Page 70 - Drumul_socialismului_1980_05

Pay. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

CUM ACŢIONEAZĂ MUNCA POLITICO- Plenara Uniunii T EÈ.EVI

judeţene a C. A. P. 10.00 Teleşcoală
EDUCATIVA PENTRU FORMAREA OMULUI NOU Ieri, la -Casa de cultură lui 1980. De asemenea, 11.00 Itomiui j
rils cruce c
Reluarea
din Călan a avut loc ple­
pisod
dezbătute şi s-au aprobat
nara lărgită a Uniunii ju­ în cadrul plenarei au fost 11,50 Telex
12.00 închiderea
deţene a C.A.P., la care au măsurile ce trebuie între­ lui
participat membrii Consi­ prinse în scopul îmbunătă­ 10.00 Telex
Dezbatere practică la întreprinderea mecanică Orăştie liului U.J.C.A.P., cad-re de ţirii în continuare a rezul­ 16.05 Şcoala Ia
calităţi
la organele agricole jude­ tatelor de producţie şi fi­ 16.25 Curs ţie li
ţene şi consiliile unice a- nanciare, cît şi programul 16.45 Reportaj p
varia
groindustriale, inginerii şefi pen-tru organizarea şi des­ 17.05 Pagini din
şi şefi de ferme din C.A.P., făşurarea lucrărilor din rală romăi
Receni, în organizarea Comitetului orăşenesc de partid Au participat membri ai comitetului de partid şi bi­ precum şi reprezentanţi ai campania agricolă de vară. 17.25 Viaţa cult
18,35 Desene an
Orăştie, la întreprinderea mecanică din localitate a avut rourilor organizaţiilor de bază, secretari ai organizaţiilor organelor contractante. Ple­ Materialele prezentate şi bad marir
loc o reuşită dezbatere cu caracter concret, practic cu te­ U.T.C., reprezentanţi ai organizaţiilor de sindicat şi ai or­ nara a analizat — în lu­ participanţii la dezbateri 19.00 Telejurnal
au. evidenţiat însemnatele
mina obiectivelor desprinse
19.25 La ordine
ganizaţiilor unităţii şi democraţiei socialiste, muncitori
economie
ma ..Munca politico-ideologică şi educativă pentru for­ fruntaşi, maiştri, ingineri, tehnicieni şi alte cadre de con­ din cuvîntarea secretarului rezerve ce trebuie intens 19.40 Ora tinere
marea omului nou". ducere. general al partidului, tova­ valorificate în scopul spo­ 20.25 Arghezi —
răşul Nicolae Ceauşescu, la ririi producţiei şi a veni­ mul ui
Consfătuirea de lucru de la turilor in toate sectoarele, 21,20 2050 de a;
dava
Omul se formează în procesul C.C. al P.C.R. din 25—26 reliefînd totodată hotărîrea 21.40 Publicitate
consiliilor de conducere ale
21.45 Tel ere citai
februarie a.c. — modul cum
ghici
s-au mobilizat forţele uni­ C.A.P. şi a cooperatorilor 22.05 Telejurnal
tăţilor agricole cooperatiste de a îndeplini exemplar 22,30 închiderea
îndeplinirii sarcinilor economice la înfăptuirea sarcinilor de obiectivele cu care sînt lui.
confruntaţi în ultimul an
plan aferente celor 4 luni
trecute din acest an şi a an­ al actualului cincinal. .
Unul din meritele dezba­ tot ce întreprindem îl re­ îndeplinirea sarcinilor de gajamentului asumat în în­ Participanţii la plenară E A D K
terii a constat în faptul că prezintă comandamentul producţie, ci de o angajare trecerea socialistă, precum au vizitat şantierul de îm­
a relevat interferenţa fi­ major al îndeplinirii sarci­ şi rezultatele economico-fi- bunătăţiri funciare din zo­
BUCUREŞTI
rească ce există între două nilor economice; acestuia plenară Ia tot ceea ce ţine na Bretea-Română — Bo- dioprogramul d
sfere majore ale politicii îi'raportăm totul. Astfel ju­ de aceste sarcini. nanciare înregistrate în şorod şi unele tabere de a- Radiojurnal;
C.A.P. şi asociaţiile econo­
generale a partidului : for­ decind lucrurile, constatăm nimale din unităţi ale Con­ presei ; 8,10 Cu
marea omului şi înfăptuirea că munca de educare şi mice intercooperatiste pe siliului unic agroindustrial diiloţ: 9,00 Bu-k
9.05
vindem
pas cu pas a obiectivelor formare a omului aduce o' primul trimestru al anu­ Călan. lor ; 10,00 Bulei
10.05 Ra di omagii
şi sarcinilor, economico-so- contribuţie importantă la lor ; 10,35 Alia
ciale, intercondiţionarea lor progresul ■ colectivului, iar 11,00 Buletin d<
reciprocă. pc de altă parte această Piese corale ;
Astfel orientată, acţiunea activitate are unele goluri. Sînt necesare eforturi susţinute premi eră rad ic
Buletin de ştir;
a menţinut un permanent Aşa se tace că in colecti­ vista muzicală
echilibru intre gradul şi vul secţiei unii oameni mai amator ; 12,45 I
intensitatea cu care comu­ absentează nemotivat de la pentru creşterea producţiei folclorului nosti
la 1 la 3 ; 15,0
niştii, ceilalţi oameni ai lucru, că nu folosesc uti­ vers 20 ; 16,00
muncii din unitate, acţio­ lajele la capacitatea lor. 16,15 Cîntecc
nează pentru realizare-^',u- mai ales în schimburile II PETRU HAN-CiiEŞ: Ini­ (Urmare din pag. I) oameni temeinic pregătiţi, 16,25 Tehnică s
in agricultură ;
turor indicatorilor de plan şi III. Faptul nu este în- ţiativa este o expresie a în cuvîntul lor, Radu To­ mea, grădina i
şi preocuparea lor pentru tînrplător, poate că asisten­ angajării. Organizaţia de sistat pe atenţia ce trebuie mescu şi inginerul şef al lecc şi jocuri ;
tin de ştiri ; 1
a se forma ca oameni îna­ sindicat din întreprindere acordată încă de la monta­ I.M. Aninoasa, Mircea Po- sul familiei ; 1
intaţi, pentru a-şi desăvîrşi ţa tehnică pe aceste schim­ urmăreşte cu atenţie sti­ rea complexelor în abataj, pescu, au subliniat necesi­ ţiile Modal Quir
un comportament de factu­ buri încă nu este destul de mularea uneia dintre cele pe exploatarea raţională şi tatea unei gîridiri în per­ 17,45 Lucrări co
bin Drăgoi ; 18,i
ră autentic socialistă în bine pusă la punct, dar, MERGEA GÎRJOB : Cu mai expresive laturi ale a- întreţinerea acestora în spectivă, în vederea pregă­ rii ; 20,00 Din i
toate împrejurările vieţii fără îndoială, carenţele din oamenii realizăm creaţia titudinii socialiste faţă de cele ţnai bune condiţii. tirii din timp a minerului- Aureliei Fătu-R:
tehn.ici-an, în.- aşa fel incit
colective şi individuale. munca politico-educativă se tehnică. Ediţiile de pînă a- muncă, anume afirmarea în vederea realizării u- în orice moment, orice fel gazin tehnico-şti
lui Fănică Luca
.ntr-un material prezen­ repercutează în mod negativ cum ale festivalului ,..Cîn- iniţiativei în muncă. în nor viteze avansate -la mon­ de operaţie să poată fi e- Muzică uşoară :
tat cu acest prilej, tovară­ asupra îndeplinirii sai-cini- tarea României“ ne-au a- prezent se aplică trei ini­ tarea complexelor trebuie xecutată în subteran. Dar cenaclu ; 22,00
şa Maria Munteanu, secre­ lor economice. rătat cîtă forţă are colec­ ţiative cu rezultate bune în să fie mai bine ,gândită am­ la fel de adevărat este şi oră ; 23,00 Biji
23,30—5,00
cale ;
tar adjunct cu problemele Recentele discuţii indivi­ tivul nostru pe planul crea­ producţie şi în educarea plasarea camerei de montaj faptul că în condiţiile me­ muzical nocturi
de propagandă al comite­ ţiei tehnice. S-au realizat oamenilor. Deocamdată sîn- din subteran, care trebuie canizării este necesară o TIMIŞOARA:
tului de partid, a subliniat duale cu comuniştii ne-au obiective frumoase, cum tem preocupaţi de găsirea plasată şi dotată corespun­ strinsă colaborare între toţi litatea radio;
că organizaţia de partid, edificat, in cele din, urmă, sînt asimilarea în produc­ formelor specifice unităţii zător cu sculele şi dispozi­ factorii care contribuie la muzicală; 20,15
economice ’80 :
1
cele de masă şi consiliul asupra unor aspecfe de a- ţie de serie a strungurilor noastre pentru aplicarea tivele necesare, montării şi deveni prin ci pa
oamenilor muncii din între­ cest fel. Am înţeles de pil­ normale, alimentatoarele de iniţiativei din Valea Ji-ului demontării — considera mecanizarea lucrărilor mi­ prime secundan
niere. în acest sens, ing.
prindere manifestă o aten­ dă, că este bine ca întregul ungere pentru laminoare „Să trăim şi să muncim în ing. Radu Tomescu, direc­ Radu Nicolae, director teh­ 20,30 Melodii pop
neşti şi ale na
ţie deosebită creării celor birou al organizaţiei de ba­ (■care pînă de curînd se im­ chin comunist“. Avem în torul I.M. Livezeni. Tot nic al I.M. Vulcan, propu­ conlocuitoare;
mai bune condiţii de lucru ză şi, de fapt, toţi comu­ portau), o serie de dispo­ vedere această iniţiativă în acest sens este imperios Rad io magazin.
pentru ca fiecare formaţie zitive necesare producţiei. în truc ît ea vizează modul necesar ca în abatajele ex­ nea formarea unei grupe
de specialişti cai-e, la ne­
şi fiecare om să-şi poată niştii să acţioneze unitar, în care omul se încadrea­ ploatate cu utilaje comple­
exprima din plin aptitudi­ permanent, să asigure o cu­ Considerăm însă ca o in­ ză în muncă, în viaţa so­ xe să existe şi alte utilaje voie, să dea sprijinul cu-'
nile organizatorice Şi pro­ prindere a tuturor .proble­ suficienţă faptul că comisia cială, în -general şi că ea cu care se execută eli ferite venit oricărui colectiv la
fesionale, capacitatea de melor. de creaţie tehnico-ştiin.ţiii- ne va ajuta să întărim or­ operaţii auxiliare : trans­ introducerea complexelor,
înţr-un euvînt se impune
DEVA : I se
mobilizare în îndeplinirea că atrage încă un număr dinea şi disciplina în mun­ port de materiale şi piese prezenţa specialiştilor tot dozerul (Patria)
sarcinilor de -plan. Pe de prea mic de oameni în a- că, comportamentul oame­ de schimb, montări şi de­ mai mult în producţie. în zile de casă (.
altă parte, sî-nt folosite cu ceas-tă importantă activitate. nilor în societate. NEDOARA : M
intensitate sporită mijloa­ montări de piese mari. Do­ acelaşi timp, ing. Aurel deschidere (Fiat
mă Striga ? (Ai
Brînduş, directorul I.M. Pe-
cele activităţii educative în tarea abatajelor cu utilaje trila, solicita un sprijin e- zero (Construct
sensul propulsării resortu­ de mică mecanizare e ce­ fectiv al constructorilor de TROŞANI : Mi
tren (Unirea) ;
rută cu tot mai multă in­
rilor morale şi de voinţă Dezbaterea de la întreprin­ utilaj minier atît la intro­ Sanchez (7 Noic
ale întregului colectiv, al derea mecanică Orăştie nu sistenţă în condiţiile meca­ ducerea utilajelor, dar mai hail, ciine de cii
ca) ; I.UPENI :
creşterii continue a spiritu­ s-a rezumat la «orbitorii pe nizării masive a lucrărilor ales în asigurarea cu pie­ cărâ (Cultural) :
care i-am rezumat aici. fn
lui său de angajare şi răs­ cuvîntul lor ing. Mircea Ro­ miniere. Specialiştii din sele de schimb, care nu pot Sosea odată un !
C.M.V.J. şi din întreprin­
punderii In munca crea­ tea, directorul unităţii, ing. fi executate în atelierele ceafărul) ; Că le
(Muncitoi
chile
toare. Este vorba de învă­ Ânuţa Braia, propagandist, derile miniere au -sarcina minei, iar ing. Iosîf Kele- NEA : Caddie
ţăm! n-tul politico-i-deologic. muncitorul Augustin Grecu, de a -stabili necesarul -de men, directorul I.U.M.R. PETRILA : Mar.
(Muncitoresc) ; 1
adunările generale, infor­ Hie Ban, .secretarul comite­ priorităţi privind confec­ Petroşani reliefa necesita­ Colosul din Ro
mările politice, propaganda tului U.T.C., Laurean Lucoi, ţionarea unor utilaje, cît şi tea unei mai bune colabo­ riile I-II (Munci
RICANI:
Plopii
prin conferinţe şi vizuală, secretarul comitetului de stabilirea unităţilor care să rări între cercetare — pro­ ginea satului (7
munca de la om la om ş.a. partid, au relevat o sumă de le execute. iectare — construcţia de BRAD : Să nu 1
Mecanizarea reclamă însă
maşini.
Redăm mai jos, succint, ION CODEA : Adunarea alte aspecte şi laturi ale ac­ intîlnire (Steaua
RABARZA : Mai
unele idei susţinute de cîţi- generală este o şcoală prac­ tivităţii ce se desfăşoară în tlnerit (Minerul)
va dintre participanţi : tică de educaţie. Biroul or­ ur’iaie pentru educarea şi Experienţa fruntaşilor — Domnul Miliard
Decolarea
(Flacă
ganizaţiei de bază din sec­ CONSTANTIN IGNAT : fo narea omului nou, cu o GIU - BAI : Pi
(Casa de cultură
ţia de montaj prese a în­ Educarea poate însemna «t- incită conştiinţă şi respensa- împuşcături în si
ţeles din proprie experienţă neori şi reeducare. După b 'iate socială. preluată, extinsă, îmbogăfită iar) ; BRAZI : t
ani ; CALAN :
că în privinţa educării şi cum se ştie, în întreprinde­ tnsambful dezbaterii şi-a zăpadă pentru A
rea noastră lucrează -atîţia (Urmare din pag. 1) Alţi interlocutori, cu care de cultură) ;
formării conştiinţei înainta­ o’ «edit prin mai multe ele­ preună (11 lunii
te a comuniştilor un rol de tineri -care au căzut, in­ mente «irtuţiile constructive, am discutat nu de mult, RIA : Julia
tr-un fel -sau altul, sub între care ing. Ionel Ster,
primă însemnătate îl au a- capacitatea de deschidere a niază ing. Iordache Florea, şeful secţiei Teliuc şi ing. ILIA : Degeţica i
GHELARI:
dunările generale. A deve­ incidenţa un-o-r prevederi activităţii educative şi spre şeful secţiei din Brad a Florin Todea, şeful raionu­ (Muncitoresc).
nit regulă ca în fiecare a- legale. Organizaţiile noastre alte laturi care lin de edu­ I.P.E.G. Deva — extinde­ lui Vata, consideră că s-au
rea mecanizării, îmbunătă­
dunare 1-2 tovarăşi să ra­ de partid, consiliul oam-ani- carea multilaterală a omului ţirea aprovizionării şi do­ făcut progrese privind uti­
porteze asupra modului în 3-o-r -muncii şi -organizaţiile de afirmarea sa multilatera­ tarea tehnică tot mai ac-' lizarea maşinilor şi instala­ jjpRONOE
care îşi îndeplinesc sarci­ de masă se ocupă de re­ lă ca personalitate polivalen­ centuată a şantierelor şi ţiilor, a timpului efectiv
nile încredinţate, fie că integrarea acestora, astfel tă, profund angajată in ope­ locurilor de muncă, întări­ ■•de lucru în şantiere, în Rezultatele tra
este vorba de cele de pro­ în-cit ei să se reabiliteze Şi ra constructivă condusă de rea disciplinei tehnologice •creşterea productivităţii 21 mai 1980:
Exfcr. I ;
ducţie, fie de cele c-are ţin ■să devină -oameni de nă­ partid. şi a muncii. Aceste atribu­ muncii -prin promovarea u- 30, 25. 5,
de viaţ- internă de partid. dejde ai procesului eon- S-au relevat ca direcţii de te pornesc de la nivelul nor tehnologii moderne de Extr. a Il-a :
şi
explorare
prospectare
iOSIF ROKOS : De îa Pe de altă parte, -biroul •structiv. De pildă, în secţia acţiune de o deosebită ac­ conducerii întreprinderii, pe geologică, de exploatare 28, 4, 42.
©m îa om, de !a caz la caz. manifestă maximă atenţie sculârie, colectivul a pri­ tualitate : implicarea mai care şi noi ne străduim să minieră.
Organizaţia ‘de partid din faţă de propunerile pe care mit -pe cei cîţiva tineri nu profundă şi mai responsabilă le transplantăm în cadrul Dar, aşa cum ni s-a spus jlVRERflE
a cadrelor tehnice în mun­
secţiilor. Aşa am reuşit noi,
secţia ţesătonie -a înţeles, nu comuniştii le ’fac în direc­ ca .pe un -rebut s-oci-al, ci cei de la Brad, ca în 1979 în repetate rînduri, oame­
de azi, *de ieri, că totul, ţia îmbunătăţirii Vn'urecii pe ca 'oameni tineri, temporar ca educativă, intensifica­ să ne situăm pe primul loc nii de la I.P.E.G. Deva, in­
Timpul prob;
inclusivr-so-arta planului de­ toate planurile. Adunare de rătăciţi, Ca tineri recupe­ rea muncii de formare a u- diferent că muncesc în Po­ ziua <ie 22 mai
nei concepţii ştiinţifice despre în întrecerea socialistă -pe
pinde de 'orn. 'Cun'odşte'm adunare, biroul raportează rabili. 'CcTectivnl s-a 'ocu­ lume, societate şi muncă, am­ întreprindere. iana Ruscăi sau în . Za-rand, continuă să se
;
pe frecare în parte, eu păr­ nfodul în eare se -îndepli­ pat îndeaproape de aceşti plificarea 'activităţii cultural- Aceleaşi elemente le re­ •în Valea Jiului sau în Mun­ dar rămlne rece
ii variabil, mai
ţile sale bune şi slabe, ’cu nesc propunerile pe 'cate tineri, ajutîndu-i -să se in­ artistîce, la care să participe liefează şi ing. Victor Teo- ţii Sebeşului, la Ciungani după-amiază, cîr
disponibilităţile şi capacită­ comuniştii le ’fiâ». -Âdea'sţa tegrele în muncă şi în via­ ur număr tot mai mare de teoi, şeful secţiei Abrud, sau Moneasa au învăţat şi dea averse izolaţi
ţile lor. în fnun’ca eh 'oa­ ţine tot de munca cu omul, ţă şi efortul s-a dovedit e- oameni ai muncii, care să-şi din -cadrul căreia se remar­ ştiu să biruiască greutăţi­ însoţite de desel
trice. Vîntuî va
le, se străduiesc -din toate
(
menii ţinem Seama de -a- domun'îştii întoîe'g'înd că 'ei îîcieht. versifice, să-şi cîhte şi să-şi că îndeosebi activitatea 'şi puterile 'să-şi facă datoria. derat cu inter
caste trăsături-, dar le ra­ participă efectiv şi eficient Sînt semne bune în a-cest exprime în alte forme artis­ rezultatele şantierului de Aceasta este, de fapt, prin­ 50—60 km pe orl
rr
foraj de la Bucium — şan­
Temperaturile
portăm permanent 1-a sar­ lă soluţionarea problemelor. sens şi la alte secţii: tur­ tice mîndria şi bucuria pro­ tier model şi fruntaş în ca­ cipala şi cea mai bună ex­ fi cuprinse între
cinile şi exigenţele planu­ Subliniez că nu este vorba nătorie, IV Pricaz, investi­ priei creaţii materiale şi spi­ drul întreprinderii şi al di­ perienţă a lor, oare merită de, iar cele ma
15 şi 20 grade.
lui. Punctul de referinţă în de simpla. participare la ţii şi transporturi. rituale. recţiei generale de resort. să fie preluată.