Page 57 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 57
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VÂ ! LA ŢESATORIA
DE MATASE DEVA —
DEPĂŞIRI
LA PRODUCŢIA NETA
La Ţcsătoria de mătase i
Deva, prin perfecţionarea 1 La U.U.M.R. Crişcior
calificării muncitorilor, rl- /
dicurca calităţii produselor ţ
pe întreg fluxul tehnologic i
cit şi prin reducerea chel- ţ
tuielilor cu 6,7 iei la mia i Eforturi sporite pentru
de lei producţie marfă, de j
la începutul anului şl plnă (
în prezent indicatorul pro- j
ducţie netă a fost depăşit 1 îndeplinirea exemplară
cu 560 000 lei, echivalentul j
a 37 000 m p de ţesături. In i
acelaşi timp, colectivul de f
muncă se preocupă de gă- i
sirca celor mai viabile so- J a pianului
Iuţii pentru înlocuirea ma- t
t(trialelor scumpe din im- *
port eu alte materiale indi- ^ Uzina de utilaj minier să nu fie atît de produc
gene. Aşa se face eă aici,
in locui vis coz ei se îolo- ţ şi reparaţii Crişcior n-a tivă cit ar fi trebuit să
sese cu _ succes firele din început bine ultimul an al fie. Uzina a dus o acută
celofibră şi cele pollamidl- actualului cincinal. Afir lipsă de rulmenţi, astfel
ce. Ponderea acestor fire
în producţie — 60 la sută- maţia se fundamentează pe că vagonetele terminate
faptul că, încă din prima n-au putut fi expediate.
wmn iwiiMtîeîi DIN CRONICA lună a anului 1980, colec Sigur — Reasigurarea re
E 0 Ü mm EBm 1 UÜÜ s rwiïï 3 ÎNTRECERII - tivul de aici nu şi-a rea perelor citate se datorează
Si lizat sarcinile de plan la şi celor ce trebuiau să le
procure şi să le expedieze
La
principalii
indicatori.
5 felffiica) iu:SILII) LUI P OPUL AR JUDEŢEAN 1 ! SOCIALISTE fel a continuat şi în fe spre U.U.M.R. — in speţă
fţl
bruarie şi martie. în luna
Şi, ca o noutate de ulti Centralei minereurilor Dtt-
mii ora, la această, unitate aprilie a recuperat ceva va şi Bazei judeţene de iv
Anul XXXII, nr. 7007 DUMINICĂ, 18 MAI 1980 4 pagini — 30 ban) «-a trecut la executarea din restanţe, dar realizări pro vizionare tehilico-ma*
ţesăturilor policrome din le, cumulate pe patru luni,
m&twic. R eaiizarea noilor terială, dar nu pot fi ab
tipuri do ţesături a fost n-au ajuns încă la nivelul solvite de culpă nici con
posibilă datorită dotării ţe- sarcinilor. întrebarea care ducerea întreprinderii, ser
sătoriei cu o instalaţie de
Plenara Comitetului vopsit policrom — rod e- se ridică în această situa viciul de aprovizionare,
al
care nu s-au străduit su
ţie este următoarea : cum
unităţi
unor
cooperării
co no mice din ţară. se face că acest colectiv ficient să le procure. Au
ECONOMII care şi-a dovedit adeseori fost situaţii — şi nu puţine
judeţean de partid DE MATERIAL capacitatea şi hărnicia, — cînd s-a aşteptat pînă
LEMNOS
Colectivul de muncă de priceperea profesională, nu aproape s-a epuizat stocul
La mina Mimcel depimo c- i reuşeşte să-şi realizeze sar la un anumit material şi
Ieri, a avut ioc Ple Rodica Tatulici, Ioan Deac, şi industria alimentară se forturi stăruitoare pentru a ţ cinile ce-i revin ? abia apoi s-a intervenit
economiei
da
tot
cantităţi
nara Comitetului jude Vasile Malineenco, Ieronim var pune în funcţiune mai importante dc mine Oamenii muncesc, vor pentru a se procura noi
ţean de partid, la lucră Rusan, Ioan Cordea, Aurel complexele de creştere a reuri cu un conţinut tot să muncească, numai că cantităţi.
rile căreia au participat, in. Nistor, Leru Circo, Alexan animalelor de la Turdaş, mai bogat. In partale!, mi nu prea au avut din ce Aspectele enumerate pînă
nerii Muncelului se preocu
afara membrilor şi mem dru Boşorogan, Dan Otto Romos, Bacea, Bărăşti, fa pă de realizarea unui con- . şi cu ce confecţiona va- acum fac parte — cum se
brilor supleanţi, membrii Surulescu. brica de preparate din sum tot mai mic de mate- i goneţi de mină. Necesarul zice şi se consideră de
comisiei judeţene de revi Analizind activitatea or carne Deva, dezvoltarea riaie. Astfel, printr-o mai * de tablă pe acest an, ca obicei — din cauzele de
bună gospodărire şl utili- 4
zie, primi-secretari şi se ganelor şi organizaţiilor de şi modernizarea complexe zare, piuă In momentul de * şi de carbid şi vopsea, ordin obiectiv. Însă au
cretari ai comitetelor muni partid, a consiliilor oame lor zootehnice din coope faţă colectivul minei ra- 1 n-a fost acoperit cu repar existat şi aşa-numitele
cipale şi orăşeneşti de par nilor muncii, a organizaţii rativele agricole de pro portează economisirea a / tiţii şi contracte, iar unele cauze de ordin subiectiv.
1G,7 mc lemn de mină, 11,9
tid, secretarii cu probleme lor de proiectare şi avi ducţie ş.a. De asemenea, mc cherestea şi alte ma materiale ce au sosit în Utilizarea timpului de lu
le economice de la muni zare în acest important este planificat să se dea teriale. Prin aceste rezul întreprindere nu au fost cru a ajuns doar la 94 la
tate, oamenii muncii de la
cipii. prim-vicepreşedinţi ai domeniu economic, plenara în folosinţă 5101 aparta Muncel so înscriu cu hotă- la dimensiunile necesare.
consiliilor populare munici a subliniat că anul 1980, mente, 1 444 locuri în că rîre în efortul economiei Acest fapt a cerut din TRAIAN SONDOR
nefamilişti,
de
minele
h uncii or ene ce are ca o-
pale, secretarii organizaţii care Încheie cincinalul ac 10 700 mp spaţii comer biectiv micşorarea continuă partea oamenilor eforturi
lor de partid şi directorii tual, se caracterizează ciale şi de deservire, pre a consumurilor specifice. în plus, a făcut ca munca (Continuare în pog. a 2-a)
din unităţile industriale, printr-un volum mare de cum şi numeroase lucrări
din întreprinderile şi şan lucrări a căror finalizare tehnico-edilitare.
tierele de construcţii, con impune găsirea şi aplica Plenara a apreciat ac
ducătorii unor instituţii ţiunile şi măsurile între
judeţene de sinteză, cadre rea măsurilor corespunză prinse de către Biroul Co
din aparatul- de partid, or toare. mitetului judeţean de par
ganizaţiilor de masa şi Obiective importante sînt tid pentru aplicarea în
obşteşti, alte cadre din ac prevăzute a fi puse în practică a orientărilor şi
funcţiune în acest an, prin
tivul de partid. tre care creşterea capaci indicaţiilor date de con
în cadrul plenarei a fost tăţilor de extracţie la mi ducerea partidului, de to
analizată activitatea orga nele din Valea Jiului cu varăşul Nicolae Ceauşescu,
nelor şi organizaţiilor de măsuri care au asigurat
aproape 600 000 tone căr
partid, de masă şi a consi bune pe an, la preparaţii- cea mai mare parte a pro
liilor oamenilor • muncii le de cărbune de la Live- iectelor şi detaliilor de
pentru realizarea planului zeni, Petrila şi Coroeşti, execuţie a utilajelor şi să
de investiţii. De asemenea, punerea în funcţiune a ca se contracteze lucrările de
a fost prezentată o infor pacităţilor de pe platfor construcţii şi montaje. Un
mare privind activitatea ma I. V. Călan, a între rol important pe această
Biroului Comitetului jude linie l-au avut analizele
prinderii de produse elec
ţean de partid pc perioada trotehnice Petroşani, gru biroului şi secretariatului
de la ultima plenară. pului nr. 6 de la I. E. Comitetului judeţean la S.M.A. Gcoagiu. Ion Radu, mecanic agricol şi electrician auto — tuiul din cei mai
Pe marginea raportului Deva, dezvoltarea I.U.M. marile obiective de inves destoinici lucrători ai staţiunii — executa lucrări de cea mai bună calitate.
Petroşani, Ţesătoriei de tiţii de pe platformele Foto : V. ONOIU
cu privire la activitatea de
investiţii au luat cuvîntul mătase Lupeni, fabricilor I. V. Călan şi de amenajare
hidroenergetică Rîu Mare-
de panouri mari de la
tovarăşii : Petru 13a.rb, Vio- I.M.C. Bîrcea şi T. C. Primo prăşită — încheiată grabnic
rei Doda, Traian Simina, Deva etc. în agricultură (Continuare în pag. a 2-a)
pe lóale suprafefele !
* — 0 — ® — ® — O- — « — a — e — © — ® — » — e — « — a — » — ®
Este bine cunoscut de că suprafeţelor destinate cul Moga. în raport cu stadiul
tre toţi lucrătorii ogoare turilor respective. de vegetaţie al culturii
ÎN ZIAKUIj DE AZI : lor faptul că prima prăşi- în unităţile agricole coo cartofilor, mecanizatorii au
lă are un rol hotărîtor a- peratiste unde semănatul intervenit operativ cu lu
® Nu aruncaţi... pădurile supra recoltei. Calitatea şi porumbului s-a făcut mai crări de rebilonare şi er-
la coş ! momentul aplicării acestei devreme, prima praşiiă bicidare, acţiuni realizate
lucrări influenţează decisiv mecanică se află în plină pe suprafeţe mai mari ia
9 O zi într-o comună asigurarea unui echilibru desfăşurare. La C.A.P. C.A.P. Boşorod, Ruşi, Ba-
O CONSEMNĂRI — O optim între factorii de ve Bretea Straiului, spre e- tiz, Gînţaga, Strei şi in
falsă opoziţie getaţie şi de dezvoltare a xemplu, lucrarea amintită alte unităţi. între mecani
culturilor agricole, ceea ce
zatorii care s-au remarcat
este efectuată pe mai mult
® Instructorul artistic — impune măsuri energice şi de 30 Ia sută din supra prin hărnicie şi pricepere
eficiente pentru ca pe toa la întreţinerea culturilor îi
implicat în realiza faţa planificată. Mecaniza
te suprafeţele întreţinerea torul Teodor Curtuşan de amintim pe Lazăr Tâmăşoi,
rea unei noi calităţi culturilor să fie realizată Viorel Făiniş, Gheorghe
în pregătirea forma în mod exemplar. Acţio- pune eforturi stăruitoare Cîrje, Tiberiu Băgă i an u,
pentru ca pînă la jumăta
ţiilor nind cu forţe sporite pen tea decadei a treia a lunii Gheorghe Tiliban şi a l ţ i i .
® De la contractare, pi- tru înfăptuirea acestui o- mai a.c. să încheie praşila Mobilizaţi de către orga
nă la livrarea produ biectiv, mecanizatorii din pe întreaga suprafaţă cul nizaţiile de partid pentru
selor la fondul de Consiliul unic agroindus tivată cu porumb. Exem a transpune în fapte sar
stat trial Călan se preocupă cu plul acestei unităţi este ur cinile desprinse din cuvîn-
întreaga răspundere de e- mat şi de către lucrătorii tarea secretarului general
9 DEVA — Actualităţi fectuarca primei praşile ogoarelor de la C.A.P. Strei,
© Fotbal mecanice la cartofi şi po unde sarcina de a efectua M. TIRCOB
rumb. de menţinerea în prăşitul este încredinţată
stare curată de buruieni a mecanizatorului Andronic (Continuare în pag. a 2-a)
„LUNA MANIFESTĂRILOR marea conştiinţei înaintate a DIALOG PE ACEEAŞI I
maselor.
POLITICO-IDEOLOGICE Şl SCENĂ
CULTURAL-EDUCATIVE' O NOUĂ SERIE !
Joi, sala de spectacole a
IN VALEA JIULUI" cinematografului ,,Steaua ro- * 5
* EXCURSIE DE STUDi! DE MECANIZATORI şic“ <lin 15 rad a gftzduH „dia- |
In perioada 15 mai — logul pe aceeaşi sccnA“ între <
Vineri şi simbătă studenţii 15 iunie, se desfăşoară in Ieri, la S.M.A. Uîa, şi-a
, anului III seral — subingl- Valea Jiului prima ediţie a formaţiile artistice ale I.C.S.IM. “
şi mina Tcbca. O întrecere
, ncri mineri do la Institui ui „Lunii manifestărilor politiro- încheiat ciclul de pregătiri a frumosului care a relevat 3 j
J. de mine Petroşani, s-au aflat ideologice şi cultural-educa a doua serie dc mecanizatori.
* intr-o excursie <|c sludii la tive“, integrată in Festivalul Cei 12(1 de mecanizatori au potenţele artistice ale forma- * J
ţiilor de cinteoe, dansuri, bri-
Î Teliuc, Cheiuri şi Brad, naţional „Cîntarea României“. fost repartizaţi la unităţile gâzi şi montaje din cele două 3
unde au vizitat întreprinde
ideea
marcării
in
Concepută
rile de profil, in vederea unui nou salt calitativ in S.M.A. din judeţul nostru. O unit ¿Iţi. - *
* dobîndirli de noi cunoştinţe acţiunile educative permanen nouă serie de mecanizatori
1 de specialitate, în programul te desfăşurate cu oamenii vor fl pregătiţi la cursuri de
excursiei fiind înscrise şi in-
* trări iu subteranele minelor muncii, această acţiune îşi scurtă durată începînd cu
J vizitate. propune să contribuie la for- data de 1 iunie a. c.
