Page 61 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 61
-y SALA W. i**-"
Strîngerea şi însilozarea furajelor —
PROLETARI DIN TOATE ŢÂR1LE, UNIŢt-VĂ 1
realizaie operativ şi fără pierderi
înfăptuirea exemplară a Intre unităţile unde în- nitate unde s-au recoltat
obiectivelor ce revin fie silozarea furajelor a de şi însilozat aproape 300 to
cărei unităţi agricole din marat în ritm susţinut se ne furaje. Mecanizatorii
programul judeţean de numără şi C.A.P. Lăpuşnic. Dumitru Rădulcscu, Grigo-
dezvoltare a zootehniei La această cooperativă re Bozga, Ion Vlăiconi —
este decisiv condiţionată s-au realizat peste 400 tone să amintim doar cîteva
de măsurile ce sînt între siloz, acţiune aflată în nume — îşi aduc o contri
prinse în această perioa plină desfăşurare pînă la buţie de seamă la desfă
dă pentru strîngerea şi în- realizarea unei cantităţi şurarea în ritm susţinut a
silozarea furajelor masă- de circa 1 000 tone furaje acestei importante lucrări.
verde. Reuşita deplină a însilozatc. Din formaţia de Pe ansamblul judeţului,
acţiunilor de recoltare şi mecanizatori care asigură în C.A.P. şi I.A.S., pînă
însilozare a' culturilor de însilozarea furajelor se ieri, s-au însilozat mai pu
secară, lolium sau trifo- remarcă îndeosebi Achim ţin de 3 000 tone furaje,
liene impune ca programe^ Cibu, Vasile Rusu, Virgil ceea ce este departe de
le stabilite în acest sens Gheara şi alţii. In Consi a putea fi considerat ca
la nivelul fiecărui consi liul unic agroindustrial un rezultat satisfăcător.
liu unic agroindustrial să Dobra s-a stabilit însă ca Deşi există încă mari su
fie riguros respectate, ur în prima etapă să fie în- prafeţe ocupate cu culturi
mărind ca formaţiile de silozate peste 6 000 tone furajere care au ajuns în
mecanizatori să înregistre furaje, ceea ce necesită o faza optimă pentru recol
ze randamente superioare mai bună organizare a tare, în consiliile unice a-
cu toate utilajele din do muncii şi folosirea cu ran groindustriale Călan, O-
tare. dament ridicat a combine răştie şi altele, ritmul de
lor şi a mijloacelor de lucru este destul de lent.
transport. Pentru a evita pierderile
Anul XXXII, nr. 7008 MARŢI, 20 MAI 1980 4 pagini — 30 bani Rezultate demne de con din producţia de furaje şi
semnat s-au obţinut şi la a realiza însilozarea în
Asociaţia economică inter- condiţii de calitate supe
cooperatistă Bărăşti. Pînă rioară se impune să fie
Cunoaşterea temeinică a sarcinilor-condiţie ieri, la unitatea respecti respectate cu stricteţe teh
vă s-au însilozat 400 tone
nologiile indicate, precum
nutreţuri verzi. Lucrarea şi graficele de lucru stabi
esenţială a îndeplinirii lor exemplare se desfăşoară cu forţe spo lite pentru fiecare forma
ţie de mecanizatori.
rite şi la C.A.P. Haţeg, u-
Este îndeobşte cunoscut — Cine v-a spus cîte 150 elemente de calorifer
că un colectiv, o formaţie, miezuri trebuie să confec într-un schimb. Pe traseele turistice ale judeţului
un producător de bunuri ţionaţi ? Tu do-r Sîmboan, din sec
materiale, pentru a munci — Maistrul de schimb, ţia piese pentru maşini şi
cit mai rodnic, trebuie să-şi am discutat despre asta şi utilaje, considera : Poftiţi ¡a noi! - opun gazdele
cunoască bine sarcinile în adunarea de grupă sin — Reperele pe care le
cantitative şi calitative ce dicală ce a avut loc la în producem noi nu sînt ace
le are de realizat în fieca ceputul Junii. leaşi ; ele se schimbă de bine pregătite, áltele,..
re zi, decadă, lună. — Echipa din care fac la o lună la alta şi chiar
Iată ce ne-a relevat o parte are datoria, conform de la o săptămînă la alta. Anul turistic, dacă e să
anchetă întreprinsă pe te sarcinilor de plan, să con în momentul de faţă con o luăm după zilele frumoa de alimentaţie publică. Pen
tru cei care folosesc spaţii
ma enunţată la secţia de fecţioneze 136 elemente de fecţionăm carcase pentru se de' pînă acum, n-a de de cazare şi campare s-au
elemente de încălzire şi la calorifere pe zi — ne-a maşinile de alezat ce se butat sub auspicii tocmai
cea de piese pentru ma spus Nistor Marcu, di.n a- produc la Cugir, piese favorabile. Starea vremii a făcut toate pregătirile. Să
şini şi utilaje din cadrul ceeaşi secţie. foarte pretenţioase. lăsat cam puţine opţiuni poftească, numai, turiştii la
noi, căci avem cu ce-i
întreprinderii „Victoria“ — La ce vă ajută cu — Cîte, aveţi de confec de a ne petrece timpul li- primi.
Că lan. noaşterea sarcinilor zilnice? ţionat ? Der în mijlocul naturii. Şi Confirmăm. După o du
— Lucrez la confecţio — Ştiind exact ce şi cit — 52 de bucăţi, norma Centrul de reparaţii capi
minică în care popasul a
narea miezurilor pentru avem de făcut, ne organi fiind o carcasă la două zi tale şasiu tractor Haţeg. totuşi au fost şi asemenea avut destui vizitatori, bo
calorifer — ne spunea zăm în aşa fel munca încît le. Comunistul Ştefan Şuio momente, iar cine a ţinut găţia de marfă ce stătea la
Leontin Petea — şi am să ne îndeplinim îndatori TRAIAN BONDOR execuţii cu marc conştiin la ambiţia de gazdă bună dispoziţie era impresionan
ciozitate montajul cutiei de
sarcina să realizez patru rile ce ne revin în opt viteză grup conic, plane s-a pregătit ca şi cum tă. Ne-a mai vorbit şeful
case cu astfel de piese în ore. Procedînd astfel reu tara. timpul ar fi fost mereu
opt ore. şim să turnăm între 140— (Continuare în pag. a 2-a) frumos şi cald. Ne-a dove- unităţii despre strădaniile
dit-o cu prisosinţă un raid celor de aici, sprijiniţi şi
organizat zilele trecute pe de conducerea O.J.T., pen
traseul turistic Deva — 6- tru a amenaja o mică pla
răştie — Geoagiu-Băi. jă cu nisip şi un loc de
Primul popavs, la... popa baie ferit de pericole ; şi
La Fabrica de sul „Strei“. Iată ce ne spu ne-a mai vorbit cu amă
ne şeful de unitate Emil răciune de lipsa de respect
încălţăminte Glod ea nu : a unor cetăţeni. La grupul
sanitar modernizat cu mul
— Sîn tem pregătiţi să tă cheltuială, unele obiec
Hunedoara facem faţă solicitărilor a te sanitare au fost pur şi
Se simte din zi în zi circa 7 000 de turişti şi oa simplu smulse de la locul
meni ai muncii veniţi pen
tru o duminică Ia agre lor. Cînd întâlnim aseme
nea vandali să-i luăm fru
mai mult pulsul revirimentului bază, cu 140 locuri la me mos de guler şi să-l dăm pe
ment la Strei. O unitate —
se în sală sau în aer liber mîn.a organelor de stat, căci
nici aceea nu e treabă, sta
în ancheta noastră „Cu urmele anchetei respective. semnificative. Am .depăşit sub umbreluţe parasol, pa tul mereu să cheltuiască
justificări şi scuze nu se — Ce s-a mai întîmplat planul la producţia netă tru puncte mobile de pre iar nişte inconştienţi să
poate realiza planul“ (pu în acest interval de timp, cu 118 000 lei, iar la pro parare şi desfacere a minu- distrugă.
blicată în ziarul „Drumul tovarăşe Atanasie Vilceanu, ducţia marfă cu 244 000 lei. turilor, de desfacere a ră
socialismului din 20 martie economist principal ? Ceea ce ne bucură este coritoarelor şi berii stau la ION CIOCLEI
1980) arătam o serie de ne — în lunile martie şi a- faptul că am reuşit să dispoziţia celor care ape
ajunsuri ce se înlănţuiau şi prilie ne-am îndeplinit şi avem o organizare internă lează la serviciile noastre (Continuare în pag. a 2-a)
grevau activitatea de pro depăşit principalii indica mai bună. Putem spune a-
ducţie din Fabrica de în tori de plan, mai puţin sar cum că personalul din com
călţăminte Hunedoara. Re cinile la producţia fizică. partimentele funcţionale este
venim după două luni pe Nu am putut elimina toa antrenat într-o măsură mai
te carenţele din activitatea mare la găsirea celor mai
noastră. Ne mai pune pro eficiente modalităţi de în
„Vidra“ OrăştJe. Sortaioa- bleme calificarea necores lăturare a efectelor situa
rea Rozaba Moldovan, o punzătoare a unor munci
muncitoare conştiincioasă şi ţiilor neprevăzute. în per
harnică. tori din activitatea de bază manenţă avem în atenţie
şi de la întreţinerea utila faptul că trebuie asigurată,
jelor, fapt ce se răsfrînge în orice moment, o nouă
în mod negativ asupra în variantă de lucru. Aici aş
deplinirii ritmice a sarci vrea să aduc în discuţie
Intilnire cu mama nilor de plan la producţia unul dintre furnizorii noştri
fizică. Apoi, lipsa unor PRETIM Timişoara —, ca
familie. Aşa a uitat de le maiştri grevează desfăşu re ne livrează branţurile.
gănarea blinda a mamei, de rarea procesului de produc Această unitate şi-a onorat
Se pare că dintoldeauna, duioasa ci dezmierdare, ţie, în special la liniile teh contractele încheiate cu noi
pretutindeni, pentru orice De citva timp, ajungind nologice de tras-tălpuit. Sînt doar parţial. în luna ia
copil, primul şi cel mai să trăiască pe propriilc-i pi- probleme care mai necesită nuarie — numai 26 la su
scump cuvînt din lume este doare, din prinosul muncii timp pentru a fi soluţio tă, în februarie — 47 la
M&M.A. Mama care ne-a ei, Ioana Aldca a pornit în nate. sută, iar în martie — 75
născut, ne-a legănat copilă- căutarea mamei. N-a fost — Şi totuşi, în aceste la sută. Cum noi nu aveam
ria, ne-a învăţat zborul larg uşor de ajuns la capătul luni s-au obţinut unele re pregătită o altă variantă
în viată. Cum să nu ne iu- drumului, dar nici imposi zultate bune. de lucru, a trebuit să stăm
bilii mama, s-o respectăm, bil. Oamenii din preajmă — Dacă în luna martie
să avem grijă de ea atunci i-au venit in ajutor. Şi iată depăşirile la producţia netă D. ALMAŞAN
cînd o împovărează anii bă- că undeva, intr-o căsu(ă mo- şi' marfă erau de 11 000 Iei E.M. Certej, sectorul mecanic. Strungarul Constantin Cim
trînetii şi o lasă puterile... destă din cătunul Poienile şi respectiv 24 000 lei, în poi este un muncitor exemplu de conştiinciozitate şi dăruire
Ioana Aldea are 18 ani şi Beriului, din apropierea O- luna aprilie progresele sînt (Continuare în pag. a 2-a) pentru colegii săi. Foto : VIRGIL O.NOIU
este muncitoare (o bună răştiei, Ioana Aldea şi-a re-
slrungăriţă — ni s-a spus) găsit mama, cu sănătatea
la întreprinderea mecanică şubrezită de vreme. A fost Iosif Felea. Expoziţia va fi ze de păpădie, 300 kg flori dezbateri politico-ideologice
Orăştie. Printr-o conjuncta- duioasă, emoţionantă întîl- deschisă pînă ia 22 mai. do castan etc. Cantitatea to de la Casa pionierilor şi şoi
ră nefericită, imediat după nirea dintre mamă şi fiică, tală recoltată se ridică la milor patriei din Deva a or
circa 90-1 tone, In această ac
ganizat
în
şcolile
generale
naştere, a fost luată de lin- după 18 ani, timp în care recoltări ţiune cvidenţiindu-se şcolile nr. t, 2, 4 şi 5 din municipiu,
gă mama ei şi dusă în- nici una n-a ştiut nimic de- DE PLANTE din municipiile Deva şi Hu dezbateri pe marginea docu
tr-un cămin de copii. A spre cealaltă, VERNISAJ MEDICINALE nedoara, precum şi cele din mentelor adoptate de cea de-a
Slntămăria-
Orăştie,
Haţeg,
crescut fără griji, sub ocro- Acum, Ioana Aldca şi Iu judeţul nostru se află Orlea şi Sarmlzcgetusa. IV-a Conferinţă Naţională a
organizaţiei pionierilor.
tirea statului, a partidului mama ei duc o viată tih- La Casa de cultură din hi plină desfăşurare, sub c-
nostru. Acolo şi-a regăsit nită, într-o garsonieră din Brad a avut Ioc vernisajul glda. „Plafar“ Orăştie, cam DEZBATERE
zeci de fraţi şi d$ surori, Orăştie. Mai este nevoie de expoziţiei de pictură „Copiii pania de recoltare a plante „Organizaţia pionierilor —
din Ţara Lăpuşului către co
medicinale
lor
din
flora
părinţi adoptivi grijulii, s-a alte cuvinte ? /... piii din Ţara Zarandului“. spontană. Pînă în prezent au organizaţia revoluţionară a 11
simţit întotdeauna bine, ca Expun copii din Lăpuşu] fost recoltate 1800 kg frun copiilor din R.S.R.“ a fost
într-o mare şi armonioasă DAN VRÎNCEANU românesc şi profesorul lor ze de potbal, 3 200 kg frun genericul sub care clubul de
