Page 69 - Drumul_socialismului_1980_05

Wil'S] sa „
'¿sa >mh w »»wm«
PROLETARI D!N TOATE TARILE, UNITI-VÄ 1 CĂRBUNE
i PESTE PLAN
Coniinuîndscria suc-
i ceselor în extracţia car t
bunelui, colectivele de ţ
) mineri din Valea Jiului i
i obţin zi de zi rezultate »
’ tot mai bune. Realizări ţ
\ constante se irţ».jistrca- l
t ză la minele Jfaroşeni, -
/ iîărbătoui, Lupcni şi Pe-
I trila. X)c la începutul
i lunii mai aceste patru i
/ întreprinderi miniere au 1
' extras o producţie su- i
^ plimentară totală de ţ
DIN CRONICA \
\ ÎNTRECERII \
\
\ SOCIALISTE i )
\ « «oo tone de cărbune. I
\ Cea mai mare depăşire !
\
aparţine minerilor de ia I Fabrica <te brichete Corceşti. Presantul Nicoir.e Ta/,..cu.
t Paroşeni, unde funcţio- i urmăreşte funcţionarea corectă a presei de brichete, din Urda
Şl AL C Q IU SI LI ULII I POPULAR JUDEŢEAN \ nează în plin trei aba- i principală a fabricii. Foto: ŞT. NE1V11ÜCSK&
laje de marc capacitate, ’
dotate cu complexe de ţ
susţinere şi tăiere mc- t ii - retliulc
canizată. Dealtfel cele '
Anul XXXII, nr. 7010 JOI, 22 MAI 1980 < pagini — 30 bani
mai bune rezultate se ţ
obţin, de regulă, in a- t ireproşabil pe toate atprdelele !
semenea abataje. Pe a - /
mi 3 im MfflflU- i ceastă cale cele patru 1 Potrivit prevederilor pro­ ce priveşte desecările loca­
ţ întreprinderi au reuşit /
t să extragă de la începu- \ gramului judeţean de îm­
le, continuă lucrările pe
Pe tema mm ia • plonol cj» iu •dotării tehnice SPECBUŞn / tul anului, peste preve-1 bunătăţiri funciare, in acest şantierele din Vaidei, Bur-
PJIVfclUL e înaltei calificări
) derllc de plan o canti- ’ an trebuie efectuat un vo­ juc, ilia, Ohaba şt Boşorod-
lum sporit de lucrări în
mecanizar» ţ tale de 6« 000 tone de 1 scopul ridicării potenţialu­ Vîlcele, unde sînt concen­
cărbune. .
,
trate esc a va lo arc, draghne
Sînt necesare eforturi 1 KAPORTEAZA i lui productiv al pămîntului. şi buldozere, precum şi for­
\ COLECTIVUL } Realizarea unei însemnate maţii de oameni care exe­
lucrărilor DE Í,A I.M. ORAŞTIE \ părţi din acţiunile stabilite cută lucrările de artă. res­
susţinute pentru creşterea i Colectivul de muncă \ este încredinţată lucrători­ pectiv podeţele, pantele for
I de la întreprinderea me- i
miniere f cănită Orăştle, angrenat ’ lor de la Oficiul judeţean ţaţe, dalările de canale etc.
de îmbunătăţiri funciare şi
Pe mai mult de 3 Wî ha
producţiei de cărbune i cu ţuisiunc în întrecerea ţ proiectări in construcţii a- s-a prevăzut să fia realiza
* socialistă raportează cite- l gricoie. In legătură cu mo­ te lucrări de combatere
\ va succese de seamă, j dul de înfăptuire a sarcini­ eroziunii solului, obiect;',
La Combinatul minier atenţie deosebită a fost a- baza acestora să se opteze Astfel, Ia finele prime- i lor ce revin acestei unităţi, materializat, pînă acum. în
Valea Jiului a avut loc un cordatâ cunoaşterii de către pentru un anume utilaj, iar s . lor două decade ale Iu- k directorul O.I.F.P.C.A., ing. proporţie de aproape ă0 la
util schimb de experienţă întregul personal muncitor In cazul în care nu cores­ ţ nii mai plănui produc- ! Nichifor Crainic, ne-a re­ sută. S-a acţionat îndeo­
privind extinderea mecani­ a principiilor de funcţiona­ punde întrutotul să se a- i ţici globale a fost înde- 1 latat că se depun eforturi sebi în zonele Unirea —
zării lucrărilor miniere, la re şi a modului de întreţi­ ducă modificările de rigoa­ / piinit în proporţie de ^ susţinute pentru ca toate Răchitova — Densuş. B >şo-
care au participat cadre de nere a utilajelor încă di­ re încă de la suprafaţă — 1 105 la sută, iar planul i obiectivele să fie realizate
conducere şi mineri şefi de nainte de introducerea în opinia ing. Iulian Costescu, l producţiei marfă a fost ' în termen. între altele, in­ N. TiRCOB
brigadă din întreprinderile subteran a acestora, ceea director tehnic al C.M.V.J. / depăşit cu 2 Ia sută. în ţ terlocutorul a arătat că la
miniere, îndeosebi din cele ce asiguxă din capul locu­ Despre modul de folosi­ 1 acest fel, colectivul în- : lucrările de desecare, din (Continúale în pag. a 3-ti)
care aplică tehnologii avan­ lui premisele obţinerii unor re a utilajelor complexe în ^ treprinderii participă la * cele 3 300 ha planificate,
sate de exploatare a car* rezultate superioare — du­ subteran a vorbit şeful de i efortul economiei hune- ţ s-au finalizat acţiunile pe
bunelui. în cadrul schim­ pă cum arătau inginerii Ti- brigadă Ioan Cojocariu, de I dorenc dc a încheia cu ^ aproape 1 000 hectare, pon­
bului de experienţă au fost tus Costache şi Pavel Lu- la I.M. Lonea, care a in- \ rezultate superioare anul ' derea deţinînd-o suprafeţe­
dezbătute citeva dintre ce­ culescu, directorii tehnici CONSTANTIN IOVANESCU ţ 1980, ultimul an al ac- ţ le din zona Ocăştie — Au­
rinţele mecanizării intense ai minei Lupeni. Pe aceas­ Rialului cincinal. rel Vlaicu, care însumează
a lucrărilor miniere în con­ tă idee au insistat aproape (Continuare in pag. a 2-ci) i peste 800 hectare. în ceea TINERj l,;t Ait. \t A
diţii de eficienţă ridicată :' toţi participanţii la dezba­ PATRIOTICA i
introducerea şi montarea teri. Fără îndoială că o a-
complexelor mecanizate în semenea condiţie este strîns Membrii organizaţiei U.T.C. k
abataj ; exploatarea şi în­ legată de asigurarea din Experienţa fruntaşilor — preluată, extinsă, îmbogăţită I tle la Cooperativa meş'esu- *
• giueascA „Re.iCzatui"* clin *
treţinerea corespunzătoare timp a documentaţiilor teh­ Haţeg au prestat, în 18 f
a utilajelor ; pregătirea ca­ nice necesare pentru fieca­ ( zile clin lima mai a.c., -in ’
* ore de muncii patrii» ii cit. ;
drelor — calificarea, poli­ re utilaj introdus în mină. Organizarea, disciplina, hotârîrea in muncă - remareiiulu-se în special cei i
calificarea şi specializarea; După cum s-a desprins din I clin secţiile blănărie, tîmpiâ- l
** rie, confecţii metalice şl *
atelierele mecanice de la discuţii, C.M.V.J. nu ţine 5 bobinaj. Ei au colectai, şi ţ
Suprafaţă şi din subteran încă, pasul cu această ce­ eiemente esenţiale In întrecerea socialistă | predat peste i> 000 kg fier <
— piloni ai eficienţei me­ rinţă primordială, i.ar efec­ % vechi şi jiu contribuit Ia •>
canizării lucrărilor din a- tele sînt uneori de natură întreprinderea de pros­ mândrie în judeţ şi în ţară. zolvat — relevă inginerul înfrumuseţarea curţii -corn- |
bataje ; sistemul informa­ să ducă la crearea unor pecţiuni şi explorări geo­ Revedem însemnările din Sever Suciu. Noi ne des­ Î plexului din strada Kmiacs- I
* cu, prin plantarea de flori *
ţional în mecanizare — e- neajunsuri destul de mari logice Deva ocupă un loc ultimii cinci ani, cind a~ făşurăm activitatea; în zo­ şi jirbori ornamentali, g
videnţa strictă a producţiei în introducerea şi exploa­ fruntaş în ierarhia unităţi­ cest destoinic colectiv de ne dificile de altitudine, de ( (N. Sbuchca). I
şi productivităţii pe fiecare tarea complexelor. Tot pe lor similare din, ţară, fapt geologi, sondori şi mineri climă, de accesibilitate. Ne j SCIUMB |
complex ; măsuri privind această linie se înscrie şi pentru care i s-au conferit şi-a dublat aproape activi­ pun probleme insuficienta I DE EXPERIENŢA '
durata de funcţionare a u- informarea operativă a spe­ — pentru prima oară în tatea din unele sectoare, dotare tehnică, lipsa unor % *
IAi
cultură
J
din
Casa
de
tilajelor. cialiştilor cu toate noutăţile cei 30 de ani existenţi a u- materiale şi piese de I Petroşani a avut loc marţi i
Dezbaterile care au avut pe plan naţional şi mon­ nităţii — Steagul roşu şi schimb, transportul anevo­ «, un schimb de experienţă *
loc au scos în evidenţă pre­ dial ,din domeniul mineri­ Diploma de onoare în în­ La I.P.E.G. Deva ios în unele şantiere. Dar | pe Ierna „Creşterea rolului i
1
ocupările tuturor întreprin­ tului — releva Benone Cos- trecerea socialistă pentru oamenii au învăţat să | tuturor membrilor consilii- J
, ior oamenilor muncii la c- «.
derilor miniere, modalităţi­ tinaş, inginer şef la I. M. rezultatele obţinute în li­ lupte şi să biruie greută­ labor&rea deciziilor şi con- i
le specifice de lucru pentru Lonea. nul 1979. ţile. i trofrd Îndeplinirii acestora“. 5
introducerea şi exploatarea în cadrul dezbaterilor a — Şi în alţi ani — ne şi-a amplificat considerabil Notăm că toate secţiile „.Au participat reprerentemţii %
muncitorilor h\ consiliile g
complexelor mecanizate în fost criticată superficialita­ spune ing. eorneliu Arsin, hărnicia şi realizările în de explorări geologice se ! oamenilor nimicii din în- ]
abataje, realizările obţinute. tea de care s-a dat dova­ directorul întreprinderii — muncă. Am vrea să punc­ străduiesc să-şi realizeze s treprimlerJîe Văii Jluiui. ,
Unele dintre acestea au fă­ dă uneori la alegerea tipu­ am înregistrat realizări bu­ tăm citeva elemente din ritmic sarcinile de plan. că Acţiunea face parte din » {
„l.unii
roanifes-
cut obiectul materialelor lui de complex ce urma a ne şi ne-ara situat în> plu­ experienţa acumulată de se acordă aceeaşi atenţie i programul
% ţărilor poiitico-ideolbgice ni ,
prezentate în paginile zia­ fi folosit, insistîndu-se pe tonul din frunte al hărni­ I.P.E.G. Deva in ultimii ani. organizărilor de şantier, fo­ t cultural - ed u (xvti ve “.
rului nostru şi deci nu vom necesitatea cunoaşterii con­ ciei în cadrul unităţilor de Oamenii sînt rezervaţi în rajului de adincime. cu t
COLOCVIU...
mai reveni asupra lor. O diţiilor de zăcămînt, ca pe profil din ţară, dar în 1979 mărturisiri. Pentru ei, ni­ sondeze, săpării puţurilor CÄLUSKRESG
am lucrat cel mai bine, mai mic nu este deosebit. Mun­ de explorare, ca şi lucrări­
mult, mai economic, deşi ca făcută bine, cu pasiune, lor de cercetare geologică. i La Timişoara s-a desfăşu- -
« rai,
duminică, un festival j
— Eu apreciez.ca lucruri
Pömicultorii sarcinile au fost mobiliza­ organizarea lucrului, disci­ deosebite, pe care se pune # al căluş evit or din judeţ ui I
plina, hotârîrea de a-şi în­
I Timiş. O prezenţă de preş- ■»
toare.
în importanta sa activi­ deplini sarcinile sînt — ni mare accent şi care. conduc ^ tiglu a constituit-o forma-
ţ-ia de căluşeri a căminului |
cursanţi sînt prezenţi la fie­ tate de a explora şi pune s-a spus aproape de către la bune rezultate în între- { culticral riucium (Orăştioa
care sfirşil de săptămînă la în valoare tot mai multe toţi interlocutorii — coor­ .prinderea noastră — subli- \ ra de Sus), invitată La
— ‘Acum ies la iveală „lecţii“ teoretice şi practice, resurse minerale utile pen­ donatele definitorii ale rea­ ceastă manifestare. EvoJu- ¡
roadele. Din cei 180 de conduse competent de dr. tru economia naţională, lizărilor în producţie. DUMITRU GHEONEA I fia formaţiei hunedoreuc a .
% Impresionat atît publicul cSt g
cursanţi, 80 au microlivezi, ing. Stelian Casavcla. In I.P.F..G. Deva şi-a făcut de — Sînt, de multe ori, şi specialiştii. Festivalul a \
în medie — 20 de porni, cu afara temelor, se fac pro­ mult un nume rostit cu probleme complicate de re- (Continuare in pag. a 2-a) t prilejuit etnologilor ai fol- ,
10 kg frucle/pom. $titi cum iecţii de diapozitive, dez­ % cloriştiior un colocviu des- »
pre portul şi jocul căi aş e- j
a luat fiinţă cercul ? A por­ bateri, aplicaţii practice în I rcsc. s
nit de la genericul „Apli­ microlivezi, cursanţii Ioan I
căm in viată holărîrile Morar, Adam Morar. Gh. I FESTIVALUL-
partidului“. Pc parcurs s-a Stana, Gh. Ureche. Strem- CÎNTECULUI,
mai plantat o... idee, ideea pel Ladislau, Cornel Stoica, DANSULUI
ca oraşul ceferiştilor să de­ Ioan Cemău şi mulţi alţii I ŞI PORTULUI
vină şi un oraş al fructe­ — de la mecanici de loco­ PĂSTORESC
lor. Un calcul estimativ — motivă la maiştri lăcătuşi I Duminică, s-a desfăşurat »
peste S ani, cind şi celelal­ sau pensionari — înlrccîn- * la Şugag (Alba) „Festivalul j
cînlecului, tUinsului şi por- j
te 100 microlivezi vor intra du-se în „cucerirea“ de noi I tulul păstoresc“ la care ,
pe rod — ne arată că cer­ soiuri. Expoziţia de fructe şi-au dat Intilnirc formaţii «.
cul nostru dc pomicultură organizată dc cursanţi a J artistice de gen din Măr- g
va realiza 36 000 kg fructe slîrnit interes şi aprecieri. | ginimea Sibiului. Ca invi-
J tat a participai si căminul .
de toamnă şi iarnă. Cursanţii au holurîl ca. din J cultural din Lâpugiu de |
E optimist losif Mercca, anul \ iilor, să realizeze şi 8 Sus cu obiceiul „Măsuratul 1
directorul Clubului sindica­ o expoziţie de subproduse * oilor“. Costumaţia,’ clntece- ştJ {
• 5
ie şi dansurile pădureiu:
telor din Sitneria cînd face din fructele recoltate (dul­ ale artiştilor noştri amatori
aceste aprecieri. E optimist ceţuri, compoturi, oteluri, I s-au bucurat de un deose- *
pentru că se bazează pe vinuri). Se finale. Ce nu se ^ bit succes.
fapte. Cercul pomicultorilor, poate intr-un curs de po­
înfiinţat aici în urmă cu 15 mi cult ori cu elevi alît de
ani, este de acum cunoscut silitori! „Vidra“ Orăştle, secţia confecţii vinat. Echipa dc lucru de mină condusă de Aurora
şi recunoscut. Cei 180 de LUCIA L1CIU Anca, execută lucrări de foarte bună caJitate. Foto : VIRGIL ONOIU
4 #xsx M OBOI 4 tnootr J! 4 <*** » *