Page 55 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 55
> $ SlMBÁTÁ, 17 MAI 1980
+& *
ţioneri da subiecte (iar re
gizorul Michele Lupo ştie
şi el meserie), dar unii ca
re au grijă ca reverul sce
'imbiv fraa- nariului să nu fie boţit.
Jorge Guill6n — proiecţie în miraculos: „Res Astfel se face că asistăm
.‘.eca (rc- piri Şi aerul în pieptul la o comedie agreabilă, la
egălura cu „POEME" meu/ A devenit ştiinţă, iu o simfonietta comica, în ^ DACA-N FIECARE XI...
bire, bucurie!, Profun care vioara întîi (ba mai ® Un curs de perfecţionare privind tehnologiile de lu
ucativ dă bucurie,! Ce nu mai se curînd violoncelul, dacă a- cru din abatajele frontale, îndeosebi cele mecanizate, a fost
Utural-artis- Ultimul mare reprezen iniţiat la I.M. Uricanl. Participă maiştri mineri şi electro \ ...becul de la intrarea in
Film artis- tant al grupului „27“ apare arată! Dccît ca simpatie! vem în vedere proporţiile)
al ; „Casa- în româneşte în traducerea De-a pururi necurmată“. E- este Bud Spencer, ex-fot- mecanici, şefi de brigadă şi de schimb, combaineri, lăcă clădirea Liceului de ma
cu Ingrid xistenţa se afirmă ca un balist, dar statornic în ideea tuşi şi electricieni. tematică-fizică din Ilune-
i Humphrey impecabilă a poetului Şte ® Forme moderne de comerţ se practică la cofetăria
‘¡soclul I). fan Aug. Doinaş. Poet unic extaz al trăirii: „Ca sînge- de a fi demn, în toate ce ^ doara este lăsat (ca du-
ala „Cupei în poezia universală, gratie le, fatală,/ O lăcomie ştiu./ le, de porecla împrumutată „Nufărul" din Petroşani, care zilnic primeşte comenzi pen
de la Du- Orbeşte-adun în mine! Des din vocabularul utilei in tru produse de cofetărie. Comenzile se fac zilnic între ore {j minică, 11 mai), să con-
Vrgentina — percepţiei întotdeauna lu le 7 şi 10 şi se onorează la domiciliul solicitanţilor, în a- 1 cureze lumina soarelui,
bal : finala minoase, solare a realului, tinul: vreau să fiu./ Să strumentaţii de drumuri şi
iclor“ do la Jorge Guillân afirmă răs fiu, şi-atît. Ajunge! Supre poduri. Aşadar, în confrun ceeaşi zi, între orele 14 'şi 17. Felicitări pentru iniţiativă I _ - cită energie electrică se
Arsenal — 1 tarea cu arogantul yankeu O O nouă întîlnire a brigăzii ştiinţifice din Lupeni
Istoricul picat în versurile lui bucu ma fericire' . cu minerii din localitate a avut loc recent în sala de apel \ iroseşte în zadar ? Tova
llimpicc (e- ria de a fi. Universul e ar Nu cunosc în poezia uni „Buldozerul“ netezeşte de a minei. Temele dezbătute : „Perfecţionarea pregătirii pro răşii de la liceu, fiind
monios, sferă deschisă („To versală alt poet care să fi zor drumul spre succesul
- tara fior- fesionale" şi „Prelucrarea Decretului 153/1970, privind specialişti in socoteli, ar
tul e cupolă“), e arhitecto receptat universul numai la compatrioţilor săi. Intriga sancţionarea unor abateri de la conduita în societate". putea face un calcul es
politică nic („Bucuroasă! Malcric-n acest mod pitagoreic. filmului este simpla, dar su
ri relaţii“), enigmele lui apar TIBERIU DĂIONI ficient să pună în eviden © Tot la Lupeni, joi, elevii şcolii generale nr. 1_au timativ pentru a găsi ast
fel răspuns întrebării.
prin tara ţin privirii şi nu vederii ţă calităţile fizice ale lui susţinut în faţa minerilor un microspectacol de muzică şi
poezie sub genericul „Laudă muncii". Minerii, printre care
) („Un dincolo de taină,I Şi „I SE SPUNEA Bud Spencer care, şi de a- „CAMPIONII“..,
pedia nespus de real“) dar, mai BULDOZERUL" ceaslă dată (s-ar puica în- mulţi părinţi ai elevilor, i-au răsplătit cu aplauze pe micii
Dallas — ales, e lumină („Lumină, o tîmpla astfel?) este de par artişti amatori, Dorind să întîmpine cea
petrolieră E- lumină, puls năvalnic!“). Fostul campion de catch tea binelui, în speţă de • Astăzi, şi mîine 28 de studenţi de Ia I.M.P. vor lua
odid 3S Nici o disonantă, nici o alias Piedone, alias Bud partea tinerilor italieni puşi parte la cele trei olimpiade naţionale, organizate de de-a 25-a aniversare a u-
de varlc- în faţa amneziei totale a U.A.S.C.R. şi M.E.I., la Bucureşti (fizică), Timişoara (meca zinei cocsochimice cu re- »
public — stridentă, nici o umbră in Spencer este în plină as zullata din cele mai bune, L
nai“ acest spaţiu al seninătăţii, censiune pe firmamentul de adversarilor americani, în nică, rezistenţa materialelor, electrotehnică) şi Cluj-Napo-
ceea ce priveşte fair-play-ul. ca (matematică). cocsarii hunedoreni se re
al ritmurilor geometrice, al celuloid, ceea ce demon marcă prin hărnicie şi
desfătării, al „perfecţiunii“. strează o dală în plus că Ar fi complet nenimerit 9 La Vulcan a fost redeschisă grădina de vară „Stra prin dăruire în muncă.
Relaţia dintre poet şi real ^ nu este absolut necesar să dacă ne-am angaja în a- ja" complet igienizată şi renovată. Din păcate mai sînt prin
întotdeauna firească; obiec fii încununai cu laurii TIta ceste rînduri într-o anali • In curs de amenajare se află cele trei terenuri de tre ei unii care mai mult
tele transmit întotdeauna ferliei ca să cîştigi simpatia ză pedantă a unei pelicule sport şl unul de joacă pentru copiii din microralonul 3 B încurcă treaba, ba vin, ba
I : 6,00 Ha- voare de a fi, de a trăi intr-un publicului. Aşadar, succe care, dealtfel, nici nu se al cartierului Coroeşti-Vulcan. Noile amenajări vor com nu vin la serviciu. Dumi
. mincţii; 7,00 univers de miracole. Jorge sul lui Bud Spencer este a- pretează la aşa caua. Să ne pleta ansamblul de agrement al cartierului. tru Croitoru, losif Hamza,
.,00 Revista Guillân a un poet orfic, sigurat. mulţumim, deci, cu consta • Spectacole. Două atractive spectacole au oferit, In
riei ' Doinei Pleşa, Mihai Mai-
•ain de v-. poezia lui propune un ne Să precizăm: „1 se spu tarea : publicul se distrea această săptămînă, locuitorilor Petroşanilor, Teatrul dra lat, Gheza Hamza, Gheor-
Mii O ; 10,00 obişnuit activism al con nea Buldozerul“ nu intră ză la filmul „I se spunea matic din Baia Mare şi Circul Bucureşti. Primul s-a intitu ghe Panaite şi Laurean A-
i ; 10,05 UC- templaţiei, tradusă prin- în categoria filmelor rău Buldozerul“, ceea ce în lat „Din glumă s-a născut revista", Iar cel de al doilea
adio ; 10,40 lexe sînt adevăraţi cam
ri populare ; tr-o eternă uimire, printr-o famate. Marcello Fondalo seamnă că realizatorii lui au „Bravo circul I", pioni ai chiulului, între-
1 ştiri; 11,05 înfiorată jubilatie fraternă şi Francesco Scardanaglia atins un scop demn de luat CONSTANTIN IOVĂNESCU eîndu-se m prin muncă,
11,25 Mici l cu lucrurile. însuşi actul e- ţin la o anumita în seamă.
cu lucrurile. însuşi actul e- ţin la o anumită decenţă a
'tale ; 11,35 ci prin numărul mare de
meseriei. Sînt şi ei confcc-
lemcntar al respiraţiei e o
radio - tv. ; j lamentar al respiraţiei o o meseriei. Sînt şi AL. COVACI»VACI absenţe nemotivate. Sfa
i ştiri ; 12,30 turile tovarăşilor se pare
folclorului Metalul Hunedoara
e la l la 3 ; din nou ( că nu au avut efect. Poa
:Iub ; 16,00 te că semnalul nostru...
.6,15 Radio- în divizia B !
0 Orele se-
irt de muzi- samentul final; 1. Meta- CA-N FILME
10,30 Azi, in Timp de cinci zile, la Iul Hunedoara 13 pct.; 2.
Cadenţe so- Sala sporturilor din Deva Clubul sportiv şcolar nr. Seara, după ce au che
tadioJumaJ ; fuit zdravăn la restauran
lans ; 24,00 s-a desfăşurat turneul de 1 Bucureşti 10 pct.; 3. tul „Sarmis“, Petru Jurj
1 ; 0,05—6,00 calificare pentru Di vi- Chimia Brăila 10 pct.; 4.
cal nocturn. zia B de şah pe echipe. C.F.R. Timişoara 7 pct.; din Deva, de profesie —
După o „pauză“ de un 5. Voinţa Rm. Vâlcea 3 fără şi prietenul său Au
rel Lazăr Aradi (poseso
an, Metalul Hunedoara pct.; 6. Voinţa Botoşani rul unui autoturism), toc- i
promovează din nou în 0 pct.; (Primele patru mai se gîndeatt, mahmuri,
liga secundă. Dar iată cla- echipe au promovat).
cum să-şi completeze bu
e de gheaţă getul personal, cînd le-a
nul vine de
seriile I-II ieşit în cale o cunoştinţă,
'OARA: I se La grădiniţa nr. 6 din ACŢIUNI DE MUNCA cetăţeanul U.S., despre
rul (Flacă- Vulcan, pionierii dau o mi patriotica care ştiau că are bani. Nu
î Tennessee nă de ajutor şoimilor pa
-a a Dege- triei în deprinderea mior Locatarii cartierului se ştie căruia dintre cei
ansul tobe- utile îndeletniciri. „Dacia“ Deva, mobili doi i-a ţîşnit ideea, dar
t (Construc- cert este că l-au invitat
ŞANI: Un Foto: M. OLTEANU zaţi de organizaţiile de
I (Unirea) ; partid şi de deputaţi au la cabana „Bejan“, chipu
(7 Noiem- rile, să-l cinstească. A-
cruce (Re- executat în aceste zile o junşi într-un loc izolat,
îNl : Sosea Prin ceea ce face pentru prezentat la redacţie şi a sînt în acelaşi timp dispre fiecare dată adus înapoi, serie de lucrări edilitar
(Coltuc4 gospodăreşti ca : amena ei opresc maşina, îl mal
5
I-II (M om, societatea pe care o e- ţinut să împărtăşească şi ţuiţi in ţările unde au gă După multe alte peripeţii, jări de noi zone verzi, tratează pe U.S. şi după
IAN : Si--, clificăm, prin puterea min altora o parte din expe sit loc de refugiu, aşa cum am fost scos din spital cu ce îi iau toţi banii, îl a-
uceafărul) ; ţii şi a braţelor noastre, sub rienţa pe care a trăit-o, sînt dispreţuiţi oriunde promisiunea că voi fi tran confecţionat de bănci
ă (Muncito- pentru odihnă, plantări runcă în drum. Au ţinut-o
Camionul înţeleaptă conducere a căutîndu-şi aiurea sănăta trădătorii. sferat acolo unde aveam de arbori şi arbuşti or tot într-un chef, prin di
(Minerul) ; partidului, se dovedeşte o tea ; şi de aici cele ce ur Avatarurile lui I.V. înce recomandare din ţară, pen ferite oraşe din ţară, pînă
ddle (Mun- societate profund umanita mează. peau în acea gară dintr-o tru a fi operat. îmi expi namentali. Tot prin
ANI : Colo- munca cetăţenilor s-au s-au trezit în arestul mi
■ seriile I-II ră. Nu există domeniu al „în' ziua de 31 octombrie metropolă europeană, de la rase viza de şedere în ţara confecţionat şi montat liţiei. Acwn îşi aşteaptă
BRAD : Sa vieţii în care raporturile anul trecut, poposeam in- cîteva minciuni spuse în respectivă şi m-am prezen răsplata, care, de bună
tana roşie); dintre oameni şi societate tr-una din gările unei mari grai românesc. „Am fost tat la poliţie. După aceas măsuţe pentru jocuri seamă, va fi pe măsura
anţa (Pa- distractive, s-au amena
’ăsită com- să nu fie dirijate de pre metropole europene. Statul condus — reia I.V. mărtu tă vizită, transfugii — de jat rondouri de flori. O faptelor.
(Flacăra) ; ceptele unui profund uma nostru îmi îngăduise şi risirile — la un cabinet sub observaţia cărora nu
Mi-e teamă nism. Cu atît mai- mult este sprijinise plecarea, spre a particular patronat tot de scăpăm se vede, nici un contribuţie deosebită au
asa de cul- adus cetăţenii Modjes-
Ora zero prezentă această dominan mă trata într-una din cli- un transfug român. Am în moment — şi-au făcut din chi Matei, Vasile San
II : Al pa- tă a prezentului socialist nicile din ţara respectivă ceput să mă dumiresc pe nou apariţia. Am căpătat o
iAN : Adio, atunci cînd este vorba de de afecţiunea de care sufe ce mîini încăpusem atunci bătaie zdravănă. Am fost du, Ilie Vizitiu, Dumitru
ie (Casa de Radu, Zaharia Popa,
A: Ora zero apărarea sănătăţii şi a vie ream. în timp ce eu mă cînd, în loc să fiu întrebat apoi internat într-un .azil. Anghel Manea, Aron
: Mi-e tea- ţii. Pentru apărarea sănă informam cum pot să ajung > care îmi este boala, insis- Aici am declarat greva foa
,
(r,ii*" Tin). tăţii, pentru salvarea unei mei. Am fost din nou bătut Moraru şi alţii.
vieţi ameninţate, societatea de către aceleaşi personaje
nu consideră nici o chel care se ţineau mereu pe ur
tuială prea mare. Şcoala La pomul lăudat... sau cum a mele mele. Am ajuns apoi recent pentru comiterea |
românească de medicină din nou la spitalul de unde infracţiunii de ultraj oon- i
gerii din şi-a cîştigat un binemeritat plecasem. După trei săptă- [bîfUctobi fana bunelor moravuri sub î
prestigiu în lume, dar a- fost „tratat“ un pacient plecat mîni mi s-au făcut formele
, 33, 74, 1, tunci cînd posibilităţile me- de ieşire. Pe biletul de ie influenţa alcoolului. Din |j
dicinei ce se practică cu şire se menţionează că, din lac în puţ, cum s-ar spu- j
20, 42, 62, mijloacele de care dispu la tratament in străinătate. motive politice şi financia • Proces cu pubjicita- ne pe româneşte.
I, 9- nem noi se consideră a fi re, nu s-a putut face ope te lărgită. La căminul • Hoaţa a fost identifica- *
ri: 1 046 433 insuficiente, cel aflat în su raţia pentru care venisem cultural din Hia au fost tă.Cu citevazile in urmă §
ferinţă este îndreptat, în la clinica la care fusesem tau să spun că ra-am îm din ţară. Am fost internat judecate, cu publicitate rmliţia municipiului Deva *
cea mai mare măsură pe îndrumat, lingă mine a a- bolnăvit în împrejurări pe într-un hotel şi închis sub lărgită, procesele numite- identificat autoarea fur- 1
a
cheltuiala statului, către părut o femeie care m-a care ei doreau să le pre pază. După 11 zile mi s-a lor Stela Josan şi Viorica Tuluide la domiciliul lui !
A clinici de specialitate din întrebat dacă nu sînt bolna zinte în scopul calomnierii dat voie în oraş. Am încer Malic. Prima — fostă ¡res- o. Hoaţa se numeş- ţi
străinătate, în care cunos vul Vinersar Ioan din patriei noastre. Am fost cat din nou să ajung la pansabila a secţiei de co- ţg stela Coetiuc şi se află 0
cbil pentru cătorii consideră că se poa România. I-am confirmat. condus la un spital. Altul ambasada R.S.R. Am reuşit yoare pentru înşela- jn curs de cercetare pen- î
Vremea va te interveni mai eficient, Mi-a spus că a foşt trimi decît cel pentru care fuse abia la a cincea încercare, ciune în dauna avutului tru stabilirea vinovăţiei §
oroasă, cu după ce le-am promis că obştesc, fals şi uz de complete. Apoi, după toa- *
acoperit. cu mijloace de care noi să de spital să mă condu sem recomandat din ţară.
>itaţii tem- încă nu dispunem. Cazurile că. Am crezut-o. Nu ştiam Mi se luaseră paşaportul, accept să fiu din nou in fals, a fost_ condamnata te aparenţele, nu va mai |
i de ploaie de acest fel, care stau măr că de aici încolo pentru banii. Internat acolo, am ternat în azil“. După trei la 6 ani închisoare. A pătrunde în alte... domi- »
de ploaie. doua vinzatoare la jlii, căci va primi unul t)
moderat turie afirmaţiei de mai sus, mine va incepe un lung şir fost vizitat de alt transfug luni şi jumătate de viaţă C
ocale pînă sînt multe. Trebuie, în ace de suferinţe şi de umilinţe; — îl interesa obţinerea u- presărată cu fel şi fel de magazinul universal —, 0 feri de tentaţii *
oră. Tem- laşi timp să atragem aten că de fapt fusesem raco nor declaraţii pe care să le şicane, Ioan Vinersar se în pentru abuz în serviciu bunurile altora. î
lQ
va fi cu- şi fals, a fost condamna
11 grade, ţia că sînt şi bolnavi care, lat de transfugi români ca folosească în scopul calom torcea în ţară la fel de bol tă la 2 ani închisoare cu ® Scandalagii au trecut „
între 13 şi necunoscînd tot ceea ce s-a re şi-au trădat ţara. Am nierii României. Prin meto nav pe cît plecase. Trau ,a,M
>c va pro- realizat la noi în materie auzit vorbă românească şi de care amintesc de „tehni matizat sufleteşte, cu gustul obligaţia executării pe- linişte. Pentru scan- i
depsei la muncă. La pro- dai uri în localuri publice au «
il pentru de ştiinţă pusă în slujba i-am dat crezare“. cile“ Siguranţei de altă da amar al încercărilor prin ces au asistat mulţi cetă- fost condamnaţi Gheorghe î
mai : vre- sănătăţii, nu văd recâştiga Nu avea de unde să ştie tă, s-a încercat să mi se ia care a trecut, acum se tra
zi treptat, Ioan Vinersar că sînt risi o declaraţie cu datele ca- tează în ţară. ţeni care au tras învăţă- Berindei (4 luni) şi Do- |
îoros. Vor tă sănătatea pentru ei sau Am ţinut să redăm suc mintele cuvenite. minic Mailat (6 luni) ‘
. mai ales ai lor decît alergînd la piţi pe aiurea indivizi care re-i interesau pe acei oa • Tot de ocupaţie... fă- ambii din Petroşani — la
averse de „pomul lăudat“. Nu e cazul vorbesc limba bunului pă meni, toţi transfugi români. cint, la cererea sa, această s
te descăr- celui despre care vom vorbi mânt românesc dar pe care Am fost vizitat şi de un experienţă tristă, spre a o- ră, Gheorghe Mişcu, care închisoare oontnavenţio- g
te rece cu mai jos, care este intr-ade l-au renegat şi-l urăsc, şi-l alt personaj feminin, şefa feri motiv de meditaţie suferise' o condamnare la nală.
un an închisoare cu exe- Acum, , în iinişte, se gîn- >
ifor cădea văr foarte bolnav. calomniază cu josnicie în oficiului pentru refugiaţi tuturor celor dispuşi să
formă de din acea ţară. După vizita creadă că dincolo de recla cutarea pedepsei la locul dese că parcă tot e mai I
ite 1700 m Unul dintre pacienţii ple faţa străinătăţii ; că aseme de muncă a fost reţinut bine să fii cuminte.
tare. Vînt caţi să se trateze în străi nea oameni nu mai au ni ei mi s-au luat şi hainele, ma viu colorată a societă
•afale pînă nătate de o afecţiune car mic românesc în ei, că, re ca nu cumva să fug din ţii de consum se află ..ira- Rubrică realizată cu sprijinul
oră. (Me- negând şi fiind renegaţi de spital la ambasada noastră, iuQ pe pămînt. Inspectoratului judeţean de interne j
ciu : Ras- diacă a fost şi cetăţeanul
Ioan Vinersar, din Deva. poporul a cărui limbă o încercasem de două ori a-
Da întoarcerea în ţară s-a vorbesc din cînd în cînd, cest lucru, dar fusesem de ION CIOCLEI
