Page 71 - Drumul_socialismului_1980_05

10 • JOI, 22 MAI 1080 riug. 3

DECEBAL - REGELE EROU AL DACILOR
FUftË

în şirul de mari perso­ bânda, dar şi să iasă cu printr-o cursă întinsă de cusitului strateg şi organi­
eton : La nalităţi şi eroi care au bine dintr-o înfrângere. Din către oamenii regelui dac“, zator, care a fost Traian.
vînturi. luptat pentru libertatea şi această pricină, multă vre­ după cum relatează acelaşi Ducînd lupte grele şi sîn-
inul ui c- independenţa teritoriului me a fost un duşman de te­ Dio Cassius. Abilitatea di­ geroase, organizînd atacuri
patriei noastre şi care şirau mut pentru romani“. plomatică a lui Decebal, a- prin surprindere în spatele • fn cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 2050
irogramu- sacrificat viaţa pentru a- Numai lui Hanibal, ves­ tunci când era în cumpănă trupelor imperiale, oastea de ani de la întemeierea statului dac centralizat şi inde­
ceste idealuri, un loc de titul general cartaginez, existenţa regatului său, se dacă condusă de regele pendent. Biblioteca judeţeană a organizat, la cabinetul de
:oaIa noii frunte îl ocupă regele erou i-au schiţat istoricii romani vede şi din cazul Longinus, erou Decebal este silită to­ informare şi documentare, expoziţia de carte „Dacia în
al Daciei — Decebal. un asemenea strălucit por­ comandant de legiune şi tuşi să se retragă pas cu imagini şi text".
•a rusă tret. Victoriile pe care le-a prieten al lui Traian, pe pas din faţa legiunilor ro­
glob : Ba- Decebal a fost ultimul • 588 de exclamaţii de bucurie au marcat anul acesta
conducător al Daciei libere, obţinut Decebal confirmă care, Decebal îl capturea­ mane spre fortificaţiile din venirea pe lume a tot atîţia nou născuţi la secţia de ma­
reaţia co­ el fiind, după Burebista, întru totul această admira­ ză pentru a-1 obliga pe îm­ Munţii Orăştiei şi spre ca­ ternitate din municipiu. Indiferent că e primul sau al pa­
is că bilă caracterizare. Domnia pitala dacă Sarmizegetusa,
Uă cel mai important rege dac, părat să renunţe la cuceri­ trulea, ca în cazul familiei Rotaru, sau al optulea, cum
ate : Siml- organizînd cu pricepere şi lui a fost o epopee plină rea Daciei. Stratagema nu unde se desfăşoară ultima este fetiţa Victoriei Furdul — copiii sînt prilej de bucurie
ul măiestrie apărarea în faţa de fapte îndrăzneţe. Deşi rezistenţă eroică a puţini­ şi emoţie pentru familie.
zilei în puternicului vecin din sud era un mare duşman al Ro­ reuşeşte din cauză că Lon­ lor apărători daci rămaşi, © Spectacolul muzical-umoristic ..Întilnire cu muzica u-
ginus se sinucide, dar se
— Imperiul roman. Dece­ mei, Decebal s-a bucurat f'lămînzi şi însetaţi. Cînd şoară" ii aşteaptă mîine, de la orele 16 şi 19, pe melo­
ui de multă simpatie în pagi­ demonstrează astfel că re­ marele rege Decebal vede
>oet al o- bal a domnit între anii nile istoricilor antici. în gele dac se conducea după că orice speranţă a dispă­ manii deveni. Acelaşi spectacol este prezent azi pentru
87—106 e.n., preluând dom­ iubitorii muzicii uşoare din Orăştie.
Pirobori- nia de la Duras — Diur- tratativele sale diplomatice dictonul folosit de romani r rut, el vrea să se retragă © Simpozion. Liceul industrial nr. 4 (de construcţii)
paneus, care îi cedează pu­ în munţi,' dincolo de hota­ găzduieşte sîmbătă simpozionul „Modalităţi de educare
orina Dră- terea de bună voie, fiind rele Daciei, pentru a orga­ materialist-ştiinţificâ a elevilor şi studenţilor", la care vor
bătrîn şi convins că este niza din nou lupta împotri­ participa cadre didactice din învăţămîntul liceal şi univer­
necesar ca un rege mai tâ­ va invadatorilor. Dar ca­
programu- valeria ¡romană îi ia urme­ sitar al judeţului.
năr să preia lupta împotriva • Sport. In perioada 21—25 mai, la Sala sporturilor
presiunii tot mai puternice le şi îl ajunge din urmă.
a romanilor împotriva Da­ cu împăraţii romani făgă­ „Salvarea statului să fie le­ Pentru a nu cădea viu în are loc etapa judeţeană a campionatului republican indi­
ciei. duia mereu pacea, dar o gea supremă“. mina romanilor şi pent.ru a vidual al juniorilor la şah. La stadionul „Cetate", în zilele
Pentru reconstituirea por­ accepta numai atunci cînd în faţa primejdiei roma­ nu fi umilit. Decebal pre­ de 23—25 mai, se desfăşoară etapa judeţeană a campio­
tretului fizic a lui Decebal îi convenea. Cînd ajungea ne, Decebal a organizat ţa­ feră să se sinucidă, murind natului republican individual şi pe echipe la tenis de
6,00 Ra- ne stau la îndemînă cîteva la vreo înţelegere cu Domi- ra pentru apărare, chemînd ca un erou, la fel cum a cîmp. In aceeaşi perioadă, iubitorii baschetului vor putea
.Lneţii; 7,00 sculpturi antice, toate din ţian şi .apoi cu Traian, nu sub arme pe toţi bărbaţii trăit şi- a luptat pentru li­ urmări turneul de zonă din campionatul republican juniori
DO Revista se prezenta niciodată în fa­ bertatea poporului său. O- II masculin, la complexul sportiv, „Căprioara”.
‘rul melo- sursă romană. Regele dac a capabili să le poarte. O
i de s,t ; ' • fost sculptat de şase ori pe ţa acestora, ci trimitea soli. parte aorivă la luptă în cli­ dată cu moartea eroului, VIORICA ROMAN
iscultăro^. columnă în diferite iposta- ■ Nu voia să se umilească şi pele de încordare maximă Dacia este definitiv înfrun­
<!e ştiri ; se ferea să nu fie capturat tă şi ocupată de romani.
nul femei- ze. Seriozitatea feţei şi e- iau şi femeile dace, copiii
folcloric ; nergia ochilor săi consti­ prin trădare. Tratativele şi bătrinii. în faţa legiuni­ începe astfel o nouă etapă „Luna manifestărilor politssQ-
ştiri; 11,05 tuie cele mai caracteristice sale diplomatice erau în­ lor romane, viteazul rege a în istoria acestor locuri, se
,20 Avan- delungate pentru ca între
V. ; ' 12,00 şi mai izbitoare elemente aplicat tactica tradiţională năştea un nou popor — po­ icteoîogiGS, oultoral-educaîivs
12,05 Re- ale portretului lui Decebal. timp „să prindă putere, du­ a pămîntului pârjolit şi a porul român — păstrător
artistului EU poseda o capacitate ex­ pă pierderile suferite“. în retragerii în munţi, pentru, consecvent al tradiţiilor
î comoara taină „pregătea arme, pri­ şi sportiva în Valsa Jiului“
; 13,00 De cepţională de strateg, di­ a-şi putea alege locul şi moştenite de la daci şi ro­
Club imi- plomat şi organizator. Dio mea fugarii romani, refă­ condiţiile cele mai favora­ mani, al dorinţei de liber­
uliojurn.nl ; cea întăriturile“ şi urmărea bile pentru a da lupta de­ tate şi independenţă. După cum am mai anun­ fiind deplasat spre între­
ioniereşti ; Cassius îl descrie astfel : pe simpatizanţii Romei în prinderi şi instituţii, urmă-
organizare „Duras, care domnise mai cisivă. Ocuparea Daciei de ţat, in perioada 15 mai —
16,40 Ţara Dacia. O vastă acţiune di­ către romani s-a făcut în Prof. DUMITRU BARNA 15 iunie a.c. în Valea Jiu­ rindu-se stimularea spiri­
>a — cîn- înainte, lăsase lui Decebal plomatică desfăşura cu ve­ Arhivele Statului Deva lui se desfăşoară, pentru tului creator al oamenilor
7.00 Iîule- de bună voie domnia, pen­ cinii, pe care-i chema să două etape succesive, in
15 Univer- tru că era foarte priceput urma războaielor din anii prima dată, „Luna mani­ muncii, în paralel cu anga­
50 Forma­ la planurile de război şi is­ lupte alături de el împo­ 101—162 şi 105—106 e.n. festărilor politico-ideologi- jarea- mai activă în mimeă.
it şi Test; triva Romei. Decebal a fo­ ce, cultural-educative şi Totodată, luna manifes­
Je de Sa- cusit în înfăptuirea lor, losit toate mijloacele pen­ Cu toată dibăcia şi cu Os ia... grătar tărilor prilejuieşte şi un viu
Orele se- tot eroismul lui Decebal şi sportive“. Aceasta amplă
registrările ştiind să aleagă prilejul tru a salva libertatea Da­ Este cea mai recentă manifestare se impune în­ dialog între .artiştii amatori
utu si ale pentru a-1 ataca pe duş­ ciei. Iscoadele sale mişunau al luptătorilor săi, mica dar că de la prima ediţie prin din Valea Jiului şi din ju­
20,20 Ma- man şi a se retrage la timp. peste tot prin taberele ro- specialitate (neomolo­
itific; 20,50 curajoasa Dacie nu a pu­ gată încă) a bucătăresei bogăţia conţinutului şi va­ deţ cu cei din judeţele li­
1.00 Radio Dibaci în a întinde curse, x mane. A fost o adevărată tut rezista colosalei con­ Silvia Traşcă de la res­ rietatea acţiunilor progra­ mitrofe, Valea Jiului ur-
zi într-o era un bun luptător şi se minune că Traian „nu a centrări de forţe ale Impe­ mate, toate acestea fiind mînd să găzduiască cântă­
îrii îniizi- taurantul „Feroviarul“
Non stop pricepea să folosească iz­ fost ucis prin vicleşug, riului Roman şi în faţa is­ din Simeria. „Încîntaţi“ subordonate unui singur reţi din Gorj, ceramişti din
de această ultimă ino­ scop : formarea omului nou, Horezu, artişti profesionişti
,00 Actua- vaţie în materie de gas­ cu o conştiinţă socialistă de la diferite teatre din
Timişoara ţară şi din Capitală.
’oordonate tronomie, nu ne-am pu­ înaintată, participant activ
3um pot tut abţine să nu cerem la înfăptuirea sarcinilor re­ O semnificaţie deosebită
materiile şi noi reţeta. Deci, mo­ ieşite din Programul parti­ a manifestărilor o consti­
— Timiş ;
lare româ- dului. tuie puternica angajare a
onalitătilor Dintre acţiunile deosebi­ oamenilor muncii de a se
21,00—21,30 te cuprinse în program se întrece în obţinerea de noi
disting Festivalul mineresc succese în muncă. în acest
de muzică şi poezie „Cîn- sens, chiar din debutul lu­
dul de preparare şi ser­ tecul adâncului“ (25 mai — nii manifestărilor au fost
vire : se alege o porţie 1 iunie), „Nedeia vulcănea- declarate zile de. producţie
de carne în care osul nă“ (2—8 iunie), manifestă­ record. Sîmbătă, spre exem­
să predomine. Se pune
mnea bul­ rile ştiinţifice dedicate săr­ plu, a constituit pentru mi­
lía cinci la prăjit (însă, nu prea nerii Văii Jiului o adevă­
rla) HU- mulţi, apoi se serveşte bătoririi a 2050 de ani de
locaş la în stare aproape crudă la crearea statului dac cen­ rată zi de producţie record,
ca) ; Cine ei extrăgînd cea mai mare
a) ; Ora consumatorilor grăbiţi tralizat şi independent, producţie de cărbune din
cui) ; PE- (pentru a nu avea posi­ „Galele filmului românesc“, această lună. în aceeaşi zi
;asa din bilitatea de a mai recla­
Copiii lui expoziţii, spectacole, activi­ cluburile din fiecare locali­
ibric); Mi- mai. tăţi sportive. tate au găzduit „Ziua între­
(Itepubli- Împreună cu toţi con­
ug şi fla- sumatorii care s-au ars, Concepută ca o acţiune prinderilor“, în cadrul că­
VULCAN: de anvergură, luna mani­ rora oamenii muncii au
ilăret (Lu- aşteptăm un răspuns de
ul lui A- la I.C.S.A.P. Deva pri­ festărilor va antrena prac­ fost beneficiarii unor ample
sc); LO- tic aproape întreaga popu­ şi atractive programe cul-
(Minerui) ; Grupul şcolar Cillan. Elevii din arnul m mecanici maşini şi utilaje la o oră de in- vind modul în care re­
i nelinişte struirc practică cu maistrul instructor Vasile Petre. Foto : VIRGIL ONOIU ţeta a fost „omologată“. laţie a Văii Jiului, centrul tural-artistice.
MINOASA : de greutate al acţiunilor C. IOVĂNESCU
os — se-
iresc) ; U-
e Ia mar-
oicmbric);
psiţi de la îmbunătăţirile funciare - realizate Infractorul avea „ajutoare" că într-o seară a pătruns în locuinţa cat o lovitură zdravănă la cap. Do-
■oşie); GU- iui şi l-a „uşurat" de bunuri in va­ borîndu-l la pămînt, l-au lovit pînâ
na de în- Ca magaziner în staţia C.F.R. Si­ loare totală de 18 000 lei. Cu atît ce l-au adus în stare de inconştienţă,
(Patria) ; ireproşabil pe toate suprafeţele!
ORASTIE: meria, Gheorghe Urzică, tată a trei mai dezonorantă este fapta sa, cu cauzîndu-i o invaliditate permanentă;
p); GEOA- copii minori avea, între altele, sarci­ cit caracterizările date instanţei de­ pentru 2 300 lei cîţi avea asupra sa
îzentatorui (Urmare din pag. 1) na să vegheze la integritatea bunu­ spre el de către colegii de muncă bietul om ! Timp de 10 ani Alexandru
; HAŢEG: Ludovic şi Andrei Deme,
:pă (Popu- Vasile Toma, pe buldozeriş- rilor care-i treceau prin mină. Timp vorbesc despre un om loial producţiei Caslarova va sta la loc ferit de ve­
alog peste de doi ani însă, pînâ cînd a fost şi fără tendinţe spre încălcare de derea oamenilor cinstiţi. In privinţa
rn om de rod — Bretea Română, pre­ tii Andrei Rusui, Petru descoperit, el avea preocupări opu­ lege. Şi-a furat deci prietenul de bu­ celor doi, pe care i-a tirît cu el în
rica (Casa Ceară, Marin Cercea. Cu
lereu îm- cum şi la Petrila, unde se acestor obligaţii ale sale. Din co­ nuri şi colegilor de muncă le-a „râs- acest act banditesc, fiind minori, in­
; SIME- s-au făcut lucrări de pro­ bune rezultate lucrează, de teţele şi containerele aflate în maga­ stanţa a dispus internarea într-o
Mureşul) ; zie, sustrăgea diferite obiecte. Prins, şcoală de muncă şi reeducare.
(Lumina) ; tecţie prin plantare de sal- asemenea, echipele de mun­
arababura cîmi, s-au construit baraje citori conduse de Crin La- el plăteşte acum faptele sale cu un
de retenţie a aluviunilor, vrente, Vasile Fadei şi A- an de închisoare pe care, prin cle­ Josnic pînâ şi faţă de
cleonaje, canale de dirija­ lexe Tănase. menţa legilor noastre, îl execută prin fapte ii \mm\ propriul frate
muncă într-o unitate socialistă. De
[PRES re a apelor de pe versanţi, Obţinerea unor recolte notat că în activitatea sa infracţio­
s-au defrişat şi nivelat te­ sporite de pe toate supra­ nală, Gh. Urzică a fost ajutat de După ce consumase cantităţi a-
renurile. feţele impune însă ca şi încă alţi trei inşi certaţi cu legea : plătit" încrederea cu fapte reproba­
ferii din bile. Ei insă au pus garanţie mai preciabile de băutură, împreună cu
O atenţie sporită s-a a- consiliile populare să asi­ losub Balica, Nicolae Pădureanu şi cei doi fraţi ai săi, Francisc Moldo­
eordat şi lucrărilor de re­ Traian Bunea, care au fost sancţio­ departe pentru el, acordîndu-i încă
15, 26, 10, gure o largă mobilizare a van, fost muncitor la şantierul 3 Câ-
dare a noi suprafeţe în cir­ tuturor cetăţenilor la înfăp­ naţi administrativ, apreciindu-se că un credit şi astfel instanţa de jude­ lan al I.C.S.H., s-a luat la harţă cu
3, 33, 21, cuitul productiv, care cu­ fapta lor prezintă un pericol social cată a hotărit ca pedeapsa de doi alţi trei indivizi nu mai puţin „ga­
prind peste 200 hectare. O tuirea obiectivelor proprii mai mic. ani închisoare s-o execute prin mun­ zaţi". Atît de beat era Francisc Mol­
parte din aceste terenuri ce le revin din programul că corecţională. dovan, incit nu şi-a mai recunoscut
judeţean de îmbunătăţiri
fti____, au fost deja luate în cul­ funciare, precum şi la men­ „Prietenul" . O tîlhărie drastic adversarii. S-a repezit cu un par in
tură în această primăvară. mină la un cetăţean nevinovat de pe
Asemenea lucrări s-au ma­ ţinerea în pei’fectă stare a Ca lăcătuş mecanic ia Întreprin­ sancţionată de lege trotuarul de vizavi şi a lovit crunt.
bil pentru terializat sau se află în tuturor lucrărilor de îmbu­ derea minieră Lupeni, Alexandru După o zi, cetăţeanul, pe care a-
Vremea Meţiu ciştiga bine. Că avea o stare Observând că cetăţeanul C. Co- gresorul nici măcar nu-l cunoştea, a
imelioreze, execuţie în zonele Batiz— nătăţiri funciare, îndeosebi materială bună şi că putea trăi bine mon, trecător prin gara Deva are a- decedat. Trimis în judecată pentru
Cerul va Petreni, Beriu—Orăştioara a amenajărilor pentru iri­
nult noros în cinste şi omenie de pe urma supra lui o sumă de bani însemna­ infracţiunea de omor, Francisc Mol­
d vor că- de Sus, Boşorod, Mărtimeşti gaţii şi a canalelor de de­ muncii lui o dovedeşte, printre altele, tă, un grup de tineri fără căpătîi, în dovan s-a dovedit josnic şi laş, în-
de ploaie, şi Ilia. Merită evidenţiată secare. Important este ca şi faptul că era proprietarul unui au­ fruntea cărora se afla Alexandru cercînd să dea vina pe unul dintre
rcări elec-
sufla mo- îndeosebi contribuţia meca­ acţiunilor respective să li toturism. Lui Meţiu însă nu i-a plă­ Caslarova, au ajuns repede la înţe­ fraţii săi. Este condamnat la 18 ani
sificări de nicilor de utilaje la înfăp­ se acorde maximă atenţie, cut să trăiască în cinste şi omenie, ci legere în privinţa metodelor prin închisoare.
din nord. s-a nămofit în mocirla necinstei şi care să-l deposedeze de bani. Cas­
inime vor tuirea acţiunilor de îmbu­ să nu fie considerate ca lu­
4 şi 9 gră­ nătăţiri funciare. între a- crări ^.sezoniere, deoarece hoţiei. Se socotea prietenul lui Son­ larova s-o apropiat de victimă, i-a Rubrică realizată cu sprijinul
sime intre dor Csăki. Atît de bun prieten ii era cerut o ţigară şi concomitent i-a apli- Tribunalului judeţean
ceştia îi amintim pe exca- • ele influenţează favorabil
vatoriştii Ion Meda, fraţii soarta producţiei agricole.