Page 67 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 67
09 ® MIERCURI, 21 MAI 1980 , dg. 3
Prelungirea duratei
AFARA
ZiUNB l VOPSIT GARDUL, —\
de funcţionare a maşinilor ,* lx\AUNTIlU-î
LEOPARDUL...
\
limba gcr- (Urmare din pag. I) re este tribologia, sprijinul Abordând la concret, în | Exislu în Deva, pe slr,
permanent pe care condu mod .ştiinţific şi tehnic, o ) Lenin, un restaurant lac-
®...„ Laudă omului muncii, creaţiei sale" se intitulează
&ţenesc cerea partidului şi statului multitudine de probleme le broşura editată de Consiliul municipal de educaţie politică ţ to-vegelarian, dealtfel sin-
pronoexpi’es cu doi ani, tot în luna nostru îl acordă cercetărilor gate de funcţionarea, ex l gura unitate cu acest pro-
şi cultură socialistă Petroşani. Din această broşură-pro-
Mimpia Sa- mai, a avut loc prima con în acest domeniu, pregătirii ploatarea şi întreţinerea gram ne putem informa despre acţiunile organizate în ca : fii din municipiu. Că e-
- Universita ferinţa de acest gen în ora cadrelor, aplicării în prac maşinilor, de fenomenele ] xistă, nu-i nici un bai.
ra p o ca şul Galaţi. Acţiunea a reu tică a rezultatelor obţinute. drul lunii aniversărilor politico-ideologice, cuitural-educati- I Rău e că una scrie pe
nit peste 200 de cercetători, în cadrul conferinţei s-a frecării, ungerii şi uzării ve, sportive in Valea Jiului. r firmă fi alta găsefti în lo-
ile I cadre universitare, specia subliniat necesitatea rapor lor în timpul- proceselor de • „fdeea de independenţă la români oglindită in me- 1 cal. Aici, în loc de pre-
a zilei în e- lişti, ingineri din institute tării mai ferme şi mai con producţie, participanţii la taloplastie şi pirogravură". Sub acest generic, la Muzeul ( parate culinare pe bază
de cercetare, proiectare şi crete a tribologiei la cerin conferinţă au formulat pro mineritului din Petroşani, elevii şcolii generale nr. 2 au , de legume, de mîncăruri
lo albastre inginerie tehnologică, insti ţele imediate şi de per puneri, soluţii şi măsuri deschis o microexpoziţie şcolară ce poate fi vizitată pînă J care să aibă la bază lap-
alţii« — film tuţii de învăţământ supe spectivă ale dezvoltării eco menite să determine îmbu în 24 mai a.c. \ tele fi derivatele sale, fi
Marin Preda rior, mari unităţi economi nomiei naţionale, avînd în nătăţirea calităţii şi fiabi • în fază de recepţie se află cel de al doilea cămin l se servesc tot felul de
ce din întreaga ţară. în vedere imperativul trecerii lităţii maşinilor, exploata de nefamilişti de la Vulcan. Constructorii de la I.C.M.M. * preparate care au la bază
cele aproape 200 de comu de la acumulări cantitative la Petroşani s-au angajat ca pînă la sfîrşitul anului să fi carnea fi preparatele de
nicări şi referate, in inter o nouă calitate, superioară, rea şi întreţinerea lor ra nalizeze lucrările şi la celelalte două cămine, aflate în carne. Specialitatea casei
venţiile participanţilor la în toate domeniile de acti ţională, prelungirea duratei diferite stadii de execuţie. — ciorbă de burtă fi pui
dezbateri au fost eviden vitate, încît perioada 1981— de funcţionare şi obţinerea • „2050 de ani de la crearea primului stat dac cen cu mujdei! Asemenea
ţiate preocupările şi efor 1990 să devină cu adevărat unor economii materiale, tralizat şi independent" a fost tema simpozionului care a „vegetale“ se servesc fi
I : 'MO Ra- avut loc la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Petrila. peste drum, la rotiserie. •
imineţii; 7,00 turile ce se fac în această deceniul, ştiinţei, tehnolo creşterea eficienţei econo ® Garsoniere de confort I. La Lupeni au început deja Această unitate, intitulată
,00 Revista ştiinţă multidiscipfinară ca giei, calităţii şi eficienţei. mice. „Restaurant lacto-vegeta- •
irierul melo- să se mute în casă nouă primii beneficiari ai blocului cu
Rtin de ştiri; garsoniere confort I, dat recent în folosinţă. rían“ nu-fi mai merită
n ascultăto- • Duminică, în localităţile Văii Jiului au avut loc fa
etin de ştiri;
din Ciniarea Participare activa a lectorilor zele orăşeneşti ale concursului de orientare şcolară şi pro
:0 Din ţările fesională a elevilor.
5 Noi inre- ® In aşezămintple de cultură, săli de apel, ca şi ca
ul • „Mioriţa“; la propaganda de partid
e ştiri; 11,05 binetele de documentare şi informare din Valea Jiului, in
lierllor; 11,35 cadrul lunii manifestărilor politico-ideologice şi cultural e-
radio - tv. ; ducative, au loc azi dezbateri de lucru pe tema : „Sarci
e ştiri ; 12,05 (Urmare din pag. 1) partidului la Consfătuirea in acest an şi în viitorul numele. Organele comer
folclorului de lucru de la C.C. al P.C.R. cincinal. Evident, o tratare nile ce revin colectivelor de oameni ai muncii din între ciale, cele de control al
Odă limbii din 25—26 februarie a.c.“, corectă şi concretă a pro prinderi şi instituţii în lumina documentelor Congresului al oamenilor muncii trebuie
Cîntece de cute, la invitaţia comitetu Xll-lea al P.C.R.".'
î la 1 te “ „Economisirea energiei şi blemelor locale este posi să intervină pentru ca u- -
'ităţilor; IM« lui municipal de partid şi combustibilului — condiţie bilă numai în condiţiile li CONSTANTIN IOVĂNESCU nii uf ile de profil, specia- iţ
16,15 Corul de către unii lectori ai C.C. de bază în asigurarea dez nei informări temeinice a Uzate, să desfacă prepa- I
Iderurgic Hu- al P.C.R., cum ar fi Ni-
t de Marin voltării economiei naţiona lectorilor. în acest sens, co rutele care intră în pro- ?
«ordonate e- colae Anghel, director în le“, „Poziţia partidului nos mitetul municipal asigură Disciplina-element esenfîal filul lor. J
Cintccul ro- Ministerul Comerţului Ex tru faţă de religie“, „Per informarea colectivului său
ecenii; 17,00 terior şi Cooperării Econo de lectori ori de ci te ori PENTRU VÎNZARE \
rcu minut : fecţionarea democraţiei so
muzicale ; mice Internaţionale, care a cialiste“ şi altele. Este de este necesar. al conştimfei muncitoreşti DE APA COLORATA ^
irile-n codru: expus unele probleme pri remarcat ca element pozi
politică; 20,45 vind participarea României Măsurilor bine concepute
> ; 22,00 O zi tiv şi permanent în condu pentru continua perfecţio (Urmare din pag. 1) presupune ca în timpul pro La un control inopinat, ţ
«,00 Bijuterii la cooperarea economică in cerea activităţii lectorilor, nare a activităţii lectorilor gramului fiecare om să-şi efectuat la cererea redac
10—5,00 Non ternaţională, sau prof. dr. racordarea întregii lor acti nat, ¡-am avertizat cu des facă exemplar datoria, in ţiei de către Inspectoratul
lOcturn. docent ing. Iosif Tripşa, se vităţi la nou, la preocupă trebuie să li se adauge în facerea contractului de strictă conformitate cu atri comercial de stat, în cî-
viitor un control mai siste
.20,00 Actua- cretar de stat în Ministerul rile actuale ale partidului şi matic asupra modului în muncă. Degeaba. buţiile ce-i revin. leva unităţi care desfac
;â „Timişoara Educaţiei şi învăţămîntului, statului nostru, la proble Situaţia înfăţişată de inter — Disciplina muncii, par cafea in cartierele Dacia
3i Revista so- care a vorbit lectorilor de care fiecare lector îşi înde fi Micro lă din Deva, s-a
litică : „De- mele pe care le ridică zi plineşte obligaţiile ce-i re locutorul nostru merită co ticiparea — opina artificie
lucatie; Dez- spre unele probleme actua de zi viaţa economică şi so vin, asupra participării tu mentată. Adică — aşa cum rul Gheorghe Cristea —- constatat că se vindea
RjtmurJ pen- le privind economisirea e- ne-a spus Gheorghe Ivan trebuie să fie prezente şi drept cafea o apă colora
l dv. ; 21,00— nergiei. cială a municipiului, De turor la şedinţele de in tă fi. îndulcită. Pentru a-
î literară — subliniat şi faptul că expu struire, completării fişelor — cu cei doi indiscipiinaţi în timpul muncii, căci alt
:i — destinul Care a fost problematica s-a încercat totul. Aşa fel nu se poate concepe bu ceaslă substituire. deloc
omagiu poe- expunerilor făcute de lec nerile lectorilor nu sînt cu activităţile la care au să fie oare ? Sigur, măsurile na desfăşurare a procesu dezinteresată, au fost sanc
•Diunbrăvea- tori ? Congresul al Xll-lea concepute ca prelegeri cu participat. în felul acesta, luate nu sînt de neglijat, lui de producţie. ţionate cu amendă con
e eternităţii al partidului, cuvîntări'le caracter strict teoretic, ge lectorii vor răspunde pe de travenţională : vînzătoarea
ieri Odangiu; plin cerinţelor şi exigenţe dar unde este opinia co — Pentru noi — adaugă Mezo Rozalia, de la cofe
zian; Lucian t o v a r ă ş u l u i Nicolae neral, ci în strînsă legătu lectivului, a colegilor de Mircea Cojocaru, tot artifi tăria „Dacia" cu 1000 lei,
’¿©ţie pe pă- Ceauşescu la consfătuirile ră cu realitatea din între lor ce se pun cu privire la muncă, factor determinant cier ,— disciplina e o ce colega sa, Mclinta l‘ră~
«c ; Xlamona de lucru de la C.C. al P.C.R. prinderi, cu> sarcinile pe îmbunătăţirea activităţii po in schimbarea comporta rinţă de prim ordin şi ea
din 5—7 septembrie 1979 şi care le au de înfăptuit oa litico-ideologice şi educa mentului unui om pornit presupune executarea la lean — cu 200 lei, lu-
25—26 februarie 1980, Con menii muncii din municipiu tive. > pe cale greşită ? Se vede timp a puşcâturilor, cură crăioarca gestionară Este-
gresul al II-lea al F.D.U.S. că lipseşte de vreme ce cei ţarea zonelor unde am puş- ra Olleanu fi vînzătoarea
fi A; au inspirat şi inspiră un doi continuă să persiste în cat, lucrări foarte impor Ileana Rusii, de la cofe
tăria „Crinul“ — cu cîtc
număr mare de teme pen astfel de abateri. tante pentru realizarea pla
tru expuneri. In întreprin Nici o restanţa ia lucrările — Intervenţia opiniei pu nului, ca şi în privinţa e- 300 lei, lucrăloarea ges
spunea „Dul deri, Instituţii, unităţi agri blice, a colegilor de muncă vitării accidentelor. De a- tionară Elena Ciocan fi
vînzătoarea Elena Sura de
ia) ; Intîlnire cole, la casa de cultură şi este foarte eficientă în eli ceea nu ne permitem aba
nii © Lăsaţi cluburi, la cabinetul muni în fermele legumicole ! minarea cazurilor de indis Ia patiseria „Garafita“ —
oare (Aft‘ teri de la sarcinile ce ne cu cile 200 lei.
-Mijlocaş la cipal pentru activitate ideo ciplină — considera mais revin.
•’lacăra); Lă- logică şi politico-educativă (Urmare din pag. 1) la ceapă verde şi salată, trul Orlando Todeschi. Am Ancheta noastră a încer
zboare (Ar- au fost programate şi ţinu avut, nu cu multă vreme DIN COMODITATE
răi fără lău- rămînerile în urmă locali- cat să releve - importanta
torul) ; PE- te expuneri pe teme cum Deva să se intervină cu zîndu-se la C.A.P. Hărău, în urmă, necazuri cu doi deosebită a disciplinei — ca La cofetăria „Dacia"
lireasa din sînt : „Obiectivele funda Simeria, Unirea, Sîn.tan- lucrători — I. Iosub şi A. element esenţial al conştiin
Fata de ză- măsuri hotărîte pentru a drei, Strei şi altele. Ghiuruţan — care nu se în din municipiul Hunedoara
mbrie); Stu- mentale şi direcţiile de dez evita diminuarea produc ţei muncitoreşti —, precum există un obicei curios !
terul şi car- voltare economică-soeială a ţiei de legume. Pe lingă ur în fiecare fermă 'legumi cadrau în disciplină. Vă- şi modul în care se militea sa pregătesc deodată mai
lica) ; IAJ- zînd că metodele adminis ză, la mina Muneel, în sen
ti lui San- României în cincinalul gentarea erbieidării şi a colă o atenţie aparte tre trative sînt ineficiente, i-am multe cafele, chiar dacă
) ; Moartea 1981—1985 şi în perspecti praşilelor, maximă atenţie buie acordată pregătirilor sul perfecţionării ei. Apre nu-s solicitate pe moment,
Hun ci tor esc) ; se cere acordată aplicării pus în discuţia colectivului, ciind că rezultatele obţinu fi se servesc apoi reci sau
icmarea pri- vă“, „Rolul producţiei nete pentru însămînţarea cultu care i-a luat la rost foarte te pînă acum aici sînt bu
ifărul) ; Căi în activitatea întreprinde tratamentelor fitosanitare la rilor Succesive şi duble, în-cel mai bun caz... căl
le (Mimcito- ceapă şi tomate, în raport serios. După discuţia aceas ne, considerăm că este ne duţe. Dacă cineva face
:A : Caddie rii“, „Calitatea producţiei — de avertizări. Mult prea a- care vor ocupa peste 800 ta, cei doi şi-au schimbat cesar a se insista in conti vreo observaţie, răspunsul
TRIL A : Ma- indicator de bază al fiecă hectare, procurînd din vre complet comportarea. nuare în domeniul la care
Muncitoresc): nevoios se desfăşoară re c pregătit : „daţi cafeaua
Moartea unui rei unităţi economice“, coltatul şi livrările Ia fon me seminţele necesare şi Dar, oare, disciplina con ne referim, disciplina fiind s-o reîncălzesc". Piu este
jresc) ; URI- „Sarcini ce revin ţărănimii dul de stat. Faţă de pre asigurînd producerea răsa stă doar în prezenţa la ora un factor ce conduce la re- %o complicaţie inutila f
de la margi- stabilită şi în fiecare zi la zultafy tot mai înalte în
Noiembrie); muncitoare din cuvîntarea vederile graficelor s-au a- durilor pentru varza de t
lipsiţi de la secretarului general al cumulat restanţe,. în special toamnă. lucru ? Evident că nu, ea procesul de producţie. *3
taua roşie) ;
: | Maşina de
ţrul) ; ORAŞ-
;răl fără lău- a fost reţinut recent, ur- ]
Intoarccrea
; GEOAGIU- Cum îşi îndeplinesc atribuţiile asociaţiile mînd să suporte conseein- ■
tatorul (Casa ţele legale.
HAŢEG: im-
îtepă (Pop u- de locatari din Orâştîe ? ® Mieluşeii n-aveau
Dialog peste nici o vină că tocmai la
Un om de Simeria au ajuns blănu-
Africa (Casa
lMERIA : Ju- Asociaţia de locatari nr. şi necesitatea depistării de aşezate faţă în faţă : nr. 54 cartierul ce ţine de asocia © Acţiune de preveni- rile lor. Dar, vinovaţi au
.¿ILIA : De fecţiunilor, cit şi necesita şi 50, aparţinînd de aso ţia 1 este bine gospodărit, re. Recent, un control al fost doi cetăţeni din Dă- •
al. 1 din Orăştie — preşedin lucrătorilor de miliţie a răbani, judeţul Botoşani, '
te Nicolae Mara, are în ad tea curăţării totale a calo ciaţia 3 de locatari. Blocul mai sînt unele apartamen
BSB523S5BEa8$aB riferelor. Răspunsurile la a- 54 este foarte frumos, cu o te — chiar din blocul unde evidenţiat, în cadrul unor care vindeau piei de miel.
ministraţie 13 blocuri, o
unităţi comerciale ale în baza Decretului 380/
EA! creşă şi o grădiniţă. Aspec ceste probleme însă întîrzie. adevărată grădină în juru-i, îşi are sediul asociaţia — I.C.S. produse industriale 1973 au fost sancţionaţi
tul exterior al acestora, al Buni gospodari se dove dar blocul 50 arată prost unde întreţinerea instalaţii din Deva, aspecte ale ne- contravenţional şi li s-au
zonelor verzi din jur şi al desc a fi şi locatarii blocu gospodărit din toate punc lor, curăţenia lasă de dorit.
ibxibil pentru unor scări ne îndreptăţeşte rilor asociaţiei nr. 2, unde tele de vedere. „Nu am ce Faţă de locatarii acestora, respectării prevederilor confiscat 15 piei nevîndu-
i: Vreme In- să afirmăm că există preo să fac cu cei ce locuiesc faţă de celelalte neajunsuri Decretului 231/1974 cu te încă. Aviz amatorilor
rpasă cu cer preşedintele, Simion Luca, aici. Deşi intenţionat mi-am ce le-am semnalat, se cere privire la transportul va- de astfel de comerţ !
lea preelpita- cupare, chiar o adevărată prin exemplul personal, a lorilor monetare. S-au • Braconierii au... prins
:ub formă de întrecere- între locatari, ca reuşit să atragă şi să con mutat sediul la parterul a- o opinie colectivă, astfel ca
erse însoţite spaţiul ce-1 ocupă fiecare cestui bloc“ — ne destăi- cei delăsători, cei comozi constatat cu acest prilej o amenzi. în zilele de 17-18
;!cctrice. Vînt vingă cetăţenii de necesita nuie preşedintele asocia să fie puşi pe treabă. serie de abateai ce au a- mai în zona lacului Cin-
nord-est si să arate cit mai frumos, tea unei preocupări con tras sancţionarea celor ciş, un control complex
dura minimă cît mai gospodărit. De ase stante pentru întreţinerea ţiei, Petru Fencu. Dacă în Un răspuns urgent şi cu vinovaţi. Este un avertis- asupra respectării regi
ăi între 6 şi menea, ani remarcat multă şi înfrumuseţarea locuinţe făţişării căminului „Vidra“ măsuri concrete la cererile
cea maximă receptivitate din partea a- din strada Viitorului n-a repetate ale asociaţiei 1 se ment adresat tuturor ce- mului pescuitului au fost
grade, sociaţiei de a fi aproape de lor şi a zonelor verzi din vem ce-i reproşa, în schimb aşteaptă din partea E.G.C.L. lor însărcinaţi cu aseme- depistaţi 13 (cifra n-are
de 23 si 23 tre blocuri. Asociaţiile nr. Tot din partea E.G.C.L. se nea atribuţii de serviciu ; nimic cu... ghinionul) pes-
se menţine cerinţele şi problemele ce 6 şi 7 au, deocamdată, mo zona de alături arată de un apel la vigilenţă, la cari care au încălcat pre-
instabilă, cu tăţenilor, de a se achita de tive de a nu se fi ocupat parcă blocul n-ar fi locuit. cere un control exigent fa
t noros. Vor atribuţiile ce reies din De Unde mai pui că aici gar ţă de meseriaşii ce-i are respectarea normelor le- vederile H.C.M. 341/1975
iţii sub for- de spaţiile dintre blocuri: în subordine, cît şi faţă de gale. privind normele de pes
şi averse de cretul 387/1977 şi Statutul şantierul T.C.H. nu şi-a de sonierele sînt ocupate de • S-a înşelat... înşelă cuit şi protecţia fondului
descărcări e- asociaţiilor de locatari. în limitat încă sectorul în ca fete şi că blocul are, chiar focbiştii de la cazane, ast torul crezînd că nu va fi piscicol. Cei 13 pescari au
planul de măsuri, trimis re munceşte şi maşinile a- la parter, administraţie a- fel încît să se evite nemul
reme rece şi E.G.C.L. şi consiliului popu parte, coordonată de Maria ţumirile locatarilor, iar pre depistat. Dar, Demian prins şi 13 amenzi. Peş-
?rul acoperit, cestuia bătătoresc cam toa Pantea, urmărit de Mili- tele tace, dar păzitorii
ecipitatîi sub lar, se solicită reparaţii la te" aleile cartierului Micro Moldovan... şedinţii şi administratorii ţ ţia Hunedoara pentru in- lui veghează. Atenţie,’.
.e. iar la pes- instalaţiile de căldură şi de 2. Pe ici, pe colo, „îndrăz Desigur, nu putem face asociaţiilor să-şi poată în
'Oviţă şi nin- î fracţiunea de înşelăciune, deci !
>derat. la tare apă rece, curăţarea şi re nesc“ totuşi să răsară cîte- » delimitare : la asociaţia deplini în bune condiţii şi I Rubrică realizată cu sprijinul
st. (Meteoro pararea subsolurilor, sînt va flori şi iarbă. cutare lucrurile merg foar cu autoritate atribuţiile.
iciu : ItUiu j Inspectoratului judeţean de interne
semnalate pierderile de apă Ne-a atras atenţia con te bine, iar dincolo foarte
din instalaţiile de căldură trastul dintre două blocuri slab. Chiar dacă în general E. SiNA