Page 66 - Drumul_socialismului_1980_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. «

TElEt

ir,,on Telex
16.05 Teleşcoal
16,25 Curs de
Şi otelul are nevoie de aportul nostru Măsura hărniciei o dă recolta La sugestiile 16,45 Forum c
mană
17.05 Tragerea
Cu paşi mari se apropie
C.A.P. Şi trăiesc bine, în­
de urbanizare multe dintre munca prestată în cadrul dumneavoastră 17.15 Fotbal :
tu Mare
— Gîndirea originală, af>- Dintre cei şapte fraţi, patru cercetare ? Această conti­ localităţile judeţului, atri­ trucât în zootehnie cîştigui ASTĂZI DESPRE: tea Cluj
litudinea de a crea, de a am terminat diferite facul­ nuă căutare v-u obosit vreo­ butele modernizării înscri- mediu lunar este de 150Ü 19.00 Telejurn.
rezolva cu eficientă proble­ tăţi. N-am fost forţaţi de dată ? indu-le în rîndul viitoare­ lei, iar cine lucrează la cul­ • înaintaşele noastre. 19,20 Noi, feti
me majore ale economiei părinţi să învăţăm, dar ni — Nu m-a obosit pentru lor centre agroindustriale. tura mare duce toamna în Prima româncă cu stu­ 20.05 Ca ordir
judeţului an devenit tot mai s-a explicai — cu exemple că in această căutare gă­ Un astfel de statut are şi hambare sute de kilogra­ dii superioare, absolven­ c<Miomie
mult un atribut al femeii- — că omul trebuie să tră­ sesc ceva. Acest ceva este Ilia, aşezare a cărei dezvol­ me de cereale. Numărul fe­ tă a Sorbonei, prima fe­ 20.15 „Ca poi
ingiher, tehnician, profesor, iască cu picioarele pe pă- noul. Aflîndu-l, înseamnă tare cunoaşte un ritm in­ meilor harnice din agricul­ meie care a obţinut cer­ ale ort
medic. Sînteti la Hunedoa­ mînl. Consider că părinţii că ştiu un lucru pe care pot tens. tura Iliei este foarte mare: tificatul de studii înalte scris tio-
ra de peste un deceniu — au reuşit să ne înveţe ce clădi un altul. Cercetarea Datorită modernizării a- cumnatele Simina, Elvira şi ia Collège de France, şi 22.00 Telejurn
de la absolvirea politehni­ înseamnă munca, iar noi, la pentru mine — ca să vă griculturii, e firesc ca re­ Norica Dănilă, Letiţia Mi- prima feministă din ţa­
cii, după cite am aflat — rîndul nostru, prin exem­ răspund la întrebare — în­ coltele să fie. tot mai bune. heţ, Victoria Vădan, Lucre- ra noastră a fost Con­
şi lot de atunci lucraţi în plul personal, avem datoria seamnă foarte mult. Nu „Lucrări care înainte du­ ţia Crăciun, Felicia Toma, stanţa Dunca - Schiau KADj
cercetare. s-o transmitem mai departe. crcil că m-aş putea despărţi rau şi două săptămâni, a- Minodora Tămaş, Elena (născută în 1813, la Bo­
— Da. în 1969 cinci am Am preluat dc la alţii în­ de ea vreodată. •Uneori a- cum se fac în două zile, un Sorea, Emilia Goţiu. Elisa- toşani). Prin „Amicul fa­
BUCUREŞX.
•venit in combinai, o pro­ văţăminte pentru viaţă în semăn cercetarea cu un joc mecanizator executînd în beta Crişan, Verghelia Bi- miliei“ — foaie pedago­ dioprognunul
blemă de mare■ interes era „de-a v-a(i ascunselea". Cînd acelaşi timp şi semănatul şi sorca, Patrafina Bulfea, Me­ Radiojurnal ;
puritatea microscopică a o- găseşti soluţiile mult cău­ erbicidatul, şi administrarea lania Lugojan, Eugenia lu­ gică, literar - artistică presei; 8,10 <
(1863—1868), editată şi
ţehirilor. Nu puteam trece tate — e o bucurie de co­ de îngrăşăminte“ — ne de­ ga, Florica Dobrotă, Lucre- diiior; 9,00 Bi
pe Ungă o asemenea pro­ Interviu cu ing. pil ! Noi — mă refer şi la clara Persida Alba, secreta­ ţia Dănilă, Dorica Mica, scrisă de această femeie 9.05 Răspund
riior; 10,00 Bi
blemă." Ne-am străduit, LIVIA CROITORU, colegii mei — ne confrun­ ra' organizaţiei de partid de Verginica Furcă etc. Exem­ cultă, cu larg orizont 10.05 Voci i
spiritual, s-a dus o cam­
ne-am preocupat. Prin cău­ cercetător la Centrul de cer­ tăm cu caracteristicile pe la brigada C.A.P. Ilia, şefă plul lor ar trebui urmat şi panie susţinută pentru României; H
socialisic ; li
tări continue, prin noile teh­ cetare şi proiectare de fa­ care le obţinem la oţeluri. de echipă la cultura mare. de cooperatoarele Virginia distrări cu «
nologii elaborate la O.S.M. bricaţie produse siderurgice Aşteptăm cu înfrigurare bu­ Femeile reprezintă trei Toto şi Felicia Sécula, din modernizarea .şcolii ro­ 11.00 Buletin
mâneşti. La 7 februarie
1, am reuşit îmbunătăţirea Hunedoara letinul de analiză, dacă sferturi din forţa de muncă Săcămaş, Verghelia Băbu­ 1863, Constanţa Dunca Microfonul pi
Avanpr em ier£
otelului, mai ales a otelului reuşita e deplină — satis­ ocupată în agricultura co­ ţă şi Lucreţia Furcă, din 12.00 Buletin
pentru rulmenţi. Acesta a facţia e mare, dacă nu — munei Ilia. Măsura hărni­ Brîznic, care n-au înţeles prezenta Camerei Legiui­ Din como ar
fost începutul. Apoi au fost înapoi la muncă, la căutare. ciei lor e dată de rezulta­ că, participând alături de toare un proiect pentru nostru ; 12,
organizarea
învăţămîn-
lucrări la care trebuia să ceea ce priveşte rostul mun­ — Sîntcţi ■— după cîte tele bune obţinute în toate celelalte femei la muncă tului fetelor, cerînd obli­ române ; 12,'
¡pace 13,00 1
participăm în funcţie de ne­ cii, dar şi noi trebuie să ştiu — şi secretând orga­ sectoarele. Cooperatoarele — în zootehnie, legumicul­ IhîIHT Clubul ii
cesităţile industriei hunedo- lăsăm in urma noastră ceva. nizaţiei de partid din uni­ Maria Dămilă, Alexandrina tura s-au la cultura mare — gativitatea şi gratuitatea Radiojurmii ;
învăţământului elemen­
Combinatului
rene. Important este că am Si acest . ceva să fie mai tate, de aproape două luni Florea, Rozalia Bretoteanu, contribuie la bunăstarea co­ tar, crearea de şcoli nor­ ne îl oara, <liri :
reuşit să asimilăm oteluri bun, să fie superior, pentru ţineţi şi locul şefului de Ileana Şervan, împreună cu munei, a lor personală. Dirvă ; 16,25
după diferite licenţe străi­ că avem alte condiţii de secţie, iar cercetarea... familiile lor, trăiesc din ve­ male pentru formarea conomice; 16,
de învăţătoare şi profe­
na cu care azi satisfacem muncă şi cerinţele sini mult — Vreţi, desigur, să mă niturile dobândite prin VIOLETA PĂDUREANU soare, întemeierea unor mânese prin
inimi
Fotbal
cerinţele beneficiarilor noş­ mai mari. întrebaţi cum reuşesc să şcoli profesionale pen­ 19,15 Variolă
tri. Acum lucrăm pentru — Aveţi această satisfac­ răspund acestor sarcini. Nu tru fete. Gîndind la ros­ 20.00 Ciută pă
obţinerea unor oţeluri nece­ ţie ? sînt munci separate, toate se tul femeii în societate, 20.30 - Ancheta
Cadenţe sono
sare industriilor de vîrf ale ■— Eu zic că încă nu ani întîlnesc pentru că au ace­ Am aflat : C.D. afirma un feminism intr-o, oră ; \
ţării. Sperăm ca şi acest laşi scop : antrenarea fie­ care, odată-cu recunoaş­ muzicale : 2
oţel să-l asimilăm si să-l făcui cit ar fi trebuit. In cărui comunist, a întregului • Realizarea angajamentului de muncă patriotică. terea egalităţii ambelor stop muzical
zece ani se putea face mai
dăm beneficiarilor, şi astfel mult. N-aş putea spune că colectiv la realizarea res­ Comisia de femei de la I.P.I.C.C.F. Deva şi-a îndepli­ sexe, cerea şi luarea în TIMIŞOARA
să onorăm marca C.S.H., ponsabilă a sarcinilor ce ne nit, cu mult înainte de termen, angajamentul de mun­ litatea radi
care este murea noastră. nu sini mulţumită de ceea revin din Programul-dircc- că patriotică pe acest an, în cadrul căreia s-au adu­ consideraţie a deosebiri­ muzicală“. 20
noră
ce am realizai. — pentru că
social-1
lor dintre ele. Prin pana
— Spuneaţi „prin căutări tivă de cercetare ştiinţifică, nat şi predat 5 000 kg 'fier vechi. Aceste femei, care şi mocraţie şi',
continue", „prin strădanii, bucuria pe care a încerc în procesul de producţie folosesc raţional materia pri­ sa şi prin cuvântul ros­ batere ; 20,30
cînd lucrările noastre de
preocupări". 'loale acestea cercetare se materializează dezvoltare tehnologică şi mă, s-au angajat ca de luna viitoare să pornească la tit public, C.D. cerea fo­ tru casetofoTi
rurilor guvernamentale
Emisiu
21.30
au '’resupus şi presupun progres tehnic. Dc aici toa­ depistarea şi colectarea de noi cantităţi de fier vechi. „Tudor Argh
în producţie, nu mi-o poa­
muncă. le lua nimeni. Dar, oricum, te strădaniile, toate căută­ din vremea ei să ia în unui adevăr“
dezbatere statutul fe­
— Pentru noi munca a mai intervine uneori iner­ rile noastre. Iar crezul ® „Nunta de la Burjuc“, un obicei local cu carac­ meii. tului ; Anf'hi
fost şi este crezul de viaţă. ţia pe care nu totdeauna muncii ? Ca beneficiarii la ter laic, a fost pus în scenă de către Comitetul comu­ • Colorit în vestimen­ nu ; Poveş
Cai
vîrstelor;
‘1 ala a fost muncitor elec­ reuşim s-o depăşim ener­ care aplicăm cercetările să nal al femeilor Burjuc, sub îndrumarea Consiliului co­ taţie. Vara '80 aduce cu Feericul argl
trician, mama casnică. De gic- fie mulţumiţi de lucrările munal de educaţie politică şi cultură socialistă. Pre­ ea un co-lorit viu, con­ Alexiuc ; Ins
mici ne-au învăţat să lu­ ■— Ce înseamnă pentru noastre. zentată în premieră, recent, în faţa cetăţenilor, nunta trastând cu pastelurile mîntul „ romă
crăm şi să preţuim munca. dumneavoastră munca de LUCIA LICIU s-a bucurat de un succes deosebit. unt. Un colorit chiar e- Boca Bordei.
K xotic, desprins din pale­
ta impresioniştil-or şi
post-impresioniştilor (ga­ CME
ma Gauguin — cu gal-
Profil ben-citron, oranj, şi ga­ DEVA: I s<
ma Mon-et — cu verde-
v.eronez, verde-albastru, dozerul“ (Pa
ii priveam mîinile. Mîi- cu cromatica smaraldu-- )n . sfîr.şitul i
“juriul să . 5
.nile mamei care şi-a mîn- lui sau cu verde-crom). .liJNEDOAR./
gîiat, crescut şi ocrotit Se mai adaugă nuanţele deschidere
copiii pină au ajuns să-şi de roz, ciclamen, roşu şi sati balonul
ta); Nu pot
afie brăţara de aur. Unui altele, care vor colora tari (Constri
şi-a prins-o cu nădejde crepdeşinurile sau crep- TROŞANI:
chiar in uzina in care au Geogette, taftaua. Cit tren (Unirea;
padă (7 No
crescut atîţi meseriaşi, ce­ despre imprimeuri — dentul, comj
lălalt de-abia acum îi va multe buline, multe tofii (Rept
Co
PENI:
afla tainele, in amfitea­ flori, carouri etc. Dar chez (Cultui
trele facultăţii. Iar ea, ma­ vă reamintim înţelepciu­ unui ghid
ma, e la fel de tînără ca nea lui Arist — eroul VULCAN : •
şi acum un deceniu, cind, lui Molière: „Prea sare-n măverii (Lui
cîiul lui Ac
c^i vicepreşedinte al Co­ ochi un lucru ce numai resc) ; LOJ
mitetului orăşenesc al fe­ ţie-ţi place/ Ce-i prea (Minerul) ; î
meilor din Călan, era nu­ de tot jigneşte. Şi omul rea nelinişte
ANINOASA :
mai suflet în organizarea chibzuit/ la haină şi la greier (Mimt
acţiunilor de înfrumuseţa­ vorbă, în toate-i cumpă­ CÂNI : Plop
nea satului
re a cartierelor, a străzi­ „Nici u» refuz“ — este deviza formaţiei condusă dc maistrul Vaieria Ionică, de la I.C. Orăştie, formaţie surprinsă nit“. BRAD : Să î
lor, a parcurilor. Ii pri­ in imaginea de faţă de fotoreporterul nostru Virgil Onoiu. \ întîlnire (5
veam mîinile şi ele aler­ GURABARZ;
gau cu acelaşi neastim- întinerit (Mi
TIE : Nu po
păr, rapiditate şi siguran­ tari (Patria)
ţă pe claviatura maşinii acasăf (Flacâ:
de scris, ca şi acum două Grifa pentru condiţiile de muncă să îie pe măsura BAI : Prez
de cultură) :
decenii, cînd ¡mi vorbise puşcături în
despre rostul ei in această contribuţiei ia realizarea sarcinilor de pian iar); BRAZI
meserie. Sentimentul pe ani ; CALAI
zăpadă penti
care-l trăieşte, cînd „scrie" de cultură);
un text sau altul, e tonic, — La noi — aprecia Lu­ în timp ce mamela lor lu­ comitetul de partid pe în­ „duş" chiar la locurile de să. Poate şi din pricina lia (Mureşti
geţica (Lum
cl nu poate fi decît al cia Colhon, preşedinta co­ crează. Avem cabinei me­ treprindere, şi Lucia Col­ muncă. Aici, ploaia se stre­ depărtării sale faţă dc secţii.
muncii trăite cu adevărat. misiei de femei dc la în­ dical încadrai cu medic, hon, cîleva secţii. Le-am vă­ coară prin tavanul noii clă­ Se recunoaşte participa­
—- Nu sînt numai două treprinderea chimică Orăş- patru cadre medii şi medic zut pe femei la muncă, am diri in mai multe locuri. rea femeilor la realizarea
decenii — în octombrie tie — condiţiile de muncă stomatolog. Problemele fe­ stat de vorbă cu cîleva din­ Dar la vara care vine... producţiei Întreprinderii chi­ VREI
voi împlini 30 de ani de sini foarte potrivite pentru meilor, chiar şi cele perso­ tre ePe. Vaieria Ionică, poale vin şi constructorii să mice Orăştie, faptul că ele
cînd mi-am legat rostul de femei, întrucîl nu presupun nale, ne preocupă perma­ maistru, şi şefa de echipă umple golurile din acope­ sînt. conştiincioase, că la di­ Timpul . |
maşina de scris. Şi chipul efort fizic deosebit şi nici nent. Mariana Samonid se decla­ riş. Iar calitatea lucrării să versele acţiuni organizate ziua de 21 i
Mcrriei Tudoroiu înfloreşte noxe cure să le pericliteze — De pildă ? rau mulţumite dc condiţiile nu fie... apă de ploaie! participă mai mult decît stabilă şi vi
in zimbet. Anonima muncă sănătatea. Dc aceea, femeile — Din cele două cămine existente. Arn văzul vestia­ O „amintire" mai recen­ bărbaţii, după cum subli­ noros. Vor <
ţii temporari
de dactilograf a ridicat-o, formează jumătate din per­ de nefamilişli, unul e ocu­ rele şi grupurile sociale. tă, lăsată tot de construc­ nia şi loun Susan, secretar ploaie şl
prin nepotolita-i dragoste sonalul muncitor, iar con­ pai de fete. La cererea lor, Peste tot — curăţenie. La tori, am găsit-o la clădirea al comitetului de partid pe ele descărcat
de meserie şi conştiincio­ tribuţia lor la realizările ■la fiecare etaj s-a instalat una din secţii, un suflet în care este amenajată ca­ întreprindere. Atunci si moderat c
zitate, la rang de caldă întreprinderii este propor­ cîte un boyler pentru a le sensibil adăugase încăperii mera intimă a femeii. grija conducerii întreprinde­ est. Tempt
va fi eupri
preţuire, li priveam mîini- ţională cu ponderea. asigura apă caldă în per­ vestiarului o notă de pros­ — Să ştiţi că era foarte rii pentru problemele speci­ 11 grade, i£
ie, deloc imbătrînite in cei — Care sînt condiţiile manenţă. Dc asemenea, am peţime prin buchetul de frumoasă — ne-au spus in­ fice femeilor, pentru condi­ Intre 16 şi :
Pentru zll<
30 de ani de muncă. „Ce create pentru femei, în ce procurai reşouri pentru ca­ flori de cîmp ce trona pe terlocutoarele. ţiile de muncă şi viaţă tre­ mai : vrem
faceţi cînd obosiţi ?". „Să măsură problemele lor gă­ merele de oficiu de la fie­ masă. La secţia a IIl-a buie să fie pe măsura con­ răcoroasă şi
vă arăt ?" — întreabă cu sesc înţelegere si rezolvare ? care nivei şi s-a amenajat mase plastice însă. prin ex­ Era. Acum, din pricina tribuţiei lor la realizarea cerul mai n
chipul aprins de emoţie şi — Fiecare secţie dispune un club unde se pot urmări tinderea ulterioară a spa­ lucrărilor de construcţii din sarcinilor dc plăti. Am re­ cădea preciţ
mă de plou;
scoate, cu pioasă grijă, de vestiare şi grupuri socia­ şi emisiunile dc televiziune. ţiului productiv, vestiarele jur, clădirea fiind veche, ploaie. Loca
rlirt sertarul măsuţei un le pentru femei. In incinta Deseori le vizităm pe fete au rămas cam mici. M..i a- s-au crăpat pereţii. Dar ţinut că ca a existat şi pi­ leetriee.
dosar. In el — portre­ întreprinderii există canti­ pentru a le antrena la di­ vanlajalu, din punct de ve­ constructorii sînt încă pe uă acum. Dar trebuie să e- La munte,
te ale unor personali­ nă, unde se poale servi o verse acţiuni sau pentru a dere al condiţiilor şi mai aproape şi ar putea drege xiste şi în continuare. Con­ umedă cu
Vor • cădea
tăţi dragi Inimilor noas­ masă caldă la un preţ con­ vedea cum se gospodăresc, ales al spaţiului, este secţia cc-au stricat. In privinţa structorii să fie obligaţi formă de pl
tre : Nicolae Cecuşescu, venabil Patronăm o creşă ce probleme au. a 11-a — ambalaje urase dotării, camera dispune de să-şi revizuiască lucrările te 1 700 m .
Mihai Emini.scu....... Asta şi o grădiniţă cu cîte 150 Am vizitat, împreună cu plastice. în schimb, la secţia tot ce-i trebuie pentru a fi de slabă calitate. soare. Vînt
din nord şi
fac. Cu ajutorul unei lite­ dc locuri fiecare, unde co­ Maria Giurgiu, secretar ad­ de polittrelani, muncitoare­ funcţionala. Dispune. Nu­ log de s<
re de la maşină „pictez". piii sînt. îngrijiţi si educaţi junct cu probleme sociale în le an posibilitatea să facă mai că stă mai mult închi­ VIORICA ROMAN Vrasgyali).