Page 56 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 56
Pag DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7006 % SÎMBĂTA, 17 MAI 1980
Î.P.I.C.C.F. DEVA
str. Gh. Bariţiu nr. 9—13
Vizita oficială în S. 0. A. Atentat rnijîolrva preşedintelui Sekou loare
Organizează in data de 19 mai 1980
a delegaţiei Marii Adunări Haţionale a R.S.R. CONAKRY 16 (Agerpresj. din Capitală, asupra Sa' a
— Un comunicat al Comi fost aruncată o grenadă. CONCURS pentru ocuparea unui post de
WAùjcuinGTON 16 (Ager- prosperitate şi pace pentru tetului Central ai Partidu Totodată, Comitetul Cen PRIMITOR DISTRIBUITOR PIESE AUTO. Se
presj. — In .numele .pre poporul american. lui Democrat din Guineea tral al P.D.G., reunit in se
şedintelui Jimmy Carter, in cadrul discuţiei care — difqzat .de posturi de ra siune extraordinară, sub preferă bărbat cu experienţă în domeniul
consilierul special' prezi- a avut loc cu acest prilej, dio Conakry — anunţă că conducerea preşedintelui Se
¡v 'enpai pentru problemele au fost examinate aspecte a fost întreprinsă o tenta kou Toure! a lansat un auto.
securităţii naţionale, itbig- ale dezvoltării relaţiilor bi tivă nereuşită de asasinat apel la „o mobilizare gene Cererile pentru participare Ia concurs se
niew Brzezinski, a ' primit laterale pe multiple pla împotriva preşedintelui Se rală şi o ofensivă energică
la Casa Albă delegaţia Ma nuri, şi au fost trecute în kou Toure. în timp ce a- în -vederea demascării şi depun la biroul personal al întreprinderii,
rii Adunări Naţionale, con revistă unele probleme in cesta participa la o cere condamnării contrarevolu
dusă de tovarăşul Nicolae ternaţionale actuale. A monie la Palatul Poporului ţiei“. pînă la data de 15 mai 1980.
Giosan, preşedintele M.A.N., fost subliniat rolul impor
care, la invitaţia Congresu tant al parlamentelor din
lui S.U.A., face o vizită o- cele două ţări pentru pro putea provoca daune cul
ficialâ în această ţară. movarea ' unei mai bune turilor agricole.
Din partea preşedintelui cunoaşteri reciproce, pen
Statelor Unite ale Americii, tru dezvoltarea raporturilor
Jimmy Carter, şi a soţiei bilaterale, pentru întărirea • Primul ministru grec,
sale, Rosalyn Cartei', au destinderii pe plan inter • Consiliul Executiv' al Ghiorghios Rallis, -va pre
fost transmise preşedinte naţional. UNESCO, întrunit în şedin zenta, miercuri, Parlamentu
lui Republicii Socialiste ★ ţă plenară Ia Paris, a con lui programul guvernului
România, tovarăşul Nicolae tinuat examinarea proiectu său, informează agenţia
Ceauşescu, tovarăşei Elena Delegaţia M.A.N. s-a în- lui de program de activi France Presse. Se aşteaptă
Ceauşescu un salut priete tîlnit, de asemenea, cu tate pe anii 1981—1983. ca în domeniul politicii in
nesc, urări de multă sănă speakerul Camerei Repre terne, pe prim plan să se
tate şi fericire, iar poporu zentanţilor, Thomas O’Neill, Reprezentantul ţării noas situeze problemele econo
lui român, urări de pace şi cu liderul majorităţii de tre, ambasadorul Valentin mice, îndeosebi combaterea
prosperitate- mocrate, Jim Wright, cu li Lipatti, a sprijinit propune inflaţiei, într.ucit, potrivit
-Din partea preşedintelui derul republicanilor, John rile directorului general al estimărilor, rata inflaţiei or
Republicii Socialiste Româ Rhodes, a purtat discuţii cu UNESCO privind lansarea putea' fi anul acesta de
nia, tovarăşul Nicolae un numeros grup de de unor proiecte majore re 25—30 la sută, faţă de 15
Ceauşescu, şi a tovarăşei putaţi. gionale din domeniile va la sută cit se preconizase
Elena Ceauşescu au fost Delegaţia M.A.N. a avut lorificării resurselor natura anterior.
trahsmise preşedintelui Sta discuţii şi cu un grup de le, hidrologice, oceanogra T_
telor Unite ale Americii senator.', între care George fiei şi mediului inconjură-
Jimmy Carter, şi doamnei McGovern, Henry Jâckson,' © Preşedintele Portuga
Rosalyn Carter un priete Jacob Javits, Paul Snrba- tor, care să contribuie la liei, Antonio Ramalho E-
nesc salut, urări de sănătate nes, Edward Zorinski, dezvoltarea social-economi-
că a numeroase ţări in curs anes, aflat într-o vizită o-
1
şi fericiră personală, de S. Ilavakawa. ficială in Italia, a avut
de dezvoltare.
convorbiri cu preşedintele
lin »ou act de acuza"e împotriva ţârii-gazdă, Sandro Pertini,
9 După ce a plouat to şi cu ministrul italian al a-
apartheidului dn Africa de Sud renţial, într-o serie de re facerilor externe, Emilio
giuni din estul şi sud-estul Colombo. Au fost abordate
PRETORIA 16 (Agerpres). unde învaţă copiii locuito Turciei a început să ningă. cu precădere probleme ale
— Tinerii militanţi de cu rilor. de culoare, efectuarea In unele' zone grosimea relaţiilor Italo-portugheze şi Nu transformaţi cămara dv. in depozit S
loare, elevi şi studenţi, din de lucrări de reparaţii la stratului de zăpadă a ajuns cu privire la viitoarea ade
Africa de Sud au trimis .clădiri, asigurarea materia la 10 centimetri. Există te rare a Portugaliei la Piaţa Valorificaţi borcanele şi sticlele goale
autorităţilor de la Pretoria lului, didactic etd. „Ceea ce meri că rigorile vremii ar comună. din gospodăria dv. !
o scrisoare în care se ce revendicăm noi din partea
B VIENA. — La Academia austriacă dc {/.¡irite din
guvernanţilor nu .sînt fa
re luarea de măsuri ur voruri, ci drepturile noastre Viena a avui lac festivitatea decernării premiilor Goli- Magazinele alimentare şi de legume-
genţe pentru a schimba ac fried von Herder pe anul 19S0. Printre laureaţii acestui frucie primesc ambalaje din sticlă
tualul sistem de învăţământ, umane inalienabile“, se a-
rată în acest document, ca prestigios premiu pe anul în curs se află academicianul
printre care încetarea prac re constituie, • totodată, un prof. Alexandru Rosetli, căruia diploma de laureat i-a — la schimb
ticilor discriminatorii în nou act de acuzare împo fost luminată dc prof. univ. dr. Winfrief Plalzgummer, — contra marfă
şcoli, sporirea salariilor ca triva apartheidului clin A- rectorul Universităţii din Viena. — sau numerar.
drelor didactice din şcolile frica de Sud.
§1 ROMA. — Cu prilejul manifestărilor din Italia con
sacrate celei de-a. 2050-a aniversări a constituirii primului
Manifestaţii studenţeşti la Seul stal dac centralizat fi independent, la Biblioteca română
din Roma, a avut loc conferinţa prof. Ion Dumitru-Sna-
SEUL 16 (Agerpres;. — lui Choi Kvu Hah, "re gov pe tema „Românii in arhivele Romei“. A fost subli ÎNTREPRINDEREA „MARMURA” SIMERIA
! Noi manifestaţii împotriva latează agenţia J’rance niată bogăţia, materialelor existente în arhivele din Roma
i politicii guvernamentale, au Preşse. {¡■Vatican referitoare la principalele momente ale istorici strada Cuza Vodă nr. 24
| reunit, joi la Seul, circa Poliţia a utilizat grenade tării noastre. Ele uni o mărturie grăitoare a conştiinţei
| GO 000 de studenţi, pentru latinităţii poporului român, a continuităţii sale milenare.
1 a cere demisia guvernului lacrimogene înipotriva ma . A avut loc o gală de filme documentare. încadrează în muncă urgent : 1
1 interimar sud-coreean al nifestanţilor.
® inginer mecanic, electromecanic sau
auto.
UN COTIDIAN duslriale situate pc ambele
PENTRU ORBI... maluri ale fluviului Obi. ţ ® strungari de la categoria a 2-a în sus.
Dealtfel, peste albia fluviu- t
Anul trecut, cotidianul lui va fi construit un mare j © frezori de la categoria a 2-a în sus.
suedez ,.Goteborgs-Poslen“ pod pentru metrou. Linia } încadrarea şi retribuirea se va face în
a fost publicat parţial în va avea 11 'stafii, darea sa l
braille. Se pare că este"¡¡ri elaborată de asemenea în real, petrecut nu cu mult in folosinţă urmind să aibă , conformitate cu prevederile Legii 12/1971
ma dală in lume cînd un braille cu ajutorul studenţi timp în urmă pe una din loc in anul 19S5. Realiza- l şi Legii 57/1974.
ziar existent de mai multă lor de la Facultatea de tre . arterele newyorkeze. rea acestui proiect va ne- ţ
vreme încearcă o atare ex geografie a Universităţii Blanche Wright, 21 de ani, cesitn eforturi deosebite, lu- i Informaţii zilnic, între orele 7—15,30 la
perienţă pentru a veni în a- din Montreal. în curând, a- s-ă dovedit a fi prima tici- crările desfăşurîndu-se in i
jntorul nevăzătorilor. Abo ccsle hărţi vor putea fi e- gaşă plutită din bogata is condiţii hidrogeologicc corn- 4 Biroul învăţămînt retribuire, telefon 60851.
naţii orbi primeau cotidia dilale si distribuite. Şi, în, torie criminalistică a marii plexe, Ia care se adaugă i
nul acasă, prin intermediul fine, ultimul proiect : reali metropole americane. Blan clima aspră. |
unui terminal braille bran zarea unui ghid al liniilor che si prietenul ci mai pu
şat la refeaua telefonică o- de autobuz din oraş, de da ţin norocos căpătau 10 000 SALVATI RAVENNA
bişnuilă. Pe acest terminal ta aceasta transpuse pe ca dolari pentru fiece omor I---------- «
exista o placă cu semne în sele, muncă ce necesită de Oraşul Ravenna, de pc \ D E C E.S
relief, formî'nd Uterele brail scrierea fiecărei traiectorii reuşii. Pentru a adormi vi litoralul italic la Adriático, l Familia adine îndu
le. Alături de terminal era rutiere, a fiecărei slutii de gilenta victimelor desemna a fost, odinioară, reşedinţa , rerată anunţă încetarea
amplasat un înregistrator, autobuz ele. te,- ei afişau atitudinea unui împăraţilor romani. Astăzi, 1 vlnzAri din viaţă a celui care
care imprima pe casete cuplu lie îndrăgostiţi. Mai el nu mai este dccît „ruda l • Vînd autoturism Da a fost
textul ziarului, prin inter PENTRU DOLARI ceva ca-n filme !... săracă“ a Romei. Săracă şi... i cia 1300, la bord 57 000.
mediul reţelei telefonice. grav bolnavă! Au trecut. ’ km, culoare roşu 25. De- VAlDEANU aurel
Casetele pot conţine pînă la Pe c stradă din Nerv PRIMUL METROU trei decenii în care Ra- ţ •va, telefon 12864. (642) scump fiu, soţ şi tată.
două ziare de 64 de pagini. York. un cupla de tineri, ÎN SIBERIA venna s-a afundai cu .5 pî- i • Vînd autoturism Fiat înhumarea va avea loc
îmbrăţişaţi, venea in întâm nă la 10 cm pe au. Pivni- J 124, stare excepţională. în Orăştie, duminică
...ŞI HARŢI în braille pinarea unui gentleman de Nu cu mult. timp în ur fele a numeroase casc sînt ţ Deva, str. M. Eminescu 18 mai 1980, orele 14.
vîrslă mijlocie. Dintr-o da mă,* au fost lansate lucră inundate, iar celebrele mo- 1 Va rămîne veşnic în
Doi tineri handicapaţi vi tă. tânărul scoate un pistol rile de construire a primu numente arhitectonice, care / nr. 42 (643) amintirea noastră.
zual din Canada, secondaţi şi trage, dar arma nu ia lui metrou din Siberia. El au făcut faima oraşului, ) 0 Vînd nutrii mărimi
de trei studenţi au realizat, foc. Gentlemanul deschide va fi realizat în oraşul No sînt ameninţate cu distra- ţ şi culori diferite. Simeria,
o harta în braille a metrou fotul la rîndul său. să-l vosibirsk, cel mai mare cen perea. O soartă la fel de i str. 1 Mai nr. 27, telefon ANUNŢ DE FAMILIE
60831. (644)
lui din Montreal. Această doboare l>e tînurul agresor. tru ' industrial, ştiinţific şi tristă ca a Veneţiei, doar I Familiile Tudor şi
mai, puţin cunoscută de o- ţ
hartă indică in relief traiec Succes efemer, căci tihăra cultural al Siberiei, cu o pinia publică. Pentru regle-' i DIVERSE Josan sînt alături de
populaţie dc peste un mi
toria metroului şi în braille trage şi ea, omorîndu-l pe lion de locuitori. Primul mentaren dificilei situaţii, } • Drîmbărean Mi hai, îndurerata familie Văi-
numele staţiilor. După a- gentleman. Politia, sosită la tronson al metroului, cu o lot mai mulle glasuri s-au ţ -găsit la o cabină.telefoni deanu la greaua Dierde-
coastă primă experienţă fufa locului, o arestează. lungime dc 13 km, va lega pronunţat in favoarea unor Í că din Deva un portmo- re suferită prin moar
tea celui care a fost
reuşită, cei doi tineri au Nu este scenariul unui zonele dens populate ale o- măsuri energice sub gene- J . neu cu bani. Păgubaşul se Aurel Văideanu. (647)
poate adresa la telefonul
pregătit, o hartă a oraşului. film de groază, ci un fapt ruşulni cu platformele in- riad „Salvaţi Ravenna“. j
: nr. 12495 Deva. (645).
COLEGIUl DE REDACŢIE : Sobm Cerbu. ton Crociei, Tibenu tstrate {redactor şef), Idem Liciu, Gheorgbe Pave! (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîreeb
K EU ACI IA şi A DM INT'' I !<A I IA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorîi 'voluntari din
2700 Deva ¡ str Dr Heuro Groza nr 84 I clei..ane • » 127.5 MW. I2I57. 20708 prinderi şi instituţii.
TIPARUL î Tipoitrafia Deva stt 2.3 Aui'its' nr 3>' Costul unui abonament; 24 Id (pc 3 luni), 48 Ici (pe 6 hmi). 96 lei (un an)
