Page 58 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 58
Pae 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
(Orinare di > pag 1/ samolul judeţului, pe pri trebuie să se acţioneze mai lor muncii, a tuturor co principal, despre obiective pentru • intensificarea acti
mele patru luni, planul hotărât pentru finalizarea lectivelor care 'îşi desfă le de pe platforma side vităţii pe şantiere, să spri
Retezat, precum şi asupra s-a realizat doar -in pro tuturor lucrărilor netermi şoară activitatea în acest rurgică de la I.V. Călan, jine efectiv munca în a-
activităţii desfăşurate de porţie de 92,4 la sută,' î-nre- nate . şi realizarea obiecti important domeniu, sarci despre cel de al VI-lea cest domeniu. întreaga
I.M.C. Bîrcea, T.C. Deva, gi.strîndu-se o considerabilă velor productive cu ter na de a acţiona astfel grup energetic de la C.T.E. muncă politică, propagan
I.P.H. pentru aplicarea rămânere în urmă atît la mene de punere în func incit la fiecâre obiectiv să Mintia, despre unele lu da vizuală să fie subordo DUMINICĂ,
programului de măsuri a- total activitate, cit mai ţiune în acest an, de care se lucreze ou maximă -răs crări de pe amenajarea hi nate cu toată exigenţa şi
probat de Biroul Perma ales la construeţii-montaj. depinde în mare măsură pundere în finalizarea efi droenergetică de la Rîu responsabilitatea acceleră 5.30 Tot inaint
0,05 Şoimii pat
nent al Comitetului Politic Din 131 unităţi eu plan de creşterea producţiei în vii cientă a tuturor lucrărilor. Mare-Retezat şi din cadrul rii ritmurilor de execuţie, 9,15 Film seria
Executiv al C.C. al P.C.R., investiţii, în 82 nu s-au torul cincinal Or, în a- In încheierea lucrărilor Combinatului minier Valea recuperării rămânerilor în pii : „Iuti
cu privire la realizarea pro realizat sarcinile prevă ceastă privinţă, există încă plenarei a luat cuvîntul Jiului, ca şi despre unele urmă şi punerii la termen ţara curcu
sodul 9 ;
ducţiei de panouri mari zute. Cale mai importante unele probleme nesoluţio tovarăşul Ion Ciucu, prim- obiective agrozootehnice. în funcţiune a tuturor, o- 9,40 Znflorit-a
pentru locuinţe, stabilrn- restanţe -se localizează la nate care influenţează ne secretar al Comitetului Pe aceste şantiere, pe toa biectivelor din planul pe a- eînteeo
populare ;
du-se măsuri corespunză I. E. Haţeg, I. E. Deva, gativ finalizarea lucrărilor, judeţean de partid. te celelalte se impun mă •cest an. Totodată, să se dea 10.00 Viaţa sati
toare care să asigure do „Vîscoza“ Dupeni, I. M. mai ales pe platforma si După ce a apreciat efor suri ferme, imediate, pri atenţia cuvenită pregătirii 11,45 Bucuriile
cumentaţiile, concentrarea Barza, i.R.E. Deva, LU.M. derurgică' de la Călan, turile depuse de la înce vind mai buna organizare programului de investiţii 12.30 De strajă
forţei de muncă şi a mij Petroşani, unităţile subor C.M.V.J., „Vîscoza“ Dupeni, putul anului de către orga a lucrului, întărirea ordinii pe anul 1981 şi pe cincina 13.00 Telex ;
13,05 Album di
loacelor tehnice, folosirea donate Consiliului popular I.E. Mintia, „Vidra“ Orăş- nizaţiile de construcţii şi şi disciplinei, folosirea in lul viitor, să se respecte ® Umor !
mai bună a acestora. judeţean. tie, precum şi la unele beneficiarii de investiţii tegrală a forţei de .muncă strict indicaţiile date de 14.00 Woody,
In consens cu asemenea Referindu-iSe la cauzele obiective de Investiţii din dir. judeţ, faptul că rezul şi a timpului efectiv de tovarăşul Nicolae Ceauşescu buclucaşă
nimate ;
acţiuni de amploare, orga care au determinat o ase agricultură, în realizarea tatele obţinute pe primele lucru, a dotării tehnice, la Consfătuirea de lucru de 14.20 Arghezian
nele şi organizaţiile de menea -stare de lucruri, pianului la apartamente, patru luni ale anului .simt îmbunătăţirea aprovizionă la C.C. al P.C.R. din luna organizat
partid ¡din judeţ -desfăşoa plenara a criticat slaba cămine de nefamilişti, la mult superioare celor înre rii tehnico-materiale. O co aprilie a.c. de a nu se mai viziune ir
concerte ;
ră o -amplă activitate po- preocupare -atît a benefi lucrările de gospodărie gistrate în aceeaşi perioadă laborare mai strînsă, per începe nici o lucrare de IC,20 Şah ;
litico-organizatorică pen ciarilor cit şi a -constructo comunală. a anului trecut, vorbitorul manentă între toţi factorii investiţii pentru care nu IC,35 Telesport
tru folosirea mai eficientă rilor pentru insuficienta Referindu-se ia acest a arătat că realizările do care răspund de soarta pro 17.20 Film seria
a timpului de lucru, creş colaborare în asigurarea, ansamblu de probleme, bândite se datorase unor gramului de investiţii al există asigurate toate con pace“. Ep
terea productivităţii mun documentaţi i lor, utilaj elor plenara a analizat pe larg preocupări mai mari în a- judeţului va trebui :să de diţiile de finalizare a ei. 18,35 Micul ccr.
mici.
cii, îmbunătăţirea calităţii şi forţei de muncă, pentru şi activitatea organizaţiilor sigurarea amplasamentelor termine asigurarea la timp Aceasta impune odată mai © O lum
lucrărilor, reducerea con folosirea .-incompletă a de partid, a consiliilor oa- şi documentaţiilor, în mo- a proiectelor de execuţie şi a mult să pregătim minuţios în (VI). ;
sumurilor energetice şi de toate amănuntele condiţiile 19.00 Telejurnal
materiale, înlăturarea risi deatacarea noilor obiective 19,20 Antena „<
niGi“ ;
pei, întărirea ordinii şi .dis avînd în vedere, încă de la 20,30 Film artls
ciplinei la punctele de lu proiectare, ca 'soluţiile pro lui“ Prem
cru. Ca urmare, pe - patru PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID puse să asigure productivi Producţie
lor franci
luni din acest an s-a rea tăţi înalte de execuţie, 22.00 Telcjurna
lizat un volum de lucrări funcţionalitate sporită o- © Sport :
de investiţii şi construcţii- forţei de muncă şi ¡mijloa menilor muncii, a celor bilizarea la lucru a con amplasamentelor, contrac meciului
„-.Tehoslova
mont-aj ce depăşeşte cu celor tehnice existente. '.Se biectivelor, un ridicat grad ii La.
275 milioane lei nivelul rioase rămîneri în urmă lalţi factori de pe .şantie structorilor şi în sprijinirea tarea materialelor şi a uti de tipizare a produselor, e-
perioadei corespunzătoare sînt şi la. construcţii-montaj rele de construcţii, apre lor de către beneficiari, lajelor tehnologice, reparti conomii de materiale, de LUNI, 1
ciind că aici se mai men-. menţionând îndeosebi reali
a anului trecut. Au fost în antrepriză : grupul de ţin .'serioase lipsuri şi de zarea forţei de muncă şi a combustibil şi energie, in
puse în funcţiune 11 o- şantiere Rîu Mare-Retezat, ficienţe în organizarea lu zările din construcţia de lo mijloacelor tehnice .nece tr-un cuvînt o înaltă efi 16.00 Emisiune
ghiară ;
biective, între care : ca T.C.H., I.C.S.H., grupul crului, utilizarea forţei de cuinţe. în continuare, vor sare, în funcţie de impor cienţă economică. 18,50 1001 de j
tanţa, complexitatea şi ter
bitorul s-a referit pe larg
pacitatea finală a fabricii în încheiere, tovarăşul 19.00 Telejurnal
de mobilă Petrila, o ca de şantiere enei'go-construc- muncă şi capacităţilor teh la o serie de lipsuri şi ne menul de finalizare ale fie Ion Ci-ucu a cerut tuturor 19,25 Dosarul <
19.40 Cadran m
ţia Deva, I.C.M.M. Petro
pacitate de 20 000 m.'C. şani, şantierul T.C.M.M. nice, în aprovizionarea lo ajunsuri care se mai ma cărui obiectiv. Un accent celor care lucrează în in 20.00 Orizont
ţific ;
prefabricate la I.M.C. Bîr Deva. Aşa se face că in curilor de muncă, ceea nifestă în acest domeniu, cu totul deosebit sa se pu vestiţii şi care concură la 20.40 Muzică r<
ce determină încă o pro
cea, ferma de vaci de la această perioadă de patru ductivitate scăzută. S-a care au făcut ca rezultate nă pe industrializarea lu 21,10 Publicităţi
Grid, 1 365 m. p. spaţii co luni, nici jumătate din le pe cele patru luni ale a- crărilor în construcţii, pen această activitate să facă 21,15 Itoman-fo
merciale, dublarea conduc obiectivele cu termene indicat să se acţioneze nului să nu se situeze la tru a creşte cit mai mult totul pentru ca încă din a- tardul“.
studiouril«
tei de apă Batiz—Deva, scadente n-au fost puse în cu mai multă fermita nivelul posibilităţilor, al productivitatea muncii, ca ceastă lună să se treacă la 22,05 Teleiumo!
cinematograful din Vulcan funcţiune. O situaţie si te pentru recrutarea, pre condiţiilor pe care le au u- şi pe calitatea lucrărilor, recuperarea restanţelor, să
şi dispensarul policlinic gătirea şi stabilizarea for nităţile noastre de investi pentru a nu mai fi nevoie putem raporta la sfârşitul ® r "'**SEHS3SE!!
Călan, 1119 apartamente, milară se află şi la lu ţei de muncă pe şan ţii din judeţ, făcînd tot de prea multe remedieri, anului îndeplinirea planu |£ADi<
existînd premisele îndepli crările executate în regie tiere, întrucît un mare odată o serie de recoman de materiale şi manoperă lui şi la acest indicator de
nirii integrale a planului proprie. număr de formaţii lucrea dări privind îmbunătăţirea în plus. bază al economiei judeţu
PKOGRAMUl
pe primul semestru al In legătură cu această ză cu efective incomplete, activităţii şi încheierea a- Vorbitorul a stăruit în lui, să abordăm în bune Jetin de ştiri;
anului. Rezultate bune au realitate »«corespunzătoare, iar pe de altă parte lip nului cu realizări şi în a- condiţii planul pe 1981 şi programul sal<
obţinut Combinatul minier plenara a adresat critici sesc încă mulţi muncitori cest important sector al e- continuare asupra necesită pe întregul cincinal viitor. gaziii duminic
Valea Jiului, Centrala mi organelor municipale şi ■calificaţi în meseriile de conomiei judeţului. ţii ca organele şi organi în scopul îmbunătăţirii toate pentru t
;
nereurilor Deva, I.F.E.T., orăşeneşti de partid De bază, precum şi pentru în primul rind sînt ne zaţiile de >artid de pe şan în continuare a activităţii diojumal 14,45 3 i:
selă ;
I.P.I.C.C.F., I.A,S. Simeria, va şi Petroşani, Brad şi întărirea răspunderii tutu-, cesare unirea tuturor efor tiere .şi di.i unităţile bene de investiţii, pentru înfăp cu Aurelian
Inspectoratul judeţean sil Călan, unde -se înregis rar oamenilor pentru înde turilor şi urgentarea rit ficiare de investiţii, consi 15,00 Clubul
vic. trează cele mai mari plinirea sarcinilor, a or murilor de execuţie la o- tuirea planului pe anul a- IC,50 Fotbal.
U.E.F.A. pe
Analizând cu spirit de restanţe dinii şi disciplinei, sferă în biectivele ale căror terme liile oamenilor muncii, co cesta şi pregătirea in cele România — l
înaltă exigenţă mersul în Aşa cum a indicat ¡se ■care există. <o considerabilă ne de punere în funcţiune mitetelor de partid orăşe mai bune condiţii a planu Noutăţi — nu
deplinirii sarcinilor în a- cretarul general al parti rezervă potenţială. au expirat şi care au o neşti şi municipale, consi lui de investiţii pe 1981, tutindeni ; J
Cehoslovacia
oest domeniu, plenara a dului, tovarăşul Nteoiae Plenara a pus în faţa mare importanţă pentru plenara Comitetului jude Transmisiune
subliniat că realizările de Ceauşescu, la Consfătuirea organelor şi organizaţiilor producţia industrială a ju liile populare, membrii Co Bmo ; 20,00
20.30 Turneu
pînă acum nu se -ridică la de lucru de la C.C. al de partid, de sindicat şi deţului şi pentru economia mitetului judeţean de partid ţean de partid a adoptat 2rie" Radio.jurr
nivelul sarcinilor. Pe an- P.C.R. din 25 aprilie ac., U.T.C., a consiliilor oameni- naţională. Este vorba, în să acţioneze mai energic un program de măsuri. dc ştiri
taţic Ia das ;
mm a mmm a mmm a aamm .a mmm a ■ a m de ştiri; 0,05—
muzical noc'i
EFORTURI SPORITE
(Urmare din pag. 1) ţişează şi gazeta satirică NU ARUNCAŢI... PĂDURILE LA COS! *
i
a uzinei — cînd unii au reintroducerea maculaturii terialelor refolosibîle. Noi execuţie m.ci'oconteinere
sută, ceea ce e foarte pu părăsit lucrul şi s-au dus Invitaţie l a . , . în circuitul economic am venit în sprijinul în care se colectează ma
DEVA : Cas-
ţin. Restul de 6 la sută la restaurantul din vecini. meditaţie constituie o probă destul lor. Am înfiinţat puncte culatura, cu o capacitate (Patria) ; Ura
s-a risipit prin absenţe ne- Această stare de lucruri Aşteptam cu nerăbdare de elocventă a spiritului de colectare. Dacă ne re cuprinsă între 49 şi 50 la Na.varone
motivate de la lucru, prin cere din partea organizato primăvara cu explozia ei de economie. La Hune ferim la hîrtie, pînă în kg. (Ari .1) ; HUNI
întârzieri, prin plimbări rilor producţiei, a organi florală, cu acea risipă to doara, zilele trecute am prezent am adunat mai spunea buldo
ra) ; Şeriful i
în timpul programului. zaţiilor sindicale şi de ti nifiantă de verde. Adăs- constatat că . . bine de şase tone. Avem Dintr-o simplă joacă — partea a 1
S-ar putea crede că, în neret, mai multă preocu tăm, vara, în răcoarea cu ciîreie ... ţlca (Arta);
situaţia cînd lipsesc mate pare pe linia ordinii şi foşnitoare a laboratorului 0 &vmSE GE ÏÜEBUIÊ KEiWTROOySA“ lor — seri 'e I
torul) ; PETR
riile prime şi materialele, disciplinei, iar comitetul de vegetal. Toamna privim Am aj u.iij ux o situaţie poliţist incom
utilizarea timpului de lu partid trebuie să solicite cu nostalgie cum trece uluitoare. Hunedoara are Rug şi flăcăi
peste 80 Oui) da locuitori
cru n-ar avea importanţă. conducerii uzinei, servicii vremea pădurilor. Dar, în şi numeroase întreprinderi brie) ; Fraţi c
publica) ; LU
Nu este aşa, fiindcă atunci lor acesteia ,.mai multă tot timpul anului, în şi instituţii. Daca fiecare odată lin călăi
cînd producţia de bază a preocupare pe linia apro preocupările noastre diur cetăţean aruncă la coşul Vacanţă tra
Stagnat, oamenilor li s-a vizionării ■ cu materii prime ne, aruncăm Indiferenţi © Pe piaţa mondială preţul unei tone de hîrtie citoresc) ; YU
dat altceva de lucru. Se şi materiale, fără să ac cî'te o „creangă“, cîte un variază între 400—530 dolari ; de gunoi numai 25 de rea nelinişte
Napoli se rev<
pare că în condiţiile apro cepte nici o justificare, „trunchi de copac" la © Cinci arbori maturi — necesarul pentru fabri grame (!) de hirtie, intr-o resc); LONE
vizionării defectuoase exi în acest mod mersul acti coşul cu gunoi. Gîndiţi-vă carea unei tone de hîrtie — produe în fiecare oră zi (şi aruncă !), atunci de cursă luni
Col
PETRILA:
genţa în ceea ce priveşte vităţii la U.U.M.R. Criş- că din pădurile noastre oxigen pentru 320 de oameni şi purifică 24 900 mc oraşul, in acelaşi interval (seriile I-II)
ordinea şi disciplina a scă cicr se va îndrepta, iar se „rup“ zilnic sute şi de aer ; de timp, trimite ia rampa ANINOASA: i
zut la conducătorii de for paşii colectivului pe calea mii de arbori spre a fi ® Dintr-o tonă de celuloză se obţin 12 500 ziare, de reziduuri aproape citoresc); UR
maţii de lucru, la conduce îndeplinirii 'sarcinilor ee-î integraţi în cotidian sub 2 500 caiete sau 400 cutii de ambalaj ; două tone de maculatură. urmele' docurr
Noiembrie) ;
rile secţiilor. Au fost şi revin vor fi tot mai caden forma tuturor produselor ® La obţinerea unei tone de hîrtie se consumă 300 Cum anul are 365 de fari express (!
cazuri — pe care le înfâ- ţaţi, mai fermi. care ştim că se obţin din de kWh energie electrică şi 250 kg combustibil conven zile, la marginea oraşu GURABARZA
lui sînt lăsaţi să putre
(Muie
froditei
lemn. Deci, şi hîrtie. Pen ţional. zească nici mai mult nici TIE : Speranţ
tru hârtie insă codrul plă mai puţin decît 3 650 de A fost re;
PRIMA PRAŞILA teşte un tribut prea greu, Spiritul gospodăresc un plan anual de 15 tone arbori. O pădure care îşi GEOAGIU-BAl
pania
7-s
a
prea mare. La fabrica maculatură recuperată. merita o cu totul şi cu — seriile I-IT
(Urmare din pag. 1) cartofilor pe mai mult de rea fiecărei tone de hîrtie constituie o probă Credem ' că vom realiza totul altă soartă. tură); HAŢEG
BR
(Popular):
600 hectare. Nicodim Teo Se taie cinci arbori maturi. de civism mai mult. ... Toamna privim cu trulea stol ; C
al partidului, tovarăşul dor, Ion Ilea, Miron Fluie- Un singur copac este o De ce tocmai la Hune — Credeţi ? nostalgie cum trece vre dar rflmin cu
Nicolae Ceauşescu, la Con raş, Victor Iancu, Voicu io- uzină d e . . . viaţă. El pro doara? Poate, pentru că mea pădurilor. Aşteptăm cultură); Dou.
sfătuirea de lucru de la sivoni, Ion Mihuţoni, Ion duce într-o oră oxigenul aici se înţelege sau ar tre — Este o datorie a curgerea unui anotimp Iunie); SIMEH
(Mureşul); ELI
C.C. al P.C.R. din februa Opric şi alţi mecanizatori necesar pentru 320 de bui să se înţeleagă cel noastră, a tuturor cetă pentru ca primăvara să mă — seriile I
rie a.c., cooperatorii şi me şi-au adus o contribuţie oameni. mai bine ce înseamnă o ţenilor. Măsurile luate ne ne incinte cu acea risipă GHELARI : P
canizatorii din Consiliul meritorie la efectuarea lu Trebuie să învăţăm să uzină de.,. aer curat. îndreptăţesc să credem tonifiantă de verde. Hu citoresc).
unic agroindustrial Geoa- crărilor de rebilonatşi erbi- economisim pădurile. Să Poate, pentru că locuito acest lucru. nedoara are peste 80 000
giu au reuşit să încheie cidat, creînd astfel condi învăţăm, pentru că spiri rii oraşului au încercat, — Măsurile, puse numai de locuitori ... planul
prima praşilă mecanică şi ţii pentru obţinerea unor tul de economie se învaţă. într-un fel sau altul, pe hîrtie, cum or să re anual de recuperare la !% RE$
?
manuală la cultura sfeclei recolte sporite la hectar. Una dintre lecţiile nescri să-şi „apropie“ pădurile. cupereze... hîrtia ? ! maculatură este de 15
de zahăr, precum şi rebi- Formaţiile specializate de se ale manualului bunu De fapt, pe oricine, la Hu — Dacă n-am fi tre t o n e . . . anul are 365 zile...
pri
lonarea şi erbicidarea la mecanizatori pentru între lui gospodar ar putea fi: nedoara, îl impresionea cut la fapte, da ! Dar 3 650 de copaci „mor“ ziua de 18 mi
Timpul
cultura cartofilor. Prin hăr ţinerea culturilor sînt pre „Recuperarea şi valorifi ză „parcul“ ce cuprinde aşa, de luni şi pînă sâm la rampa de gunoi. O genera] instal
nicia şi răspunderea cu gătite să declanşeze, la mo carea materialelor refo- tot 'Oraşul.' bătă, o maşină cutreieră pădure nu creşte într-un noros. Vor
care au lucrat la întreţine mentul Indicat de specia losibile'“. în cazul nostru — Prin acţiunile lor — străzile oraşului (după un .anotimp, nu este ca iar locale de ploal
ele
descărcări
rea culturilor s-au detaşat, lişti, prima praşilă. meca — maculatura. Dacă ţi ne spunea inginerul Ni- program bine stabilit). ba. Nici într-un an. îi va sufla mod(
între alţii, mecanizatorii nică şi erbicidarea pe ve nem cont că o tonă de colae Groza, şeful secto Opreşte acolo unde au trebuie o viaţă de om est. Temperat
Petru Cosmoiu, Anton To- getaţie la cultura porum hîrtie se obţine din trei- rului gospodărire comu anunţat cetăţenii, ¡şi preia pentru a ajunge la... vor fl euprln:
10 grade, Iar
dea, loân Jurj şi Aron bului. Calitatea lucrărilor patru metri cubi de lemn nală şi locativă al Con cantităţile de hîrtie (nu maturitate. între 14 sl 19
Inel. de întreţinere a culturilor şi eu aportul a 300 kWh siliului popular municipal numai hîrtie, cl şi tex Deci, stimaţi gospodari, locală diminea
La munte, v
Rezultate demne de evi este un obiectiv căruia 1 se energie electrică şi 250 Hunedoara — cetăţenii tile, metal, sticlă). Pentru nu lăsaţi să se arunce cU lă cu cerul nr
denţiat au înregistrat şi acordă maximă atenţie în leg combustibil convenţio participă în număr mare asociaţiile de locatari şi atâta uşurinţă „pădurile“ dea precipitat!
mecanizatorii din Consiliul toate unităţile agricole coo nal, atunci putem afirma la activitatea de colec pentru şcoli am coman la coş. de ploaie, lan
soare.
(Meteor
unic agroindustrial Toteşti, peratiste din raza acestui că preocuparea pentru tare şi valorificare a ma dat şi sînt în curs de D. ALMĂŞAN viciu : A ProT
care a<u întreţinut cultura consiliu unic agroindustrial.