Page 65 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 65
Nici o restantă
în această perioadă, tind tat şt semănat. itanuiierj rativele agrmoie din Dobra
în sectorul horticol s-au su în urmă l’aţă de programul şi Ilia, unităţi care- au o-
prapus o serie de lucrări,, stabilit se semnalează, spre eupaie. pină acum, cu cul
legumicultorii sînt confrun exemplu, la plantatul arde turi peste 90 la sută din
taţi cu sarcini deosebite. iului, vinetelor şi tomate suprafeţele destinate legu
Pentru transpunerea exem lor Da C.A.P. Simaria, Sin- micultorii.
plară în fapte a sarcinilor tandrei şi Aurel Viaicu nu Un loc prioritar pe agen
desprinse din cuviinţa rea s-a cultivat nici 50 la sută da de lucru a legumiculto
secretatului general al parti din suprafaţa destinată sor rilor şi a inginerilor coor
dului, tovarăşul Nicolae timentelor respective (•!). donatori ai sectoarelor uni
Ceauşescu, la Consfătuirea In ceea ce priveşte se ce honticole îl deţin acţiu
de lucru de la C:C. al mănatul castraveţilor şi fa nile pentru întreţinerea cul
P.C.R. din februarie a.c., solii, sînt inadmisibile res turilor, respectiv efectuarea
privind sporirea producţiei tanţele înregistrate la coo praşilelor mecanice şi ma
de legume, .se impune ca perativele agricole din Uni nuale, erbicidarea postemer-
în fiecare fermă întreaga rea şi Haţeg, unităţi unde gentă şi combaterea bolilor
activitate să fie judicios or acestor culturi li s-au re şi a dăunătorilor. Condiţiile
ganizată, să fie respectate partizat cite (¡0 de hectare. climatice din această pri
cu stricteţe tehnologiile sta De asemenea, mult rămasă măvară au favorizat în mod
bilite- pe culturi, iar lucră în urmă faţă de graficele deosebit îmburuienarea ex
rile să se încadreze îri pe de eşalonare stabilite este cesivă a culturilor de rădă-
rioadele optime; Din anali însămînţarea acestor cul cinoase şi ceapă. Iată de ce
za stadiului lucrărilor la zi turi şi la C.A.P. Băcia şi este necesar ca la C.A.P.
reiese însă că, deşi pînă la Timpa, care nu au realizat Simeria şi la ferma nr. 2
începutul decadei a treia a nici 50 la sută din supra cu profil legumicol a C.A.P.
lunii mai a.c., unele acţiuni feţele. planificate. Exemple
trebuiau să fie încheiate, bune de urmat în privinţa N. TIRCOB
s-au. acumulat o serie' de preocupării pentru cultiva
Anul XXXII, nr. 7009 MIERCURI, 21 MAI 1980 4 pagini — 30 bani restanţe. îndeosebi la plan rea legumelor oferă coope (Continuare în pag. a 3-a)
Mina Munc&l — aparţină in sine,, e o noţiune ab Muncind în acord global, Ioan Băneasă; Gheorghe
toare E.M. Dev-a. — a. livrat stractă, în .practică însă. ea omul arc un rol bine de Coreodel disciplina şi-a cu
economiei, naţionale;, in pe include cîtev-a. elemente terminat în; procesul de cerit un- binemeritat loc,
rioada trecută, din acest an, concrete ce constau în pri producţie; ştiind că de fie mai sint formaţii în care
200 tone minereu peste mul rîiid in prezenţa la ora care dintre noi depinde se manifestă acte de sens
plac. stabttoă l-v lucru. în eh'mi- realizarea sarcinHo:;: contrar. Gheorghe Ivan,
— toazuiuateie ooşinute maistru mecanic, ne spu
— considera GJÎeorgne- Bele, nea ;
secretam!: comitetului de — Am reuşit, în ultima
partid pe secţie — suit ro vreme, să-i capacităm pe
dul conştiinţei muncitoreşti mulţi, dintre meseriaşi să. se
tot mai înalte în procesul încadreze într-o disciplină
de producţie; al disciplinei — Cum se reflectă dis riguroasă. Din păcate, nu
riguroase in muncă. Prin te. ca. şi a plimbărilor fără. ciplina. in. rezultatele bri putem zice că, am realizat
activitatea poiitico-educati- r.osl în timpul programu găzii V acest lucru cu. toţi cei ce
va desfăşurată de organele lui. în această- idee ne-a, .— De la începutul anului muncesc la întreţinere. Am Aspect dc la recoltarea masei verzi la C.A.P. Sîntandrei.
şi organizaţiile de partid, de vorbit Octa.viăn Michilciuc, pînă acum am extras peste să dau două exemple : îlie Foto: VIRGIL ONOIU
sindicat şi. U.T..C. am reuşit ş.ef de brigadă în abatajul plan aproape 100 tone de Radu şi Samuilă Gică, du
să implantăm în. conştiinţa iiî-Gxajdurl. minereu. pă ce-şi încasează dreptu
oamenilor ideea că înde — în brigada mea n-am Iată deci că participarea rile băneşti, două-trei zile 0 importantă rezervă de creştere
plinirea, exemplară* a sar avut de multă, vreme ab la buna, desfăşurare a mun nu vin la lucru. Am încer
cinilor ce ne revin nu se senţe sau' îhtîrzieri de la cii în subteran, disciplina cat cu ei toate metodele,
poate realiza decît printr-o lucru, igur, la această, si se regăsesc direct în rezul i-am criticat, i-am sancţio- a producţiei materiaie
participare eficientă ,1a tuaţie n-am ajuns uşor, ci tatele obţinute. Adevărul TRAIAN BONDOR
muncă, printr-o disciplină printe-o inlensă muncă de este în.să că. dacă în bri
exemplară. la. om la om, printr-o in găzi cum sînt cele condu Prelungirea duratei
Sigur, disciplina-, privită tensă activitate de educaţie. se de Obstică. Dragomir, (Continuare în pag. a 3-a)
o •» •* » « o « » a a
de funcţionare a maşinilor
ÍN LUMINA OBIECTIVELOR STABILITE
In elapii ue pu face că în ultima vreme se
DE CONGRESUL AL XII-LEA AL PARTIDULUI ternic a,vini ai economiei vorbeşte tot mai mult de
noastre naţionale se afirmă spre unele ştiinţe noi, cum
tot mai mult ştiinţa şi teh sînt tribologia şi leroteh-
nica, revoluţia tehnico-ştiin- nica.
ţifică in toate sectoarele de Tribologia sau tribolch-
activitate, ca factor deter nica — domeniu deosebit
minant ai dezvoltării socie de vast şi de complex al
tăţii. in acest context cer ştiinţei şi tehnicii contem
lin ansamblul, activităţii discipline de. activitate : cetarea tehnico-aplicativă, porane — se referă la fe
politice-pe* cane o desluşea- principii şi metode ale acti- studiile de laborator şi ma nomenele destul de compli
i;ă: organele şi organizaţiile vităţii de partid, de stat şi terializarea lor operativă în cate de frecare, ungere şi
de partid; colectivele de legislaţie; ştiinţa conducerii, producţie au: o importanţă uzare care au loc în timpul
i lectori, car.e funcţionează pe politica economică: a partí- hotărâtoare asupra moder funcţionării. maşinilor la
• lingă acestea, au un rol dului nostr.u, filozofie şi e- nizării tehnologiilor de fa parametri tot mai înalţi. A-
, deosebit de: important. Ce- ducaţie materialisteştiinţifi- bricaţie, a creşterii eficien ceastă activitate vizează în
a întreprins, bunăoară, Co- • că, socialism ştiinţific, isto- ţei întregii activităţi eco principal, prelungirea dura
înitetol municipal de partid ria patriei, a mişcării co- nomice, tei de funcţionare a agre
Hunedoara, în direcţia- îm- muñíste şi muncitoreşti in» Acţionînd eu responsabi gatelor şi instalaţiilor, din
i bunătăţirii activităţii lee- ternaţionale şi a, Partidului litate şi- abnegaţie. în aceste care derivă, în mod firesc
: terilor. ? Imediat după Comunist Roma«,, politica direcţii,. în. lumina; sarcinilor şi necesar* reducerea între
Congresul al Xlî-lea, o-r- externă etc. Comitetul mu trasate de partid, a orien ruperilor neplanificate; di
gante municipal de partid nicipal de partid a fost şi tărilor date cu diferite pri minuarea înlocuirilor de
şh-a revăzut şi - completat ' este permanent preocupat lejuri dc tovarăşul Nicolae piese, economii, de luhri-
E.Xî. Ceivej, nio,ir.|. tie 250 tone- în- :M‘ o et*. Aici locrca- * colectivul de lectori cu ca- să. asigure o cit mai bună Ceuuşescu, secretar general fianţi şi materiale; de ener
Kă şi harnicul operator preparare, Filimon Nelega. dre temeinic pregătite din orientare şi pregătire meto- al partidului, cercetătorii, gie consumată» prin frecare.
pun.ct de vedere politico- dică a lectorilor. în acest proiectanţii, cadrele univer- La rîndul său, terotchnl-
ideologic; în prezent, co- scop, au avut- loc instruiri, ■ si tare, specialiştii din- între ca se ocupă de recondiţio-
lectivul de' lectori al corni- s-au organizat consfătuiri prinderi îşi conjugă lot mai narea pieselor uzate, cu
Bucuria muncii telului municipal de partid: cu- caracter de- schimb de* mult .eforturile pentru, a revigorarea- maşinilor şi a-
gregatelor.
găsi noi soluţii, modalităţi
experienţă, periodic se fac
numără 76 de activişti de
partid şi de. stat, conducă- analize şi prelegeri-model mijloace în privinţa asigu- Tribologia.a constituit su
mineţii pînă seara- tîrziu tori de întreprinderi ş.i in- pentru a-i deprinde pe lee- rării dinamismului neîntre biectul celei de a doua
Conferinţe pe ţară. a spe
rupt al economiei, al indbs-
oameni harnici şi pricepuţi. sti,toţii, ingineri, econo- tori să folosească materiale
Verdele acestei primă Cei care sînt tot mai pre mişti,, jurişti,, medici, ca- documentare, mijloace au- , triei în primul iţind, cu cialiştilor, ţinută; în zilele
veri vine din toate părţile, zenţi pe întinderile acestea dre didactice care predau dio-vizuale etc. Asemenea. prioritate pe ramurile sale de 16 şi 17 mai a.c. La Hu
ne înconjoară cu explozia : ştiinţele sociale etc. Con- prelegeri-model au fost fă,- de bază, între care con nedoara, după ce, în urmă
florală, ca mirosul incîhlă- rodnice sînt- mecanizatorii. comitent cu lărgirea numii» strucţia. de maşini ocupă un
Unul dintre ci, pe nume Ro
tor ai pămîntulni bun, al man Dănilă, osie legal de r.ului lectorilor, s-a realizat V, PÂŢAN , loc distinct, hotărâtor pen- DUMITRU GHEONEA
puminlului pe care se înal aceste pămînluri de mai o mai bună repartizare a ------------------------------------------------- tr.iî celelalte ramuri ale e-
ţă noul rod. La mijloc de lor atît pe unităţi, cit şi pe (Continuare in pag. a 3-a) conomiei naţionale. Aşa se (Continuare în pag. a 3-a)
mai. mă apropii de păiiiîh- bine de zece ani. De atunci',
ară. seamănă, recoltează şi
tnrilc cooperatorilor din o ia de la început. L-am o ...... 0 <■■■■> # mmm * «a» » MT m «a # autor # mmmm.0 testam 9 mmmt * ornam o i«w» 9
llia şi la fiecare pas mi se văzut acum cîieva zile, la DIN ACTIVITĂŢILE I.C.S.A.P. Hunedoara, con cinematografică judeţeană, o
umple inima de bucurie. ANEXE — INDUSTRIALE dus de comunistul Eduard ediţie specială. Cu acest pri
lej,
cu
publicul
s-a
intîlnit
reuşit
Sincer, mă minunez de tot o margine de tarla de grîii (®; Ştefăncscu, a organizare prin- echipa de cineaşti aflată în
judicioasă
tr-o
a
ce văd. 7 nrlalele de orz însăminţat de el, cum o Urmărind cu consecvenţă judeţul nostru pentru turna
urcă spre împlinire în spic. traversa cu privirea şi cu înfăptuirea obiectivelor din muncii să-şi depăşească sar rea filmului „Burebista“.
planul de producţie» la C.A.P.
cina de plan la zi cu aproa
Gheorghe
Regizorul
Vitanidis,
Griul ele un verde ales, cu inima plină de bucuria ACŢIUNE DE MUNCA Orăştie s-au amplificat şi pe 200 000 Iei, din care peste actorii George Constantin, E-
rat fi zvelt se mifcăi uşor muncii. Alături de Roman VOLUNTAR — diversificat activităţile a- 190 000 lei s-au realizat la manoil Petruţ, Ernest Maftei,
în bătaia vînlului. în altă Dănilă, muncesc cu aceleaşi PATRIOTICĂ ncxe-indiLstriale. Ca urmare» producţia culinară proprie. O Ion Dichiseanu, Ovidiu Mol-
pînă acum unitatea a obţi
parte, sfecla de zahăr, a- bane rezultate şi cu ace-' nut peste 1,5 milioane lei notă bună pentru activitatea dovan, Alexandru Repan,
Horten-
150
Peste
membri
ai
flată după prima prafilă, leaşi bucurii ale muncii cooperativelor de agricole din venituri din valorificarea lucrătoarelor Aurelia Holdea, autoarea costumelor operatorul
şi
Georgescu
zia
în
realizate
produselor
acest
„clipeşte“ scurt din frunze. alţi doi mecanizatori — Sibişel, Bcriu, Căstău, Orăş- sectar şi din prestaţiile de Rusalina Popa, Elena Be- şef Petru Maier au oferit, o
rindei.
Cultura de cîieva hectare Gheorghe Suim şi Laurcan tioara de Jos, Jeledinţi şi servicii. seară literar-artistică înde
de căpşuni susură fără-nce- Tămaş. Am înţeles atunci Orăştioara de Sus au pres EDIŢIE SPECIALA lung aplaudată.
tarc.- Porumbul, ieşit în că munca de mecanizator tat, duminică, mai mult de 190 000 LEI
două frunze subţiri şi fira nu-i uşoară. Poale de aceea 600 de ore de muncă volun DEPĂŞIRE Amfiteatrul artelor, revista
tar-patriotică
de
lucrări
la
ve, se revarsă in rînduri bucuria este alîl de mare, amenajare şi gospodărire în LA PRODUCŢIA literară cu public de pe lin
lungi şi drepte. Aici, pe a- de adevărată. cadrul Asociaţiei* economice PROPRIE gă Casa de cultură din De
va, a organizat luni seara, în
unităţii
Colectivul
ccste pămînluri populate cu intoncooperatistc pentru creş „Gambrinus“ din cadrul nr. 28 colaborare cu întreprinderea
pline, muncesc din zorii di- MIRON RC terea vacilor cu lapte Beriu.
