndeplinirea in 18 grade. Izoi
duce ceaţă.
sporit de eficienţă a pro dicatorilor fundamentali ai Timpul pro
ducţiei nete şi fizice în fie planului economic, respec zilele do 18 şl
care unitate economică im tiv a producţiei nete şi fi mea se va î
pune cu acuitate ca din zice. Analizînd temeinic Cer tempor.
precipl
cădea
partea organizaţiilor de cauzele depăşirii cheltuieli sub formă
partid şi a consiliilor oa lor, îndeosebi a celor mate ploaie însoţit
menilor muncii să existe o riale, în unităţile amintite cări electrice
La munte, •
deosebită preocupare pen este necesar să fie luate o- cer acoperi
tru reducerea costurilor de perativ masuri hotărî te în precipitaţii s
producţie, pentru creşterea scooul înlăturării acestora, ploaie, iar la i
şi
lapoviţă
productivităţii muncii, apli întronării unui spirit ferm tare din sud
carea tehnologiilor înainta de - economisire a materii Unitatea do lamuri metalice Brad. Echipa dc montaj cupole umbrelă condusă de comunista Maria Culda se re la 60-80 km
te şi obţinerea un oi’ indici lor prime, materialelor şi marcă prin hărnicie şi calitate. Foto: VIRGIL ONOIU teorolog de t
gyak Iuliu).
superiori în folosirea maşi energiei;